Consiliul Național al Audiovizualului, invitat la o dezbatere în Comisia de Cultură pe tema investigației Recorder

Iulian Bulai, deputat USR și președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, a invitat membrii CNA la o discuție în Parlament pe tema documentarului Recorder. Discuția va avea loc marți, de la ora 15.00, în sala „Hortensia Papadat Bengescu”.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
exercită controlul parlamentar asupra CNA.

Invitația vine în contextul investigației Recorder care
ridică o serie de semne de întrebare inclusiv în ceea ce privește implicațiile
asupra echidistanței și echilibrului din media audiovizuală în situația
finanțării indirecte a unor televiziuni de către partide politice, din
fondurile alocate acestora de la bugetul de stat.

În aceeași zi, în prima parte a ședinței Comisiei pentru
cultură, după ședința de plen, deputații vor discuta cu ministrul Culturii,
Lucian Romașcanu, despre problemele legate de organizarea și finanțarea
Programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023.

Articolul Consiliul Național al Audiovizualului, invitat la o dezbatere în Comisia de Cultură pe tema investigației Recorder apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a depus în Parlament un pachet anti-criză pentru sprijinirea populației și a industriei românești în fața creșterii prețurilor

Deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui au depus, joi, două proiecte de lege care sprijină populația și industria românească. Propunerile vin în contextul eșecului schemei de plafonare realizate de Guvernul PSD-PNL și al crizei energetice la nivel european, al exploziei prețurilor la bunuri și servicii.

Primul proiect de lege conține un set de soluții pentru reducerea facturilor la energie și gaze, printre care reducerea TVA la energie și gaze de la 19% la 5%, eliminarea accizei, certificatelor verzi și contribuției de cogenerare din factură și vouchere pentru fiecare gospodărie.

Al doilea proiect vizează reducerea treptată a impozitării
muncii, până la zero taxe.  În condițiile
majorării accelerate a prețurilor bunurilor și serviciilor cumpărate de
populație, reducerea impozitării este singura măsură reală de protejare a
muncitorilor cu salarii mici în fața acestei crize.

Reducerea TVA la energie, vouchere de 1.000 de lei pentru populație și reducerea taxelor pentru companii

USR a reluat în noul proiect legislativ propunerile din octombrie 2021 de reducere a TVA, eliminarea accizei, certificatelor verzi și contribuției de cogenerare din facturile la energie și gaze, măsuri luate și de alte state europene, precum Germania sau Spania.

În același timp, proiectul prevede ca toți românii să
primească un voucher de 1.000 de lei pentru plata facturilor de utilități. Acest
voucher care are o sumă fixă va ajuta și la reducerea risipei, pentru că
oamenii vor vedea direct în factură cât le-a mai rămas din ajutor. De asemenea,
USR își dorește să încurajeze românii să își producă propria energie,
oferindu-le alternativa unui voucher de 5.000 de lei în vederea instalării de
panouri fotovoltaice.

Pentru industrie, USR propune un sprijin pentru toate
companiile, nu doar pentru IMM-uri, respectiv, reducerea taxelor de plată către
stat în cuantumul a 50% din creșterea facturilor la energie și gaz, raportată
la luna ianuarie 2022.

„Un eșec cât o țară, asta reprezintă schema de plafonare/compensare a prețurilor. Pentru că această schemă a dus la creșterea artificială a prețurilor pe piața de energie, a omorât concurența și a dat o pagubă statului român de 40 de miliarde de lei, bani pe care nu i-a văzut nimeni niciodată. Acum, după ce au creat haos pe piața de energie, au decis să modifice schema de plafonare prin reducerea ajutoarelor. Industria românească este lăsată să își închidă porțile, iar românii vor suporta costurile prin creșterea galopantă a prețurilor și pierderi de locuri de muncă. Sunt necesare măsuri rapide, iar prin acest proiect venim cu soluțiile care să ajute toți românii, toate întreprinderile românești și să stimuleze eficiența”, declară deputata USR Cristina Prună.

Zero taxe pe salariul minim

În contextul în care România are cea mai mare povară fiscală
pe salariile mici din toată Uniunea Europeană, USR a depus un proiect care
extinde deducerea personală pentru o sumă echivalentă cu salariul minim, atât
pentru impozitul pe venit cât și pentru contribuțiile obligatorii.

Salariul minim brut pe țară este în acest moment de 2.550 de lei, din care muncitorii cu cele mai mici câștiguri din economie primesc, după ce scădem toate taxele, numai 1.543 de lei pe lună, statul luând 41% din salarii. Prin implementarea etapizată a măsurii USR, în primul an fiecare angajat ar rămâne cu 250 de lei/lună în plus la salariu. Treptat, prin creșterea procentului la care se aplică deducerea, fiecare român poate ajunge să rămână în plus la salariu, lunar, cu 1.000 de lei.

Proiectul vizează toate salariile, astfel un angajat care
muncește pe un salariu mai mare, de 4.000 lei de exemplu, va putea deduce suma
echivalentă salariului minim din baza taxabilă a venitului său.

“Statul este cel care sărăcește românii și îi ține în pragul sărăciei cu cele mai mari taxe pe salariile mici din Uniunea Europeană. Dacă vrem să creștem salariile românilor, mai ales salariile mici, nu trebuie să creștem salariul minim, trebuie doar să ușurăm povara fiscală a statului. Multe țări din Europa au prevederi care scutesc salariile mici de la taxare, fie sub anumite sume, fie prin aplicarea unei deduceri personale. Deducerea personală există și în sistemul fiscal românesc încă de când am trecut la cota unică, ea trebuie doar extinsă. Astfel statul nu s-ar finanța de la cei cu veniturile cele mai joase, ci i-ar lăsa să se dezvolte, să se integreze în piața muncii. Zero taxe pe salariul minim este singura reformă economică de care România are nevoie pentru a scoate milioane de români din sărăcie, pentru a nu îi mai goni din țară, pentru a dezvolta economia și a genera prosperitate în rândul cât mai multor cetățeni”, a declarat deputatul USR, Claudiu Năsui.

USR face un apel către toate partidele parlamentare să
susțină și să adopte aceste inițiative legislative în cel mai scurt timp
posibil. Aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce impactul negativ al crizei
economice asupra angajaților români și a întreprinderilor românești.

Articolul USR a depus în Parlament un pachet anti-criză pentru sprijinirea populației și a industriei românești în fața creșterii prețurilor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Amendamentele USR la legile Justiției vizează de la înlăturarea influențelor politice în anchetele penale la alegerea membrilor CSM prin scrutin universal

USR a depus zeci de amendamente la proiectele Predoiu de legi ale Justiției și va lupta pentru adoptarea lor în Comisia specială, pentru că românii au nevoie de o justiție independentă și puternică, nu de una obedientă, care să asculte indicațiile politice și să acorde sprijin și protecție politicienilor mufați la banul public.

„Legile Justiției în varianta Predoiu, intrate astăzi în dezbaterea Comisiei Iordache 2, duc România înapoi, chiar în perioada de preaderare la Uniunea Europeană. Din multe puncte de vedere, aceste legi sunt mai proaste decât varianta ieșită în 2018 din Comisia Iordache. Ce nu a reușit în 2018 Liviu Dragnea reușește, se pare, Klaus Iohannis prin proiectele susținute de PNL, PSD și UDMR. USR a depus amendamente pe chestiunile esențiale și va lupta pentru ca ele să fie adoptate. În 2017, lucrările Comisiei Iordache au durat peste 2 luni. Acum, Cătălin Predoiu și coaliția la putere încearcă un șantaj, să ne forțeze să discutăm pe repede-înainte aceste proiecte. Obiectivul lor: în mai puțin de o lună să treacă noile legi ale Justiției. Dacă le va reuși planul, România va avea o justiție mai slabă, mai puțin independentă și mai puțin eficientă decât avem acum, iar acest lucru va conta nu doar pentru discuția despre ridicarea MCV, ci pentru cetățeanul de rând”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

Unul dintre
amendamentele USR vizează înlăturarea posibilelor influențe politice în anchetele
penale, inclusiv în ceea ce privește cercetarea faptelor de corupție. Concret, USR
vizează procedura de numire a procurorilor de rang înalt, astfel încât să fie
introdus un element exterior factorului politic: Secția de procurori din CSM să
dea un aviz conform, care să fie luat în calcul.

Un alt amendament
USR vizează întărirea Poliției judiciare și punerea ei în subordinea
parchetelor. Procurorii, fără polițiști de Poliție judiciară, nu-și pot face
treaba și lucrul acesta este știut inclusiv de ministrul Predoiu, care a
introdus în proiectele de legi numeroase prevederi nocive.

Alt amendament
USR are legătură cu puterea discreționară pe care ministrul Predoiu o dă procurorului
general și procurorilor-șefi DNA și DIICOT. Concret, USR propune eliminarea
posibilității ca procurorul general și procurorii-șefi DNA și DIICOT să infirme
toate actele, măsurile și soluțiile procurorilor din subordine.

Totodată, USR răspunde
prin amendamente avertizărilor DNA și DIICOT referitoare la imposibilitatea de
a recruta procurori la aceste unități specializate de parchet. Concret,
propunem reducerea vechimii stabilite prin lege astfel încât aceste unități de
parchet esențiale pentru lupta împotriva corupției și împotriva criminalității
organizate să-și desfășoare activitatea în mod eficient.

De asemenea, prin
amendamentele formulate, USR propune ca procurorul general să nu aibă
posibilitatea de a trimite în acțiune disciplinară pe oricare procuror din
subordine și de a hotărî discreționar cu privire la delegări/detașări, deoarece
acestea sunt elemente prin care se pot influența anchetele penale.

USR vizează prin
amendamentele depuse și promovarea meritocratică în magistratură, în condițiile
în care proiectele lui Cătălin Predoiu, girate de președintele Iohannis, elimină
acest criteriu. Până și la Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să nu se
mai susțină concurs, iar judecătorii nu ar mai fi evaluați periodic, lucru de
neacceptat.

USR se opune și concentrării
puterii în mâna câtorva actori din domeniul judiciar, președintele ICCJ,
președinții de instanțe, șefii de parchete și membrii CSM. Se dorește crearea
unui sistem piramidal de putere astfel încât judecătorii și procurorii de la
bază să fie nevoiți să facă pe plac șefilor ierarhic superiori, ceea ce este un
regres și va genera carențe și mai mari în actul de justiție.

„Prin crearea acestui sistem piramidal, actuala coaliție dorește să câștige un fel de imunitate în fața justiției. Ne referim, pe de o parte, la anchetele penale. Știm foarte bine că sunt atrași în această perioadă foarte mulți bani, și din fonduri europene, din PNRR, avem și banii aceia prin proiectele PNDL. Nu au nevoie cei de la putere de procurori indiscreți care, la sesizare, să cerceteze ilegalitățile eventuale. Pe de altă parte, toate chestiunile legate de licitații publice, de bani publici în general, ajung, la un moment dat, tot pe masa judecătorilor în contencios administrativ. Și, atunci, dacă ai probleme la aceste licitații și ai cheltuit în mod nelegal banii, ai nevoie de sprijin să se păstreze licitațiile, să nu fie anulate. Acestea sunt doar două mize – în penal și în contencios -, sunt mult mai multe mize. Este inadmisibil ca politicul să încerce să se insereze atât de mult în zona activității judiciare, lucru care doar a fost încercat în anii trecuți, nu s-a reușit pe deplin în regimul Dragnea, dar asupra căruia se insistă foarte mult acum, cu prevederi mult mai nocive decât în trecut”, mai precizează Stelian Ion.

USR încearcă prin
amendamentele propuse și să elimine noile privilegii pe care puterea actuală,
prin mâna ministrului Predoiu, vrea să le dea unor categorii de magistrați,
celor care au deținut funcții de conducere în trecut și care vor putea alege ce
bază de raportare să fie luată în considerare la calculul pensiei. Evident, o
astfel de modificare va duce la majorarea unor pensii speciale și USR consideră
că, în nicio formă, nu trebuie permis ca pensia să depășească ultima
indemnizație din perioada de activitate.

De asemenea, USR
a depus amendamente care vizează reforma modului în care sunt aleși membrii
CSM. Concret, USR propune un scrutin universal pentru judecători și pentru
procurori, astfel încât toți judecătorii și procurorii să-și poată alege
reprezentanții și să nu mai avem poli de putere în CSM, care s-au dovedit atât
de nocivi pentru sistemul judiciar.

Articolul Amendamentele USR la legile Justiției vizează de la înlăturarea influențelor politice în anchetele penale la alegerea membrilor CSM prin scrutin universal apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Comisia de la Veneția, sesizată, la solicitarea USR, pe legile justiției propuse de Cătălin Predoiu

USR a reușit, la solicitarea președintelui grupului ALDE din APCE, Iulian Bulai, sesizarea Comisiei de la Veneția pe legile justiției propuse de ministrul Cătălin Predoiu. Cerem coaliției PSD-PNL-UDMR ca un vot final în Comisia specială Iordache 2 să nu se dea până la un aviz din partea Comisiei de la Veneția.

„Comisia de la Veneția va emite o opinie pe cele trei legi ale justiției. Asta am cerut astăzi în Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Solicitarea a fost admisă cu majoritatea voturilor. PSD-PNL ar trebui să nu se grăbească: să aștepte punctul de vedere solicitat și să-l implementeze în raport cu prevederile MCV și GRECO”, declară Iulian Bulai, deputat USR și președinte al grupului ALDE de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

„Este bine că vom avea un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția. În ciuda angajamentelor din programul de guvernare, domnul ministru Predoiu s-a opus din răsputeri obținerii unui asemenea aviz din partea Comisiei de la Veneția. Luând în considerare dezbaterile din Comisia specială și faptul că foarte multe asociații profesionale critică aceste proiecte, cu argumente substanțiale, este esențial să avem la îndemână avizul Comisiei de la Veneția și să dăm un vot în cunoștință de cauză. Solicităm coaliției PSD-PNL-UDMR să fie date rapoarte pe cele trei legi după ce vom vedea argumentele Comisiei de la Veneția”, precizează Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

Nu o dată, Comisia de la Veneția a confirmat criticile formulate
de USR. S-a întâmplat cu legile justiției din epoca Dragnea, s-a întâmplat cu așa-zisul
proiect de desființare a Secției Speciale propus de Cătălin Predoiu.

Fără legi avizate de Comisia de la Veneția, nu putem avea o
justiție independentă, așa cum România și-a asumat în fața Europei.

Articolul Comisia de la Veneția, sesizată, la solicitarea USR, pe legile justiției propuse de Cătălin Predoiu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Ce s-a întâmplat, de fapt, la Blue Air?

Blue Air a anulat toate zborurile care plecau de pe Aeroportul Otopeni, până pe 12 septembrie. Zeci de curse anulate, sute de români blocați în aeroporturi, prin toate colțurile lumii. De ce am ajuns aici? Pentru că PSD și PNL au îngropat 300 de milioane de lei în compania falimentară Blue Air.

Totul a începutul în octombrie 2020, mai exact 15 octombrie 2020. Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, emite un OUG prin care statul, prin intermediul EximBank, împrumută Blue Air cu 300 de milioane de lei. Florin Cîțu, pe atunci ministru al Finanțelor, își ia concediu în acea zi și nu semnează hotărârea de Guvern privind garanțiile Blue Air pentru acest împrumut.

Garanțiile? 6 aeronave vechi, care costă toate la un loc 10 milioane de lei, și un teren neconstruibil în Pădurea Băneasa. Era clar că statul nu va mai primi niciodată înapoi cele 300 de milioane de lei. În locul lui Florin Cîțu semnează Sebastian Burduja, atunci secretar de stat, acum ministru al Digitalizării.

În mai 2022, Sorin Grindeanu se pune la adăpost de consecințele acestui tun de 300 de milioane de lei printr-un amendament introdus de parlamentarii PSD în legea de aprobare a OUG-ului. Amendamentul: statul nu mai e acționar majoritar la Blue Air în momentul executării garanțiilor pentru împrumut. Sorin Grindeanu mută responsabilitatea, prin colegii PSD-iști, la AAAS, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituția care gestionează toate epavele tranziției post-comuniste.

 Pe 6 septembrie 2022, conturile Blue Air sunt blocate de Administrația pentru Fondul de Mediu, pentru că Blue Air datorează peste 28 de milioane de lei la bugetul AFM.

Blue Air anulează toate zborurile din România, până luni, 12 septembrie. Sute de zboruri anulate, mii de români sunt blocați în aeroporturi. Haos, nesiguranță, bani pierduți. Totul din cauza PSD și PNL. 

Articolul Ce s-a întâmplat, de fapt, la Blue Air? apare prima dată în Uniunea Salvați România.

PSD-PNL-UDMR, abuzuri pe bandă rulantă pentru protejarea plagiatorilor

Coaliția PSD-PNL-UDMR a făcut, din nou, zid de apărare în jurul plagiatorilor. USR a solicitat repetat, în ședințele de plen de luni și de marți ale Camerei Deputaților, dezbaterea proiectului USR care condiționează emiterea titlului de doctor de publicarea lucrării de doctorat și de trimiterea acesteia către Biblioteca Națională a României. PSD și PNL au mimat bunele intenții, dar au avut grijă să saboteze discuțiile în Comisia pentru învățământ, astfel încât proiectul să nu primească un nou raport și să nu fie introdus pe ordinea de zi a plenului. Toate aceste abuzuri pentru ca premierul Ciucă să nu mai fie deranjat de subiectul plagiatelor.

„În ultimele două zile, am avut o circotecă, un spectacol fantastic, care ne-a arătat că pentru politicienii de la PSD, PNL și UDMR e mai importantă salvarea domnului Ciucă și a altor politicieni înalți cu plagiate decât binele sistemului de educație. Solicit PSD, PNL și UDMR să pună proiectul, după ce ajunge la Senat, cât mai rapid pe ordinea de zi, astfel încât să avem un vot în câteva săptămâni pe această lege care conferă transparență doctoratelor”, precizează senatorul USR Ștefan Pălărie.

„Noi nu am vrut, prin acest proiect decât să punem capăt discuțiilor despre plagiate, în special despre plagiatele politicienilor. Vedem cum, de luni la rând, toată lumea caută doctoratul domnului Ciucă, doctoratul domnului Bode, lucrarea domnului Grindeanu. Proiectul nostru, dacă se adoptă, va ajuta pe toată lumea și va reda încrederea în mediul academic românesc, oricine putând să consulte o lucrare de doctorat. PSD, PNL și UDMR preferă, însă, să nu se discute în Parlament acest subiect”, declară Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților.

USR a depus, în luna martie 2022, la inițiativa parlamentarilor Simona Spătaru, Cristian Seidler și Ștefan Pălărie, trei noi proiecte de lege parte din pachetul antiplagiat. Printre ele, proiectul care prevede modificarea Legii educației naționale în sensul condiționării emiterii titlului de doctor, prin ordin de ministru, de transmiterea de către instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) a tezei de doctorat către Biblioteca Națională a României și publicarea tezei de doctorat pe site-ul administrat de Ministerul Educației.

Proiectul, care a primit raport de respingere din partea
majorității PSD-PNL din Comisia de învățământ, trebuia, în prima fază, să fie
dezbătut în ședința plenului Camerei Deputaților din data de 28 iunie, dar
liderul grupului PSD a solicitat scoaterea sa de pe ordinea de zi.

Acum, la reluarea lucrărilor parlamentare, USR a solicitat,
atât în Biroul Permanent al Camerei, cât și în plen, introducerea proiectului
pe ordinea de zi, spre a fi dezbătut înainte de împlinirea termenului de
adoptare tacită.

PSD, PNL și UDMR au mimat bunele intenții, acceptând ca proiectul
să se reîntoarcă în comisie pentru a
primi un raport favorabil. Dar, în comisie, ce să vezi? Deputații PSD, PNL și
UDMR au făcut totul pentru sabotarea discuțiilor și pentru ca proiectul să nu
primească un nou raport. Totodată, au refuzat introducerea acestuia pe ordinea
de zi a plenului, astfel încât plenul suveran să decidă. În acest fel,
inițiativa legislativă se va considera adoptată
tacit și va fi trimisă, în tăcere, la Senat, unde vor, cel mai probabil, să o
îngroape definitiv.

Prin atitudinea dovedită în ședințele de luni și de marți, PSD,
PNL și UDMR au dovedit, indubital, că sunt pozițonate în apărarea plagiatorilor
și a furtului. Doar asta este una dintre prioritățile coaliției la putere, după
cum reiese și din proiectele Cîmpeanu de legi ale Educației, proiecte a căror
adoptare pe repede-înainte este dorită chiar de prim-plagiatorul de la vârful
Guvernului și al PNL.

Articolul PSD-PNL-UDMR, abuzuri pe bandă rulantă pentru protejarea plagiatorilor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Claudiu Năsui: „Sistemul energetic e deja de stat. Ce să mai naționalizeze la el?”

Tot mai multe voci populiste lansează în spațiul public, în ultima perioadă, tema naționalizării industriei energiei, pe modelul PCR din 1948. Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei, atrage atenția că statul deține deja aproape tot în domeniul energiei, ceea ce este parte a problemei, nu soluția.

„Sistemul energetic e deja de stat. Ce să mai naționalizeze la el? Pachetele minoritare de acțiuni care nu au nicio putere de decizie? Furnizorii care nu sunt decât niște procesatori de birocrație? Problema e că în energie totul e deja de stat. Statul este deja proprietar peste tot unde contează în piața energiei. Și ce vedem? Zero investiții și companii folosite pe post de vacă de muls pentru activul de partid și bugetul de stat”, declară Claudiu Năsui.

Cum arată sistemul de energie din România:

1) Transportul e 100% de stat. Se face prin compania de stat
Transelectrica. Mega căpușată. Foarte puține investiții în ultimii ani. Are
marja de profit reglementată cât îi spune statul că poate să aibă. Și, oricum
profitul ei nu e decât mutatul banilor dintr-un buzunar în altul al statului.
Deci, nu e nimic de naționalizat aici.

2) Distribuția este 100% de stat. Doar administrarea
rețelelor se face prin operatori privați care, precum transportatorul, câștigă
o marjă fixă. Cât le dă voie statul. Deci, nici aici nu e nimic de
naționalizat, rețelele sunt deja de stat, doar dacă ar vrea statul să se ocupe
direct de ele și să nu le externalizeze.

3) Producția este peste 80% de stat. Hidroelectrica,
Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia au grosul producției. Toate
sunt companii de stat. Restul producției este asigurată de multiple CET-uri,
care sunt tot de stat. Chiar și o bună parte din companiile care produc
regenerabile au apărut tot ca urmare a intervenției statului pentru că sunt
subvenționate prin faimoasele certificate verzi pe care statul ne obligă să le
plătim în factura de energie. Mai sunt câțiva producători autentic privați. Cel
mai mare fiind OMV Petrom care are 9% din piață prin centrala lor de la Brazi
pe care au construit-o 100% privat de la zero.

Deci, marja de naționalizare e foarte mică. Și să naționalizezi
investiții făcute de privați de la zero, înseamnă să nu mai ai investitori 10
ani de acum încolo.

4) Furnizarea este 24% de stat. Dar furnizarea nu este un
element decisiv al sistemului. Ce înseamnă furnizarea? Pe scurt înseamnă să te
ocupi de birocrație, de milioane de contracte și de facturi și să cumperi
energia de la producători ca să asiguri consumul clienților.

Culmea ironiei, aici se ocupă deja de naționalizarea dorită,
chiar domnul Virgil Popescu. Nu de alta, dar ultima ordonanță pe care a dat-o
obligă furnizorii să facă pierderi. În traducere, să iasă de pe piață. Să iasă
și să rămână cine? Evident furnizorii de stat, care vor suporta pierderile de
la bugetul de stat, alimentat, evident tot de români.

„Dacă vrem să nu ni se stingă lumina în casă la o anumită oră, trebuie să aplicăm măsuri liberale care nu descurajează investițiile în producția de energie electrică și în același timp ajută oamenii să facă față facturilor. Concret: începerea eliminării taxării pe echivalentul unui salariu minim, eliminarea taxelor din factura de energie (TVA, acciză, certificate verzi și taxa de cogenerare), vouchere în factură pentru consumatorii casnici și credit fiscal pentru întreprinderi. Soluții există. Dar ele mai trebuie și aplicate”, concluzionează fostul ministru USR al Economiei.

Articolul Claudiu Năsui: „Sistemul energetic e deja de stat. Ce să mai naționalizeze la el?” apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Stelian Ion: De ce se sunt periculoase legile justiției propuse de Predoiu. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită de Iohannis și de sistemul pe care îl patronează pentru a pune căpăstru justiției

În contextul în care, pe repede-înainte, așa cum se întâmpla în epoca Dragnea de tristă amintire, Comisia specială începe miercuri dezbaterea legilor justiției pe articole, Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, argumentează de ce, sub multe aspecte, proiectele Predoiu sunt mai nocive chiar decât varianta rezultată în 2018 din Comisia Iordache.

„După mutilarea legilor justiției în Epoca Dragnea, după unele decizii CCR și 18 ani de când cele trei legi ale justiției sunt în vigoare, o modificare a legilor justiției era necesară. În primul rând, pentru a repara stricăciunile realizate în Comisia Iordache, apoi pentru a pune bazele unor reforme.

Din păcate, în loc să îmbunătățească legislația și să reprezinte o reală reformă, aceste proiecte afectează independența și eficiența sistemului judiciar. Sub multe aspecte, proiectele de lege sunt mai nocive chiar decât varianta rezultată în 2018 din Comisia Specială.

Acesta este și motivul pentru care ministrul Cătălin Predoiu
forțează accelerarea dezbaterii parlamentare și se opune din răsputeri
obținerii unui aviz din partea Comisiei de la Veneția pentru legile justiției.

Comisia de la Veneția, denumită Comisia Europeană pentru
Democrație prin Drept, este o instituție a Consiliului Europei formată din unii
dintre cei mai reputați specialiști în domeniul dreptului constituțional.
Opinia lor este valoroasă pentru că este obiectivă, nealterată de dispute
politice, și pentru că fructifică experiența îndelungată a multor sisteme
judiciare. Comisia de la Veneția nu poată fi manipulată cu argumente
artificiale, nu poate fi păcălită.

De ce sunt toxice proiectele legilor justiției propuse de
Predoiu? Iată doar câteva argumente:

I. În primul rând pentru că pot periclita grav, prin influențe politice, anchetele penale, inclusiv cele referitoare la fapte de corupției.

Să nu uităm că în această perioadă se vor cheltui miliarde
de euro din PNRR, la care se vor adăuga sumele alocate prin PNDL și prin alte
asemenea proiecte. Nici PSD și nici PNL nu au nevoie de deranj din partea
procurorilor.

1. Nicio reformă în numirea procurorilor de rang înalt.

Influența politică asupra anchetelor penale se poate
realiza, în primul rând, prin menținerea numirilor exclusiv politice a
procurorilor de rang înalt. Este „amănuntul” la care ține în mod deosebit Klaus
Iohannis. Afirm că sunt numiri politice pentru că atât cel care face propunerea
(ministrul justiției), cât și cel care decide numirea (președintele României)
sunt politicieni. Între ei nu există niciun filtru din afara domeniului
politic, există doar un aviz consultativ dat de secția pentru procurori a CSM.
Cei doi politicieni pot ignora acest aviz, cum de fapt au și procedat Predoiu
și Iohannis în mai multe rânduri, atrăgând inclusiv criticile Comisiei
Europene. Sigur că și secția pentru procurori poate greși, dar aici vorbim
despre un mecanism de echilibru între puterile statului care acum nu există.

Noi trebuie să concepem proceduri care să reziste cât mai
bine în caz de derapaj din partea oricui ar deține, la un moment dat, aceste
funcții publice. În ciuda recomandărilor ferme ale Comisiei Europene din
rapoartele MCV, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, numirile procurorilor
de rang înalt vor continua să fie eminamente politice. Și este vorba nu doar
despre Procurorul General și șefii DNA și DIICOT, ci și despre adjuncții lor și
șefii de secții.

Lucrurile sunt cu atât mai grave, cu cât proiectele prevăd
creșterea substanțială a puterilor Procurorului General și ale șefilor DNA și
DIICOT, toți trei numiți politic.

Vă reamintesc că Procurorul General este și cel care numește
procurorii anume desemnați pentru anchetarea tuturor magistraților. Prin Legea
49/2022 de desființare a SIIJ Predoiu a amputat un braț al DNA, luându-i
competența de anchetare a magistraților. Le-a făcut astfel pe plac unor magistrați
cu influență anchetați la un moment dat de DNA, care au rămas în sistem cu o
ură teribilă față de această instituție. Înlocuirea SIIJ cu o rețea de
procurori (o putem numi RIIJ) din afara DNA, desemnați printr-o procedură
discutabilă, a fost aspru criticată de Comisia de la Veneția. Cu toate acestea,
Predoiu nu a propus corectarea legislației în acord cu avizul Comisiei de la
Veneția și a menținut amputarea competențelor DNA în ce privește corupția din
magistratură. Efectele loviturii încasate de DNA din partea puterii actuale se
permanentizează. Cu toate acestea, ministrul Predoiu afirmă la fiecare
intervenție a sa, cu îndrăzneală și lejeritate, că proiectele sale respectă
standardele internaționale și avizele Comisiei de la Veneția.

2. Procurorii vor depinde de ministrul de interne și de
șefii din poliție pentru a-și face anchetele.

Cum mai sunt afectate anchetele penale? Odată cu intrarea în
vigoare a noilor legi se vor elimina foarte multe articole care reglementează
detașarea polițiștilor la parchete. Acest vid legislativ va putea face
imposibilă activitatea polițiștilor în subordinea directă și exclusivă a
procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale. Procurorii nu efectuează ei
înșiși interceptări, nu fac ei înșiși filaje, aceste acte operative sunt
realizate de polițiști. Este esențial ca, în activitatea sa, polițistul să fie
subordonat doar procurorului nu doar operativ, dar și administrativ. Dubla
subordonare a polițistului față procuror, pe linie operațională, dar și față de
șeful din poliție, pe linie administrativă, reprezintă o problemă reală care
afectează calitatea anchetelor penale.

S-a întâmplat nu o dată ca polițiștii de poliție judiciară
care aveau dosare de instrumentat sub coordonarea procurorului să fie trimiși
în alte misiuni de șefii săi din poliție, ori să li se solicite dosarele penale
pentru verificarea, chipurile, a unor aspecte administrative. În felul ăsta fie
erau împiedicați să își facă treaba, fie era divulgat conținutul dosarului. DNA
și DIICOT au la dispoziție polițiști de poliție judiciară, mai puțini decât ar
avea nevoie, dar suficient cât să facă diferența. Acum, la parchetele de pe
lângă tribunale sunt detașați polițiști judiciari. Restul parchetelor se
descurcă așa cum pot, fiind la cheremul MAI.

În loc să se generalizeze aceste detașări în subordinea
procurorilor și pentru toate celelalte categorii de parchete, proiectele lui
Predoiu le limitează și mai mult decât în prezent, doar la DNA și DIICOT,
restul parchetelor, inclusiv faimoșii procurori preluați de la SIIJ pentru a
ancheta magistrați urmând să depindă de ministrul de interne și de șefii din
poliție pentru a primi polițiști de poliție judiciară cu care să lucreze. Prin
cedarea totală făcută de ministrul Predoiu în fața intereselor de la vârful
Ministerului Afacerilor Interne procurorii pot rămâne fără un important
sprijin, împărțindu-i pe polițiști cu șefii lor din poliție care îi vor folosi
pentru tot felul de alte activități: ordine publică, hârțogăreală, controlat
bătrânele care vând zarzavat la colț de stradă.

3. Puteri sporite pentru cei trei procurori de rang înalt
numiți politic

Un alt element controversat care va putea constitui un
instrument teribil de influențare politică a anchetelor penale îl constituie
faptul că procurorul general al PICCJ și procurorii șefi ai DNA și DIICOT vor
putea infirma măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine, nu doar
ale celor aflați în imediată subordonare.

Ministrul Cătălin Predoiu a ignorat toate argumentele extrem
de clare exprimate în avizul Comisiei de la Veneția emis în 1996 referitor la
proiectul de Constituție a Ucrainei („Legea privind organizarea și
procedura procuraturii ar trebui să definească procuratura ca fiind un sistem
de autorități relativ independente, organizate de preferință în corespondență cu
sistemul judiciar. Ar trebui să intre în competența autorității superioare
posibilitatea de a controla nivelul imediat inferior. Cu toate acestea,
autoritatea cea mai înaltă nu ar trebui să o controleze direct pe cea mai
joasă. În acest fel, sistemul de procuratură ar fi protejat împotriva
intervenției sau influenței politice directe”.) Față de avantajul teoretic de a
remedia mai rapid unele nereguli punctuale care ajung pe masa procurorilor
șefi, riscul de a compromite munca unor întregi structuri de parchet (PG, DNA,
DIICOT) este infinit mai mare. Un procuror de pe la un parchet care comite o
ilegalitate răspunde în fața procurorului ierarhic sau a instanței, pentru
cazurile punctuale pe care le are în lucru, însă un procuror general sau un șef
DNA/DIICOT numit politic care, la un moment dat, deraiază grav poate afecta
întreaga activitate a parchetului pe care îl conduce.

4. Pârghii în mâna Procurorului General pentru intimidarea
procurorilor de caz

Procurorul General al PICCJ va deveni titular al acțiunii
disciplinare față de procurori, alături de Inspecția Judiciară, și va decide cu
privire la mobilitatea procurorilor (delegări și detașări). Dacă ești un
procuror sârguincios care ai supărat pe cine nu trebuie, fie îți este infirmată
soluția, fie nu ți se aprobă o delegare sau detașare dorită, fie te trezești la
un moment dat direct în fața CSM cu acțiune disciplinară. Aceste pârghii foarte
puternice puse în mâna unei persoane numite politic, cum este Procurorul
General, pot reprezenta instrumente de presiune și intimidare a procurorilor.

5. DNA și DIICOT, lăsate fără procurori

Condițiile de vechime stabilite pentru selecția pentru DNA
și DIICOT, precum și cele necesare pentru promovarea procurorilor la parchetele
superioare sunt de natură să adâncească deficitul de personal deja existent și
să influențeze în mod negativ anchetele penale, după principiul „mai puțini
procurori, mai puțină corupție”.

Conducătorii unităților de parchete au tras nenumărate
semnale de alarmă cu privire la deficitul de personal. Vocea lor nu a fost însă
auzită și de către inițiatorul acestor proiecte.

II. O altă problemă gravă a acestor proiecte de lege este aceea că selecția și promovarea magistraților nu se va face pe criterii obiective, meritocratice.

1. Promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și
Justiție se va face fără concursul de verificare a cunoștințelor juridice,
fiind păstrate doar evaluarea hotărârilor judecătorești redactate și un
interviu susținut în fața Secției pentru judecători a CSM.

Această modalitate de selecție este una pur subiectivă, în
dezacord total cu importanța și rolul exercitat de judecătorii de la cea mai
înaltă instanță din țară. Selecția pentru această instanță ar trebui să fie
printre cele mai riguroase. Legislația anterioară, modificată în mod regretabil
în anul 2018 prevedea și o probă scrisă, procedura fiind apreciată în
rapoartele MCV ulterioare din intervalul 2011-2017. După modificările
legislative nocive din 2018, în Raportul privind România adoptat de GRECO în
2018 s-au exprimat critici față de abandonarea criteriilor obiective pentru
promovarea magistraților. Proiectele legilor justiției în varianta Predoiu nu
corectează aceste anomalii.

2. Mai mult decât atât, Predoiu propune eliminarea
evaluărilor profesionale periodice a judecătorilor de la instanța supremă, deși
la această instanță evaluarea periodică ar trebui să fie riguroasă pentru a se
asigura cea mai înaltă calitate profesională a judecătorilor.

3. Și promovarea efectivă la curțile de apel și tribunale se
face tot printr-o evaluare subiectivă a activității din ultimii trei ani, fără
concurs.

4. Nici vicepreședinții instanțelor/adjuncții șefilor de
parchete nu vor mai fi selectați prin concurs, ci vor fi numiți din pix, la
propunerea președinților instanțelor de către Secția pentru judecători a CSM.

5. Un alt element negativ este puterea exagerat de mare pe
care o dobândesc președinții curților de apel atât în privința promovării
judecătorilor la curțile de apel cât și a evaluării periodice a acestora.
Comisia de la Veneția a criticat în trecut acest tip de puteri exagerate date
președinților de instanțe.

6. Proiectele de lege relevă interesul inițiatorului
inclusiv față controlul asupra Institutul Național al Magistraturii, aspect
care ar putea duce, la un moment dat, la intrarea în magistratură pe bază de
cunoștințe și relații.

Aceste modalități nemeritocratice de selecție și promovare a
magistraților vor permite ascensiunea în magistratură a unor persoane
nepregătite profesional a căror calitate principală va fi, cel mai probabil,
obediența în fața șefilor care vor deține putere absolută în raport cu
subordonații.

III. Concentrarea puterii din sistemul judiciar în mâna câtorva persoane este un regres evident și deosebit de periculos.

Ea este reflectată de modificări precum: Secția pentru
judecători din CSM dobândește foarte multe atribute noi în raport cu plenul CSM
și cu alte instituții, Procurorul General dobândește mai multă putere asupra
procurorilor și anchetelor, crește nejustificat puterea președintelui ICCJ,
este întărită influența și puterea președinților de instanțe, în special a
curților de apel, în defavoare colegiilor de conducere. Deciziile vor fi luate
de către președinții instanțelor și conducătorii parchetelor, nu de către
colegiile de conducere, alese democratic. Aceste colegii devin doar organisme
de sprijin al președinților și conducătorilor de parchete. Este slăbit rolul
Institutului Național al Magistraturii și mai ales al Consiliului științific al
INM în favoare secției pentru judecători a CSM. Consiliul știițific al INM care
deține în prezent rolul de conducere a INM este înlocuit cu o singură persoană,
directorul INM care va exercita singur funcția de conducere. Directorul INM va
fi numit și revocat de CSM. Așadar CSM își întărește puterea asupra INM, în condițiile
în care activitatea INM și conducerea asigurată de Colegiul științific au avut
un rol pozitiv în selecția obiectivă și corectă a magistraților, departe de
orice jocuri de putere care, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturi,
au fost frecvente. Colegiul științific format din magistrați cu înaltă
pregătire, dar și din profesori universitari de la cele mai reputate facultăți
de drept din țară, precum și din reprezentanți ai personalului de instruire de
la INM e mai greu de controlat, de aceea se propune ca el să devină un organism
cu rol decorativ, ceea ce reprezintă un evident regres.

Aceste modificări sunt mai departe de ideea de reformă și
mai aproape de aceea a recreării a unui sistem de justiție de clientelar în
care este întărită subordonarea ierarhică și în care este slăbită independența
magistratului.

IV. Privilegii noi pentru magistrați

La rubrica de aspecte nocive aduc în discuție și o serie de
privilegii noi acordate unor magistrați care pot aduce indirect deservicii
actului de justiție. Astfel, prevederea ca pentru acordarea pensie de serviciu
să fie luată în calcul și vechimea în profesia de avocat, personal de
specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau
jurisconsult, prevederea ca pensia de serviciu să fie calculată în funcție de
indemnizația avută în funcția de conducere deținută în trecut (care crește
cuantumul pensiilor speciale care vor fi acordate) și cea potrivit căreia
membrii CSM să poată deveni după încheierea mandatului avocați sau notari, fără
examen ar putea determina pe unii magistrați să își dorească ocuparea acelor
funcții doar pentru obținerea ulterioară a acestor drepturi bănești. Ministrul
Predoiu a replicat că nu e atributul său domeniul salarizării. Dincolo de
faptul că afirmația e falsă, MJ fiind inițiator pe proiectele care conțin
aceste reglementări speciale, aceste afirmații sunt contrazise de faptele sale:
a propus majorarea cuantumului pensiilor speciale chiar și față de legislația
actuală, dând posibilitatea calculării pensiei în funcție de indemnizația avută
în funcția de conducere deținută în trecut.

Spre exemplu, dacă fără o vechime foarte mare un judecător a
fost ales președinte CSM, iar ulterior nu va promova în carieră așa încât să
egaleze veniturile pe care le obținea în calitate de președinte CSM, lui i se
va calcula pensia în raport de indemnizația pe când deținea calitatea de
președinte al CSM, indiferent de câți ani au trecut de atunci. De asemenea,
prevederea potrivit căreia magistrații pot avea calitatea de expert în proiecte
cu finanţare externă în domeniul justiţiei poate afecta activitatea
magistraților care vor fi atrași spre acest gen de activități lucrative foarte
bine plătite, în detrimentul activității de judecător sau procuror.

V. O hibă majoră a proiectelor lui Predoiu este lipsa de reformă la nivelul CSM.

1. Practic plenul CSM este golit de atribuții, acestea fiind
preluate de către cele 2 secții. Putem spune fără a greși că nu mai avem de
facto CSM, ci două CSM-uri, unul pentru judecători și unul pentru procurori.
Tendința de rupere a unor atribuții de la plen în favoarea celor două secții nu
este nouă, însă proiectele lui Predoiu desăvârșesc această lucrare de
transformare a CSM ca organ unic în două organe separate, dar mai ușor de
influențat și controlat politic.

2. În loc să se deschidă către exterior, CSM-ul se
transformă într-un bastion lipsit de transparență. Proiectul de lege privind
CSM elimină obligativitate transmiterii live a ședințelor CSM. Acesta este un
real regres și vine în contradicție flagrantă cu recomandările MCV referitoare
la transparența și răspunderea CSM. Se pare că publicul nu trebuie să mai vadă
ce se discută în CSM și ce opinie are fiecare membru.

3. Se elimină posibilitatea de revocare a membrilor aleși ai
CSM pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor legale. E un fel de
imunitate care îi ferește pe membrii aleși de posibilitatea de a fi trași la
răspundere de către cei care i-au ales, dacă nu își fac treaba.

4. Se păstrează actuala formă de alegere a membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii „pe bisericuțe”, adică separat, pe
fiecare nivel de instanță/parchet, în ciuda problemelor ivite chiar și la
alegerile din acest an. Judecătorii/procurorii, indiferent de nivelul
instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, ar trebui să poată
alege dintre toți candidații judecători/procurori. Predoiu a renunțat la
scrutinul universal propus inițial în proiect. Asta înseamnă păstrarea
mecanismelor de putere existente care au permis crearea unor nuclee de putere
în interiorul magistraturii extrem de nocive.

VI. De o gravitate aparte este faptul că răspunderea disciplinară va continua să fie folosită ca element de presiune asupra magistraților

1. Alături de SIIJ, Inspecția Judiciară a fost folosită ca
instrument de presiune asupra magistraților incomozi (care au criticat public
anumite propuneri legislative, sau au dat unele soluții care au deranjat
persoane foarte influente). Inspecția Judiciară, condusă până relativ recent de
către o persoană căreia i s-a prelungit mandatul prin decizie politică (OUG) și
care și-a ales inspectorii cu care să lucreze, continuă să fabrice dosare
magistraților incomozi. De aceea, o reformă reală în acest domeniu era de
dorit. O soluție mai potrivită ar fi fost, spre exemplu, desființarea inspecției
judiciare și înființarea a două inspecții separate, cu conducere separată, una
pentru judecători și una pentru procurori.

2. Dobândirea de către procurorul general și de către
președintele ICCJ a calității de titular al acțiunii disciplinare creează noi
instrumente de presiune și intimidare asupra magistraților. În privința
președintelui ICCJ, această modificare este și mai problematică, având în
vedere că acesta conduce chiar instanța care pronunță decizia definitivă în
materie disciplinară.

3. Introducerea unei noi cauze de răspundere disciplinară,
exprimată în termeni foarte neclari – încălcarea Codului deontologic al
judecătorilor și procurorilor – va putea da naștere la abuzuri. Practic, orice
conduită a unui magistrat incomod va putea fi considerată nepotrivită, nedemnă,
și poate atrage o cercetare disciplinară. Ai tuns gardul cu drujba sau ai
postat pe un site de socializare un exercițiu de arte marțiale, ești exclus din
magistratură. Ai manipulat repartizarea aleatorie pentru un politician acuzat
de plagiat, ești apărat și ieși la pensie fără emoții.

4. Afectarea libertății de exprimare a magistraților. Proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor menține una dintre dispozițiile introduse în 2018: „Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”. În iulie 2018, Comisia de la Veneția a criticat această reglementare menită să descurajeze libertatea de exprimare a magistraților. Magistrații trebuie să fie din ce în ce mai tăcuți în spațiul public, muți dacă se poate, pentru că opiniile lor pot deranja.

Ce și-a dorit Dragnea în 2018 cu legile justiției, dar nu a reușit deplin, va încerca acum Iohannis, profitând de neatenția oamenilor. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită acum de Iohannis și de Sistemul pe care îl patronează format din vechile partide, PSD și PNL, pentru a pune căpăstru justiției. Rămâne de văzut câți vor închide ochii la aceste derapaje și câte dintre aceste propuneri toxice vor intra în vigoare.”

Articolul Stelian Ion: De ce se sunt periculoase legile justiției propuse de Predoiu. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită de Iohannis și de sistemul pe care îl patronează pentru a pune căpăstru justiției apare prima dată în Uniunea Salvați România.

PSD și PNL refuză sistematic din 6 mai să pună pe ordinea de zi în Parlament eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor

PSD și PNL refuză sistematic de patru luni să introducă proiectul de lege privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor în circuitul legislativ, pentru a ajunge la dezbatere și vot în plenul Parlamentului.

Liderii de grup USR de la Camera Deputaților și Senat au solicitat astăzi președinților celor două camere ale Parlamentului organizarea unui Birou Permanent Reunit care să introducă pe ordinea de zi proiectul USR de eliminarea a pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Proiectul de lege a fost depus de USR pe 6 mai după decizia CCR prin care legea care a eliminat aceste pensii a fost declarată neconstituțională, în motivare precizându-se că parlamentarii au acţionat cu „impetuozitate” şi „grabă” în adoptarea legii.

“Din 6 mai am cerut în repetate rânduri, în ședințele de Birouri Permanente Reunite, introducerea proiectului de ordinea de zi. De fiecare dată ne-am lovit de refuzul PSD și PNL care, din nou, fac scut în jurul privilegiilor la care nu vor sa renunțe sub nicio formă. Cinismul parlamentarilor PSD și PNL este fără margini când vine vorba de pensii speciale! Încetați să mai risipiți banii românilor, în plină criză!”, a declarat senatorul Radu Mihail, liderul de grup USR.

USR reamintește că problema pensiilor speciale trebuie rezolvată până la finalul anului pentru că este jalon PNRR. Asta dacă această coaliție PSD-PNL își dorește ca România să primească banii de la Comisia Europeană. USR nu va renunța până când acest proiect nu va ajunge pe circuitul legislativ, iar pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi eliminate.

Articolul PSD și PNL refuză sistematic din 6 mai să pună pe ordinea de zi în Parlament eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Incompetența PSD-PNL în cifre: cu 33% mai puține investiții publice, 25 de milioane de euro risipiți din bani publici pentru întreținerea unui gazon

În timp ce Guvernul Ciucă nu este în stare să ducă până la capăt investițiile programate, realizând cu 33% (6,5 miliarde de lei) mai puține în primul semestru, primarii PSD fac ce știu ei mai bine: risipesc banii publici.

La Craiova, primarul Olguța Vasilescu tocmai plănuiește să
dea unei firme de casă a PSD nu mai puțin de 25 de milioane de euro, din bani
publici, pentru întreținerea gazonului de pe stadionul Ion Oblemenco pe o
perioadă de patru ani.

În condițiile în care aceeași firmă a câștigat licitația
pentru întreținerea gazonului de pe Arena Națională, în 2019, pentru suma de 4
milioane de euro pe patru ani, Olguța Vasilescu este dispusă să plătească o
sumă de șase ori mai mare pentru întreținerea unei suprafețe de gazon similare
cu cea de pe stadionul din Capitală.

„Exemplul de la Craiova este clasic pentru ceea ce vedem de mai bine de 30 de ani că se întâmplă în fiefurile PSD, unde pilele de partid câștigă contracte pe bandă rulantă pe bani publici mulți.

Nu numai că pierd investiții esențiale pentru dezvoltarea României, dar PSD-PNL îngroapă România în datorii cu sumele record și dobânzile uriașe la care se împrumută pentru a acoperi toate cheltuielile aberante pe care le fac pentru pilele și clientela de partid. Numai în luna august, acest Guvern a împrumutat 5 miliarde de lei într-o singură zi!

În plus de asta, introduc cu cinism peste noapte noi taxe și lasă fără loc de muncă 77.000 de oameni. Asta e tot ce știu ei să facă: să sărăcească această țară”, a declarat președintele USR Cătălin Drulă.

În loc să dea pe întreținerea unui gazon 25 de milioane de euro,
PSD ar fi putut da aceeași sumă pentru finalizarea tronsonului 1 (Craiova –
Balș) al Drumului Expres Craiova – Pitești, fiind vorba de cei 17 km deblocați
total de Cătălin Drulă, anul trecut, și care înaintează cu viteza melcului din
cauza incompetenței actualului ministru al Transporturilor.

Mai mult, 25 de milioane de euro ar fi costat proiectarea
drumului de mare viteză Craiova – Lugoj, cel pe care nu s-a făcut nimic 30 de
ani, până când Cătălin Drulă a venit la Ministerul Transporturilor și a lansat
licitația anul trecut, însă a fost anulată de Sorin Grindeanu. Azi ar fi fost
un contract semnat și un proiectant în teren să se apuce de treabă.

Tot 25 de milioane de euro este costul Centurii Craiova Sud,
care a început în ianuarie și progresează tot în ritm de melc din cauza
aceluiași ministru PSD de la Transporturi.

De asemenea, atât ar costa și drumul de legătură de la uzina
Ford la drumul expres Craiova – Pitești, a cărui licitație de proiectare a fost
anulată de trei ori în ultimul an.

Articolul Incompetența PSD-PNL în cifre: cu 33% mai puține investiții publice, 25 de milioane de euro risipiți din bani publici pentru întreținerea unui gazon apare prima dată în Uniunea Salvați România.