Cristian Ghinea: Irigațiile nu au fost niciodată în PNRR. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații

Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că irigațiile nu au fost niciodată în PNRR și dezminte cu dovezi ultimele fake news-uri propagate de coaliția hoției PSD-PNL-UDMR pe tema renegocierii PNRR pentru a introduce finanțarea acestor sisteme, publicând comentariile Comisiei Europene la acest capitol în formă integrală.

„Am tăcut prea mult. Am tăcut, pentru că nivelul de amatorism de la Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și Ministerul Agriculturii era atât de mare încât, dacă aș fi vorbit, aș fi aruncat acea coaliție în aer. Așa că am preferat să înghit zoaie, cu ochii pe minge: să avem PNRR aprobat”, susține Cristian Ghinea.

În primul rând, Cristian Ghinea amintește că ceea ce
succesorul său, Marcel Boloș, a lansat în spațiul public pe tema irigațiilor
înainte cu trei zile de alegerile parlamentare a fost un PDF, o broșură
electorală, care nu fusese discutată niciodată cu Comisia Europeană, deci nu
era PNRR. 

„Boloș a băgat în PDF: sisteme de irigații/umectare 3,09 miliarde; sisteme de drenaj-desecări 1 miliard; lucrări de combatere a eroziunii solurilor 2 miliarde; sisteme de protecție antigrindină 0,11 miliarde; împăduriri și refacere a ecosistemelor forestiere 0,30 miliarde.

De unde a scos aceste cifre? Erau proiecte în spate, știam ce facem cu apa, unde o ducem, cât costă etc?

Boloș a decis el singur că aceste proiecte sunt verzi și trebuia ca 37% din PNRR să fie verde. Altfel nu era aprobat, așa e regulamentul. După ce pusese pe listă diverse fantezii de la baroni, fără nicio reformă, fără nicio logică – chestie care nu ar fi trecut de Comisie nici în 1.000 de ani, Boloș era cumva panicat că nu are proiecte verzi. Așa că a decis din burtă că irigațiile și desecările sunt verzi. Ori nu știa, ori nu conta că încadrarea se făcea pe o anexă la regulament, anexă unde irigațiile nu apăreau ca atare.

Poate iar vă vine greu să credeți că cineva poate fi atât de inept încât să lanseze un document public cu 6 miliarde pentru irigații/desecări/păduri și să nu știe sigur dacă pot fi încadrate ca verzi. E adevărat.

Adică 20% din PNRR”, susține Cristian Ghinea.

Concret, subliniază Cristian Ghinea, „Boloș a pus din burtă o sumă uriașă plecând de la ideea că așa rezolvă pragul de verde și neavând niciun proiect în spate, altul decât niște hărți din anii 1970 (nu exagerez, nu fac mișto, erau anexă la PDF, hărți cu carioaca: uite pe aici vrem să facem niște canale)”.

În al doilea rând, Cristian Ghinea evidențiază faptul că
reprezentanții Comisiei Europene au refuzat aceste propuneri:

„În discuții interminabile pe care le organizam cu Comisia și cu ANIF / Ministerul Agriculturii, ni se spune repetat:

•             nu putem accepta ideea că voi faceți canale unde împingeți apa la deal, consumând energie, unde jumătate din apă se evaporă pe drum și în condițiile în care nu există nicio analiză despre resursa de apă (vom avea prima analiză: cadastrul apelor este finanțat din PNRR, la Ministerul Mediului);

•             nu avem pe ce să facem analiza DNSH pentru că nu există un proiect clar, doar hărți”.

În acest context, Cristian Ghinea subliniază că în exemplele date cu Cehia și Portugalia, care au irigații în PNRR, nu este prezentat tot adevărul: „Da, au. Irigații prin picurare și supravegheate de drone, apa merge la vale prin subteran, nu e împinsă în sus și deschis, cum voiau ai noștri. E tot irigație, dar e totuși altceva”.

În al treilea rând, Cristian Ghinea subliniază faptul că
nici după ce a redus bugetul la 2 miliarde de euro, în speranța că vor fi
prezentate proiecte concrete și costuri clare, Ministerul Agriculturii și
Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare au revenit tot cu hărți și, mai
mult, cu cerințe pentru mașini 4×4.

„Cum era prima dată când primeam costinguri concrete, ne-am uitat cu atenție în ele. Erau costuri standarde pe kilometru de canal deschis (deși Comisia spusese că nu va accepta acel gen de canale) plus sedii județene pentru ANIF și minister și mașini 4×4 pentru toate filialele județene ANIF (deși prin regulamentul european era interzis să cumperi mașini non-electrice, ceea ce fuseseră informați). Cu alte cuvinte, oamenii noștri de la Agricultură habar nu aveau pe unde vor să facă irigații, doar hărți făcute pe vremuri, dar știau cert că vor sedii și mașini șmechere”, a declarat Cristian Ghinea.

Mai mult decât atât, Cristian Ghinea povestește cum, în
cadrul unei videoconferințe cu Comisia Europeană, unde erau așteptate detalii
despre proiectele care trebuiau să respecte standardele de mediu, ministrul
Agriculturii a pus un film cu niște canale.

„Întrevederea a fost întreruptă de Comisie brutal și complet nediplomatic pentru acel nivel de reprezentare. Ulterior, am aflat că imaginile nici nu erau reale, erau făcute pe calculator de niște studenți din California pentru un proiect de facultate, deci nu se apucaseră nici ei să pună panouri peste canale.

Am tăcut și am explicat mai departe public, pe ton serios, că există o distanță de așteptări între ce crede ANIF că vrea să facă și ce crede Comisia Europeană că poate finanța”, a mai precizat Cristian Ghinea.

În final, Cristian Ghinea reamintește faptul că, din mai
2022, de când Marcel Boloș proclama nici mai mult nici mai puțin decât că
„readucerea” irigațiilor în PNRR e un obiectiv de țară, până în prezent, nu a
făcut absolut nimic în acest sens.

„Un obiectiv de țară mai modest ar fi să nu mai fim penibili. Abia aștept să ceară Boloș irigațiile în PNRR. Marcele, te provoc să începi discuția. Curaj!”, a subliniat Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea consideră că România nu va avea irigații cu
fonduri europene până când nu va fi schimbat complet conceptul, care va însemna
promovarea unor metode ecologice și digitale, care să nu consume apa și
energia: „Sunt la fel de convins că nu vom avea infrastructură agricolă demnă
de acest secol până nu vom desființa pur și simplu ANIF și o vom reînființa ca
instituție serioasă, ca echipă de management”.

Comentariile integrale făcute de Comisia Europeană privind irigațiile, AICI.

Articolul Cristian Ghinea: Irigațiile nu au fost niciodată în PNRR. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Coaliția sărăciei nu dorește ca românii să știe ce alimente pun pe masă și nici ca sistemul de sănătate să primească mai mulți bani

Senatorii PNL, PSD și UDMR au votat împotriva a două inițiative legislative ale deputatului USR de Arad, medicul Adrian Wiener, prima care prevedea introducerea etichetării voluntare a alimentelor tip Nutri-Score și cea de a doua, care prevedea ca taxa de viciu să fie colectată direct la Ministerul Sănătății.

Sistemul de etichetare Nutri-Score prevede semaforizarea cromatică a produselor, în funcție de conținutul de fibre, grăsimi, zaharuri și sare. În țările care au introdus sistemul de semnalizare de tip Nutri-Score s-a observat că valoarea nutritivă a produselor cumpărate de cetățeni a crescut cu cel puțin 10%. Astfel, etichetele de semnalizare tip Nutri Score constituie o unealtă eficientă în lupta împotriva alimentației necorespunzătoare. 

„Riscul nutrițional este cel mai mare risc la adresa sănătății publice. În țara cu cea mai mare prevalență a diabetului zaharat din Europa, în țara în care 60% dintre adulți sunt supraponderali și 20% dintre copiii între 7 și 9 ani sunt obezi, majoritatea PSD-PNL consideră că instrumentul semaforizării alimentare, informarea facilă și directă a românilor, nu este utilă. Culmea cinismului este că motivul declarat prin Comisiile parlamentare ar fi că afectează negativ interesele producătorilor, punct de vedere exprimat direct chiar de către șeful Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor.”, a declarat medicul și deputatul USR Adrian Wiener.

Inițiativa legislativă a primit un raport de respingere de la Comisia de sănătate din Senat, raport de respingere care a primit 46 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” și 7 senatori s-au abținut. Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmează să intre în dezbatere și la vot final în Camera Deputaților.

A doua inițiativă respinsă astăzi de senatorii PSD-PNL-UDMR vizează „taxa pe viciu”, care a fost transferată din 2018 din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul consolidat al statului. Inițiativa deputatului Adrian Wiener aducea lucrurile la starea anterioară ordonanței, adică mai mulți bani pentru sănătatea românilor.

Luând cuvântul în cadrul dezbaterilor, senatorul USR Remus Negoi și-a exprimat stupoarea că Ministerul Sănătății, condus de PSD, nu este de acord ca sănătatea să primească mai mulți bani.

„Cu o alocare de sub 6% din PIB, la jumătatea mediei UE, sistemul public de sănătate din România este subfinanțat, iar rezultatele sunt dramatice. Infrastructura de sănătate este inadecvată, cu clădiri vechi, pe alocuri insalubre, cu circuite improprii, cu autorizații de funcționare temporare şi planuri de conformare perpetue; dotare precară, personal insuficient, materiale sanitare puţine și de slabă calitate.”, a spus senatorul Remus Negoi.

Și această inițiativă legislativă a avut raport de respingere de la Comisia de sănătate din Senat. Raportul a primit 59 de voturi „pentru”, 21 voturi „împotrivă” și 7 senatori s-au abținut. Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmează să intre în dezbatere și la vot final în Camera Deputaților.

Articolul Coaliția sărăciei nu dorește ca românii să știe ce alimente pun pe masă și nici ca sistemul de sănătate să primească mai mulți bani apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Sebastian Cernic avertizează că PSD pune în pericol fondurile europene pentru fermierii români

Senatorul USR
Sebastian Cernic, secretarul comisiei de Agricultură din Senat, trage un semnal
de alarmă privind situația Planului Național Strategic (PNS) pentru perioada
2023-2027, pus în pericol de dorința PSD de a deturna fondurile europene în
direcția fermelor de partid și a celor care de ani de zile căpușează
agricultura românească.

Depus în martie
2022, PNS a fost returnat autorităților române de Comisia Europeană cu sute de
observații din cauză că intervențiile propuse de ministrul PSD Adrian Chesnoiu
nu sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și
perspective de dezvoltare: susținerea fermelor de familie, consolidarea
poziției fermierilor în lanțul valoric, creșterea capacității de depozitare și
procesare.

PSD a exclus de
la sprijin prin PNS fermele mici și mijlocii. Practic, li se iau 6,2 miliarde
de euro și se pune lacăt pe tot ce înseamnă afacerile de familii, întreprinderi
mici și mijlocii. Cei care au cea mai mare nevoie de ajutor sunt, practic,
lăsați să se descurce de unii singuri sau să nu mai facă nimic. Se păstrează,
în schimb, doar sprijinul pentru unitățile comerciale mari, plafonul maxim
fiind ridicat de la 1,5 milioane euro la 15 milioane euro. Aceasta este miza
PSD: banii de investiții din PNS 2023-2027 de până la 15 milioane de euro.

”Ce se
întâmplă cu PNS este o tragedie pentru fermierii români – cei reali – cei care
produc alimentele pentru această țară și susțin industria de procesare. Miza
PSD este căpușarea celor aproape 16 miliarde euro, bani europeni, pe care
agricultorii români ar trebui să-i primească începând de la 1 Ianuarie 2023.
Din această sumă, 9,98 miliarde euro sunt pentru plăți directe prin APIA iar
pentru dezvoltare rurală, proiecte accesate prin AFIR, sunt alocați 5,65
miliarde euro.”, spune senatorul
Sebastian Cernic.

Senatorul USR
arată că ministrul PSD al Agriculturii a girat modificarea grosolană a PNS față
de varianta discutată cu asociațiile din Comitetul de monitorizare, iar în
prezent acest plan nu mai corespunde nici cu nevoile și prioritățile
agriculturii românești și nici cu  cele
discutate cu UE.

”Singurul
lucru de care este interesat acum PSD este cum să poată face posibilă
redirecționarea fondurilor europene de la fermierul mic și mijlociu către
”marii investitori” în agricultură, protejații coaliției de guvernământ” susține senatorul USR Sebastian Cernic.

USR cere coaliției
de guvernământ să pună interesele adevăraților fermieri români deasupra
intereselor meschine ale firmelor-căpușă de partid, abonate la banii statului,
și să pună capăt tentativelor de a deturna banii europeni către acestea.
Agricultura românească are nevoie ca fiecare euro din banii europeni să ajungă
la cei care produc, nu la cei care finanțează campanii electorale.

Articolul Senatorul USR Sebastian Cernic avertizează că PSD pune în pericol fondurile europene pentru fermierii români apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Propunere legislativă pentru digitalizarea și simplificarea Registrului Agricol Național

Senatorul USR George Marussi a depus o inițiativă legislativă  privind unificarea și digitalizarea tuturor informațiilor privind sectorul agricol în cadrul Registrului Agricol Național (RAN).

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și autoritățile administrației publice locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor vor întocmi și ține la zi informațiile privind  situația terenurilor și a efectivelor de animale.

Registrul Agricol Național va fi implementat, dezvoltat și administrat de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

”Registrul Agricol Național va deveni un sistem informatic centralizat care va conține toate informațiile cu privire la proprietatea agricolă și producătorii agricoli. El va înlocui trei registre distincte: Registrul agricol, Registrul atestatelor și carnetelor de comercializare a producătorilor agricoli și RAN, toate trei reglementate prin legi diferite. Noul registru va fi digitalizat complet și va permite accesarea rapidă a informațiilor atât de autorități cât și de utilizatori, înlocuind actualul sistem de evidență multiplă a informațiilor cu un sistem unic de înregistrare și gestionare a informației, în beneficiul tuturor”, transmite George Marussi, membru în comisia de agricultură din Senat, inițiatorul proiectului.

Inițiativa legislativă a senatorului USR George Marussi face parte din obiectivul major al USR de digitalizare a administrației publice cu scopul de a ușura cetățenilor accesul la informații și documente relevante, doar la un „click distanță”.

Avantajele noii inițative legislative sunt multiple, printre care:

  • debirocratizarea, prin eliminarea cerinței ca evidența atestatelor de producător și a carnetelor de producător să se realizeze prin înscrierea acestora atât în registrul de evidență a atestatelor de producător și a carnetelor de producător, cât și în registrul agricol,
  • digitalizarea și facilitarea accesului la informație, inclusiv pentru publicul larg asupra modului în care se ține evidența atestatelor și a carnetelor de producător eliberate, astfel încât procesul de digitalizare să își îndeplinească complet scopul.
  • împiedicarea fraudelor și facilitarea controalelor în teren, piețe și oboare, pe bază de etichetare QR.

Propunerea legislativă a senatorului George Marussi are în vedrere modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol și pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 28/2009 privind registrul agricol.

Expunere-de-motive-RANDescarcă
Forma-initiatorului-RAN-1Descarcă

Articolul Propunere legislativă pentru digitalizarea și simplificarea Registrului Agricol Național apare prima dată în Uniunea Salvați România.