Senatorul USR Cristi Berea, inițiativă legislativă care reglementează unele condiții de continuare a activității medicilor/profesorilor/cercetătorilor după pensionare

Senatorul USR Cristi 
Berea a depus o inițiativă legislativă care reglementează condițiile în
care persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare pot fi menținute în
instituții își pot continua activitatea dar numai în funcții de execuție.

Conform inițiativei legislative, persoanele
care îndeplinesc, cumulativ, toate condițiile de vârstă standard și ale stagiului
minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea angajatorului, pot fi menținute
în activitate până la împlinirea vârstei de 70 de ani, cu posibilitatea
prelungirii anuale a contractului individual de muncă.

Inițiativa legislativă
prevede că salariatul care optează pentru continuarea activității și desfășoară
activități remunerate din fonduri publice nu pot deține funcții de conducere.

Cristi
Berea:
”Sunt două lucruri esențiale pe care le-am
urmărit: ca instituțiile să poată beneficia în continuare de expertiza
persoanelor respective și să eliminăm posibilitatea permanentizării unor
persoane pe funcții de conducere. Astfel, medicii, profesorii, cercetătorii
științifici, diplomații vor putea continua activitatea, desigur, dacă și
instituțiile respective doresc acest lucru, fără însă a bloca tinerilor accesul
către funcții de conducere.”

Cei care doresc să-și
continue activitatea, vor trebui să depună o cerere cu 30 de zile înainte de
data pensionării urmând ca instituția respectivă să-și exprime acordul în acest
sens și să găsească un loc de muncă în conformitate cu pregătirea sa profesională,
dar nu o funcție de conducere.

Articolul Senatorul USR Cristi Berea, inițiativă legislativă care reglementează unele condiții de continuare a activității medicilor/profesorilor/cercetătorilor după pensionare apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Mihai Goțiu cere dublarea sumei pentru finanțarea cercetătorii de top din România

Suma alocată de Guvernul Orban proiectelor cercetătorilor de top din România este insuficientă, arată senatorul USR Mihai Goțiu, membru în Comisia pentru Învățământ și cercetare, într-o interpelare oficială depusă, ieri, la Senat. Suma de 90 de milioane de lei anunțată pentru finanțarea competiției de Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) este cu mult mai mică față de cea de 170 de milioane de lei, alocată în anul 2016, ultima dată când a fost organizată o competiție similară. Senatorul USR a solicitat ca suma să fie cel puțin dublată, pentru a finanța un minim de 200 de proiecte, iar competițiile PCE să se organizeze anual.

”Dacă reluarea
competiției PCE 2020 (blocată de Guvernele PSD), metodologia și prezența
evaluatorilor internaționali reprezintă pași înainte, problema esențială este
bugetul derizoriu alocat: 90 milioane de lei (18,6 milioane euro) pentru o
perioadă de 3 ani, adică aproximativ 30 de milioane de lei (6,2 milioane euro)
pe an. Așadar, finanțarea alocată de Guvern întregii cercetări fundamentale din
 România, pentru toate domeniile
științifice, incluzând medicina, biologia, ecologia, matematica, fizica,
chimia, științele inginerești, științele umaniste etc. este de 6,2 milioane de
euro pe an! Această sumă este complet insuficientă pentru a susține insulele de
excelentă conduse de cercetători performanți, care s-au încăpățânat să rămână
încă în România! Spre comparație, un singur proiect finanțat de European
Research Council, pentru un singur grup de cercetare, ajunge și la 2,5 milioane
de euro”, arată Mihai Goțiu.

Senatorul USR a
exemplificat și cât de uriaș este decalajul față de susținerea cercetării
fundamentale și de frontieră din țările dezvoltate. În SUA, doar finanțarea
federală pentru cercetare fundamentală în anul 2018 a fost în jurul sumei de
36,2 miliarde de dolari. În același an, în Germania, numai o agenție de
finanțare (DFG – Deutsche Forschungsgemeinschaft) a finanțat proiecte de
cercetare fundamentală cu un buget total de aproximativ 3,4 miliarde de euro.
Acestor fonduri li se adaugă multe alte miliarde alocate prin alte agenții de
finanțare – astfel, în anul 2017 era estimat că Germania a investit peste 100
de miliarde de euro în domeniul cercetării, din care 31 de miliarde de euro din
fonduri publice. O mare parte din această investiție se realizează în cercetare
fundamentală.

”Criza generată
de pandemia COVID-19 în întreaga lume a demonstrat tuturor guvernelor cât de
importantă este cercetarea fundamentală pentru omenire – întreaga structură
socio-economică poate ajunge, la un moment dat, să depindă în mod critic de
descoperirile realizate prin cercetare fundamentală. Susținerea cercetării
fundamentale este o direcție strategică pentru orice țară și cu atât mai mult
pentru o țară care are de recuperat decalaje majore în toate domeniile și care
se confruntă cu un exod accentuat al creierelor.
O țară care nu susține cercetarea de excelență e o țară care șchioapătă
prin istorie. O țară care va avea nevoie mereu de un scaun cu rotile împins de
alții pentru a avansa. Sumele în discuție nu reprezintă un efort major pentru
bugetul național, dar sunt o investiție absolut necesară  pentru un viitor sănătos al României, din
toate punctele de vedere”, a concluzionat senatorul USR.

Săptămâna trecută, a fost făcut public Ordinul Ministrului Educației si Cercetării nr. 4245/13.05.2020, prin care s-a deschis competiția de granturi de tip PCE (Proiecte de Cercetare Exploratorie). Proiectele finanțate prin competiția PCE2020 sunt preconizate să înceapă la data de 04.01.2021 și vor dura între 24 și 36 de luni (majoritatea celor depuse sunt, în general, pe 3 ani). Efortul bugetar de 18,6 milioane euro se distribuie pe 3 ani, cu o medie de 6,2 milioane de euro pe an. Proiectele PCE reprezintă instrumentul principal de susținere a grupurilor de cercetare din Romania și finanțează cercetarea cea mai avansată, în toate domeniile științei din țara noastră.

Articolul Mihai Goțiu cere dublarea sumei pentru finanțarea cercetătorii de top din România apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Masă rotundă organizată de USR cu reprezentanți ai comunității științifice din România

Senatoarea USR Silvia Dinică a organizat, joi, o întâlnire cu reprezentanți ai comunității științifice din România pentru a discuta problemele cu care se confruntă cercetătorii români și a identifica potențialele soluții pentru nevoile și provocările dintr-un domeniu atât de important pentru economia românească. La dezbateri au participat și Dan Barna, președintele USR, senatorii USR Ramona Dinu, Radu Mihail și Mihai Goțiu, precum și deputatul USR Cristina Iurișniți.

Am inițiat această dezbatere pentru a identifica soluții pentru domeniul atât de important al cercetării. Timp de trei ore, oamenii ne-au arătat problemele cu care se confruntă. Este inacceptabil ca un domeniu vital dezvoltării României să fie tratat de guvern cu atâta indiferență! Acesta este doar începutul unei serii de dezbateri cu privire la necesara modernizare a țării, pe baza cărora vom iniția acțiuni parlamentare care să producă o schimbare în bine”, a declarat Silvia Dinică, senator USR.

România suferă de o ‘fugă a creierelor’ de o proporție alarmantă. Cei mai buni cercetători părăsesc țara, sunt pur și simplu alungați de birocrație și incompetență. Institutele de cercetare își văd proiectele compromise din cauza unor funcționari care, în secolul XXI, continuă să viseze la ștampile și hârțoage prinse în dosare cu șină. Noi nu putem accepta un astfel de viitor pentru țară, trebuie să aducem lucrurile la normalitate”, a declarat Alexandru Toma Pătrașcu, director al Bucharest Science Festival și membru USR sector 1.

O problemă majoră a cercetării din România, așa cum a
rezultat din concluziile întâlnirii, o reprezintă lipsa predictibilității. În
primul rând, concursurile de finanțări de proiecte de cercetare nu sunt
anunțate în timp util, astfel că unii cercetători pot ajunge în situația să nu
aibă suficient timp pentru a scrie și îndeplini formalitățile pentru a putea să
se înscrie. În al doilea rând, după depunerea proiectului se ajunge de multe
ori în situația ca banii de la Ministerul de resort să ajungă cu mare întârziere.
În al treilea rând, există o problemă majoră de predictibilitate a finanțărilor,
pe termen lung. Finanțarea pentru proiecte se modifică de la un an la altul,
astfel încât e posibil ca într-un an, un proiect de cercetare să primească mai
puțini bani decât era necesar.

Mai mult, lipsa predictibilității se vede și prin lipsa unei
finanțări instituționale constante. Mai precis, institutele de cercetare din
România primesc majoritatea fondurilor prin proiecte, dar este nevoie să li se
asigure și o sumă minimă pentru a-și putea menține echipamentele în funcțiune
și a asigura mentenanța acestora.

România ocupă acum ultimul loc din UE ca procent din PIB
investit în cercetare, această valoare fiind de cel puțin patru ori mai mică
decât media europeană.

În 2019 situația s-a agravat, fondurile publice pentru
cercetare fiind tăiate cu aproximativ 30% față de bugetul aprobat la începutul
anului. De la o sumă și așa infimă de doar 0,18% din PIB, Guvernul PSD a redus
alocarea la 0,15% din PIB, iar Guvernul Orban a redus și mai mult suma, până la
0,13% din PIB! Mai mult, la șase săptămâni de la învestirea noului Executiv, nu
s-a făcut numirea unui secretar de stat pentru cercetare și finanțarea
institutelor de cercetare este practic blocată.

Cercetarea este „Cenușăreasa” alocărilor bugetare și ani la
rând, diferitele guverne au încercat să mascheze realitatea, alocând efectiv o
sumă cu mult mai mică decât cea asumată prin strategia națională de cercetare.

În urma unei interpelări parlamentare, adresate în luna
octombrie a.c. de către senatoarea USR Silvia Dinică ministrului cercetării,
s-a aflat că există o discrepanță uriașă, investițiile guvernamentale în
cercetare fiind constant cu circa 60-70% mai mici decât valoarea prognozată.

Articolul Masă rotundă organizată de USR cu reprezentanți ai comunității științifice din România apare prima dată în Uniunea Salvați România.