Germina Nagâț, încă un mandat în conducerea CNSAS

La propunerea USR, Germina Nagâț a fost votată, astăzi, pentru încă un mandat de șase ani în conducerea Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Votul în plenul reunit al Parlamentului a venit după ce Comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților au aprobat un raport favorabil, cu unanimitate de voturi.

Noul mandat al Germinei Nagâț începe în data de 29 martie 2024.

Germina Nagâț face parte din Colegiul CNSAS încă din 2018, tot la propunerea USR.

Este de profesie cercetător științific, cu specializarea în estetică și filosofia culturii, Doctor al Universității din București, cu o teză despre valoarea epistemică a operei de artă, susținută în 1999. A lucrat ca cercetător în cadrul Institutului de Filosofie al Academiei Române (1991-2000), a predat la Facultatea de Filosofie din București (1992-1993) și la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București (1999-2000). A tradus în limba română autori precum John Dewey, Thomas Nagel și Leszek Kolakowski.

A fost director al Direcției de Investigații din cadrul CNSAS (2001-2018). De-a lungul numeroaselor sale studii și conferințe naționale și internaționale, a subliniat importanța deconspirării Securității pentru justiția și democrația din România.

Articolul Germina Nagâț, încă un mandat în conducerea CNSAS apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR o propune pe Germina Nagâț pentru un nou mandat în Colegiul CNSAS

Grupurile parlamentare USR au propus-o pe Germina Nagâț în conducerea Colegiului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Nominalizarea vine în contextul în care expiră mandatele a nouă membri.

Audierea în Comisiile juridice reunite este programată marți, urmată de vot în plenul comun de la ora 13.00.

Germina Nagâț face parte din Colegiul CNSAS încă din 2018, tot la propunerea USR. Este de profesie cercetător științific, cu specializarea în estetică și filosofia culturii, Doctor al Universității din București, cu o teză despre valoarea epistemică a operei de artă, susținută în 1999. A lucrat ca cercetător în cadrul Institutului de Filosofie al Academiei Române (1991-2000), a predat la Facultatea de Filosofie din București (1992-1993) și la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București (1999-2000). A tradus în limba română autori precum John Dewey, Thomas Nagel și Leszek Kolakowski.

A fost director al Direcției de Investigații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (2001-2018). De-a lungul numeroaselor sale studii și conferințe naționale și internaționale a subliniat importanța deconspirării Securității pentru justiția și democrația din România.

Articolul USR o propune pe Germina Nagâț pentru un nou mandat în Colegiul CNSAS apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Președintele USR Cătălin Drulă: Am depus legea pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor Securității, cele mai odioase pensii speciale

Președintele USR
Cătălin Drulă a anunțat, luni, că USR a depus o lege pentru eliminarea
pensiilor speciale ale lucrătorilor Securității, condamnați definitiv de
instanțe.

„Este o minimă
reparație morală pe care o putem face și suntem datori tuturor celor care au
luptat pentru libertatea noastră să facem această reparație. USR susține
principiul că în România nu trebuie să existe două categorii de oamenii:
privilegiații și cei care muncesc cinstit. Iar această categorie de pensie
specială, mă refer la lucrătorii Securității, este cea mai odioasă dintre
toate. Statul român modern, democratic, nu are voie să recompenseze cu
privilegii pe cei care ne-au bătut, torturat sau omorât părinții și bunicii”, a
declarat Cătălin Drulă, președintele USR, care a solicitat parlamentarilor PSD
și PNL să nu îi protejeze pe lucrătorii Securității și să voteze această lege.

1.300 de foști
ofițeri de Securitate și de Miliție, mulți în viață, au primit din partea
instanțelor hotărâre judecătorească definitivă că au fost „lucrători ai
Securității” și au desfășurat activități prin care au suprimat sau au
îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii
puterii comuniste. Cu toate acestea, foștii ofițeri primesc pensii speciale.

„Toți cei care au
bătut, ucis, rănit, arestat abuziv revoluționari la Timișoara, cei care i-au
bătut pe cei de la Brașov din 1987, pe cei de la Aiud, care au făcut pușcărie
din motive politice – toți acești lucrători de Securitate primesc și ei pensii
speciale în continuare. E o nedreptate strigătoare la cer. Și e datoria noastră
să facem ceva ca aceste lucruri să nu se mai repete” a declarat Andrei Ursu,
fiul disidentului anti-comunist Gheorghe Ursu, omorât de Securitate.

Dacă legea depusă
de USR va fi votată, CNSAS va redobândi competența de a se autosesiza, lucru
care va permite o deconspirare mai eficientă a foștilor lucrători ai Securității.

„Legea depusă de
USR astăzi repară o nedreptate. Dă CNSAS competența de autosesizare pe cazurile
lucrătorilor de Securitate. Este o situație absurdă în România, această
competență a fost retrasă CNSAS printr-o modificare legislativă în 2008, pentru
a mai reduce din munca de deconspirare a lucrătorilor Securității. Acum CNSAS
poate fi sesizat de alte instituții care au un interes direct pentru a
deconspira lucrătorii Securității, dar nu se poate autosesiza. Modificarea
noastră legislativă adaugă această competență CNSAS” a declarat deputatul USR
Iulian Bulai, care a precizat că USR a depus o inițiativă legislativă similară
la începutul anului 2022, aceasta fiind însă respinsă de majoritatea PSD-PNL.

Disidentul
anti-comunist Gheorghe Ursu a fost arestat în septembrie 1985, murind în
spitalul penitenciarului Jilava în noiembrie 1985. A fost urmărit de
Securitate, în special de ofițerii Marian Pârvulescu și Vasile Hodiș, care
încasează și astăzi pensie specială de la statul român, deși au hotărâre definitivă
că au fost „lucrători ai Securității”. Securitatea a inventat în cazul său
infracțiunea de deținere de valută, ca să acopere dosarul de poliție pe care îl
construiau, din cauza relațiilor lui Gheorghe Ursu cu Europa Liberă, cu lumea
literară și a impresiilor sale despre regimul comunist consemnate într-un
jurnal.

Articolul Președintele USR Cătălin Drulă: Am depus legea pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor Securității, cele mai odioase pensii speciale apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Parlamentarii USR PLUS au vizitat arhiva CNSAS de la Popești-Leordeni

O delegație parlamentară USR PLUS a vizitat, joi, arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) de la Popești-Leordeni, fiind prima vizită de acest fel de după constituirea acesteia, în anul 2005.

Vizita a fost inițiată de Cristina Prună, vicepreședinte al
Camerei Deputaților, și Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură, arte,
mijloace de informare în masă.

Au participat deputații Alin Apostol, Cristian Seidler, Oana Cambera, Denisa Neagu, Diana Stoica, Daniel Blaga, Brian Cristian, Emanuel Ungureanu, Iulian Lorincz, Radu Ciornei, Beniamin Todosiu și senatorul Vicol Costel. De asemenea, a participat Iulia Popovici, secretar de Stat în Ministerul Culturii.

A fost prima vizită a unei delegații a Parlamentului
României în arhiva CNSAS de la Popești-Leordeni după constituirea acesteia, în
anul 2005. Doar doi demnitari ai statului român – președinții Traian Băsescu și
Klaus Iohannis – au vizitat în trecut arhiva CNSAS de la Popești-Leordeni.

„A fost o incursiune apăsătoare într-un trecut dureros nu tocmai așa de îndepărtat. Am avut parte de o adevărată lecție despre libertate, dar și despre pierderea ei. Dosarele CNSAS sunt dovada palpabilă a existenței unei istorii negre a României. Un mecanism de control și terorizare a oamenilor născut în laboratoarele regimului comunist. Orice detaliu – fie el cât de mic, cât de intim – era raportat sistematic pe o coală de hârtie. O viață de om, redusă la zeci sau sute de pagini. E important să ne cunoaștem istoria și nu trebuie să permitem să se repete atrocitățile din timpul comunismului”, declară Cristina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

„Putem spune că am încheiat o vizită istorică la arhiva CNSAS și suntem șocați că, la mai bine de 30 de ani de la Revoluție și la 15 ani de la înființarea arhivei, mai există încă mari instituții ale statului român – SRI, SIE, Armata Română, Inspectoratele județene de poliție (MAI) – care nu au predat toată arhiva pe care o dețin către CNSAS. Ne-a surprins și faptul că uriașa arhivă de la Popești-Leordeni – 27 de kilometri liniari de arhivă – este gestionată de doar 20 de oameni. În timp ce arhiva Armatei e gestionată de 500 de oameni, iar arhiva similară din Germania este gestionată de 6.000 de oameni”, declară deputatul USR PLUS Iulian Bulai.

Vizita delegației parlamentare a USR PLUS este doar prima
etapă într-un demers mai amplu, care vizează cunoașterea temeinică a trecutului
totalitar și transparentizarea informației din arhiva fostei Securități, ambele
fiind indispensabile pentru consolidarea democrației și a statului de drept în
România.

USR PLUS va iniția mai multe modificări legislative, plecând
de la constatarea că, pentru a funcționa eficient, CNSAS are nevoie de mai
mulți angajați și de spații extinse de depozitare, implicit de mai multă susținere
financiară.

Articolul Parlamentarii USR PLUS au vizitat arhiva CNSAS de la Popești-Leordeni apare prima dată în Uniunea Salvați România.