USR: Ministerul lui Firea costă anual cât 62 de creșe noi. Trebuie desființat

Ministerul Familiei este o gaură neagră pentru bugetul de stat și trebuie desființat. Niciunul dintre marile programe anunțate de Gabriela Firea de pe scaunul special creat pentru ea nu funcționează.

Bugetul pentru Ministerul Firea se ridică la 620 de milioane de lei pe an, din care 33 de milioane de lei merg la salarii și 19 milioane la cheltuieli cu bunuri și servicii (aici se include și chiria de 2,5 milioane de lei pe an pentru sediul din World Trade Plaza).

Cu banii aruncați pentru orgoliul Gabrielei Firea, statul ar putea ține 90.000 de copii săraci la școală sau poate construi 62 de creșe, pe care USR le-a pus în PNRR, după ce PSD n-a construit în 30 de ani nici măcar una.

„Dacă Ciolacu vrea să taie cheltuieli aberante, desființează ministerul Gabrielei Firea și readuce activitățile la cele două ministere. Asta înseamnă economii cu opt posturi de demnitari și cu 288 de funcționari, care au rezultat în plus din crearea acestui minister cu sclipici. Dacă nu reduc costurile față de cât erau când Hellvig și Iohannis au băgat PSD la guvernare, nu se cheamă economie, se cheamă gargară“, spune Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.

USR prezintă în detaliu, pe www.oprimjaful.ro, situația cheltuielilor aberante de la Ministerul Familiei și cum se pot tăia pentru a realiza economie pe bune la bugetul de stat. Un exemplu este cel al tichetelor cadou de 300 de lei oferite cu ocazia «Zilei Bărbatului».

Articolul USR: Ministerul lui Firea costă anual cât 62 de creșe noi. Trebuie desființat apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Brașovului Allen Coliban a depus proiecte de peste un miliard de lei în doar doi ani de mandat

Primarul Brașovului, Allen Coliban, a depus, în primii doi ani de mandat, 37 de proiecte în valoare de 1,22 miliarde lei din fonduri europene, dintre care au fost deja aprobate 13, în valoare de 236,6 milioane lei.

Ca termen de comparație, totalul proiectelor aflate acum în implementare, aferente exercițiului financiar 2014-2020, este în valoare de 804 milioane de lei.

Proiectele vizează un nou spital, transport public inteligent, autobuze nepoluante, colectare selectivă, digitalizare, infrastructură școlară modernă și nu numai.

Lista proiectelor pentru care primarul USR a atras finanțări nerambursabile din PNRR (contracte semnate):

• Noi centre de colectare selectivă – 3,83 milioane lei
• Reabilitarea Cetății Brașovului – 2,97 milioane lei
• Noi creșe (zonele Tractorul, Bartolomeu) – 33,28 milioane lei
• Reabilitarea energetica a Scolii Gimnaziale nr. 5 Brasov – corp B – 1,839 milioane lei
• Renovarea energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – 47,5 milioane lei
• Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană – 10,38 milioane lei
• Realizare Plan de amenajare a teritoriului zonei metropolitane Brașov – 3,57 milioane lei
• Mijloace de transport nepoluante – 147,62 milioane lei
• Locuințe pentru tineri – 25,62 milioane lei

Lista proiectelor depuse pe PNRR, aflate în evaluare:

• Centru Integrat de colectare separată – 27,45 milioane lei
• Insule ecologice digitalizate pentru colectarea deșeurilor – 25 milioane lei
• Extinderea rețelei de apă și canalizare – 14,61 milioane lei
• Renovare integrată a clădirilor Operei Brașov – 12,92 milioane lei
• Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase – 584 milioane lei
• Dezvoltarea rețelei de mobilitate urbană – 16,13 milioane lei
• Sisteme de ticketing electronic – 16,1 milioane lei
• Achiziție autobuze nepoluante – 119,6 milioane lei
• Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale – 23,67 milioane de lei

Proiecte depuse pe alte programe de finanțare, aflate în evaluare:

• Sisteme fotovoltaice – 6,38 milioane lei
• Stații de reîncărcare electrică – 10,1 milioane de lei
• Parc fotovoltaic – 108,49 milioane de lei
• Dezvoltarea rețelei de mobilitate urbană – 10,5 milioane de lei.

Articolul Primarul Brașovului Allen Coliban a depus proiecte de peste un miliard de lei în doar doi ani de mandat apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Deputatul USR PLUS Alin Apostol a depus proiectul pentru instituirea profesiei de asistent în educație timpurie

La capătul a peste trei luni de dezbatere publică și consultări cu reprezentanți ai Guvernului și ai opoziției parlamentare, ai organizațiilor nonguvernamentele din domeniul Educației și ai instituțiilor cu atribuții în asistența și protecția copilului, deputatul USR PLUS Alin Apostol a depus în Parlament inițiativa legislativă pentru instituirea profesiei de asistent în educație timpurie.

Această profesie există de foarte mulți ani în statele din Europa de vest și chiar în unele state din apropierea noastră, cum ar fi Slovenia sau Cipru. Cei mai cunoscuți asistenți în educație timpurie sunt cei din Germania și Austria, denumiți «mame de zi» sau «tați de zi». Studiile și experiențele din aceste state ne arată că asistenții în educație timpurie se bucură de încrederea părinților, sunt apreciați și își fac bine treaba. Cu legea asistentului în educație timpurie votată de Parlament, inclusiv angajatorii din firme cu multe birouri vor putea să pună la dispoziție un spațiu adecvat (definit conform legii, cu avize și inspecție periodică), iar părinții vor putea veni la birou cu copiii, pe care să-i lase în grija asistentului în educație timpurie”, declară deputatul USR PLUS Alin Apostol.

Asistent în educație timpurie va putea fi persoana cu
domiciliul ori reședința legală în România, care îndeplinește anumite condiții,
care este calificată să desfășoare servicii de îngrijire și educație și este
înscrisă într-un Registru național gestionat de Ministerul Educației. Asistentul
în educație timpurie va fi un educator pentru maximum 5 copii la domiciliul său
ori într-un spațiu adecvat. El va putea lucra ca PFA sau ca angajat al unei
creșe/grădinițe ori al unui centru de zi. 

Propunerea legislativă, inspirată în principal din modelul
francez și modelul german, reprezintă o soluție pentru criza locurilor în creșe
la copiii sub 3 ani. În acest moment, din cei 550.000 de copii între 0-3 ani
aproximativ 22.000 merg la creșe (3,5%) și 15.000 la grădiniță (de la 2 ani și
jumătate). Sunt aproximativ 355 de creșe publice și private la nivel național,
față de 11.000 de grădinițe.

Totodată, instituirea acestei noi profesii va crea noi
locuri de muncă, ceea ce va stimula creșterea economică. Nu în ultimul rând,
odată creată posibilitatea ca părinții să-și lase copiii în grija unui asistent
în educație timpurie, este stimulată reinserția pe piața muncii a mamelor care
stau acasă cu copiii, ceea ce înseamnă că statul va plăti mai puține concedii
de creștere a copilului și, implicit, un impact bugetar pozitiv. 

State membre UE care au asistenți în educație timpurie și
denumirea acestora: Austria – Tagesmütter/Tagesväter, Belgia, comunitatea
francofonă: Accueillantes d’enfants, Belgia, comunitatea germană:
Tagesmutter/Tagesvater, Belgia, comunitatea flamandă: Onthaalouders, Cipru –
Kat’oikon paidokomoi, Danemarca – Dagpleje, Finlanda –
Perhepaivahoito/familjedagvard, Franța – Assistantes maternelles, Germania –
Tagespflegpersonen, Irlanda – Childmining, Italia – Asilo familiare, Portugalia
– Amas, Slovenia – Varstvo predsolskih otrok, Suedia – Pedagogisk omsorg,
Ungaria – Csaladi napkozi / Csaladi gyermekfelugyelet.

Articolul Deputatul USR PLUS Alin Apostol a depus proiectul pentru instituirea profesiei de asistent în educație timpurie apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Alin Apostol: „Avem nevoie să construim și să deschidem creșe peste tot în țară”

Deputatul USR PLUS de București Alin Apostol a ridicat, în plenul Camerei Deputaților, problema insuficienței creșelor în România, mai ales în orașele mari, arătând că este necesară aducerea la zi a legislației care reglementează acest domeniu.

Textul integral al declarației susținute în plenul Camerei
Deputaților:

„Domnule
președinte de ședință,

Stimați colegi,

Astăzi, vin în fața dumneavoastră cu o declarație politică
pe tema creșelor din România și doresc, cu această ocazie, să trag un semnal de
alarmă cu privire la nevoia de investiții în sectorul educației timpurii în
țara noastră.

Creșele sunt instituții de educație timpurie care oferă
servicii pentru copiii antepreșcolari, cu vârstele cuprinse între 0 – 3 ani.
Prin natura și scopul lor, creșele nu sunt doar locuri de supraveghere a
copiilor, ci și locuri în care copiii învață prin joacă, învață socializând și
interacționând cu alți copii.

La momentul actual, există prevederi în Legea nr. 1/2011 a
educației naționale cu privire la educația timpurie. Există, de asemenea, o
Lege privind organizarea și funcționarea creșelor și mai multe documente
adiacente (norme, metodologii) care explică cum anume trebuie să se organizeze
și să funcționeze creșele. Spre exemplu, la fel ca în grădinițe, creșele
trebuie să aibă educatori. Educatorii din creșe se numesc
“educatori-puericultori”, iar pentru formarea lor există filiere specializate
la liceele pedagogice.

Pentru a deschide o creșă și a plăti salariile personalului,
sarcina revine consiliilor locale din fiecare localitate. Ei sunt cei care
trebuie să finanțeze sau să aplice pentru finanțare pentru construirea de
creșe. Ulterior, ei sunt cei care asigură, prin bugetele direcțiilor de
Asistență socială din fiecare primărie, salariile angajaților din creșe, de la
bucătar la administrator. Cam acesta este, pe scurt, mecanismul de funcționare
pentru creșe în România.

El întâmpină o serie de obstacole, pe care aș dori să le
punctez pe scurt astăzi în declarația mea.

În primul rând, normativele după care se construiesc creșele
în România au fost scrise în 1997. Sunt documente vechi, care pe alocuri au
devenit perimate. Vă dau un exemplu concret: în normativul de construcție a
creșelor, este prevăzută dotarea obligatorie a spațiului de bucătărie cu „marmite
sau/şi baterii de cazane” pentru încălzirea supelor și ceaiurilor. O altă
dotare obligatorie este „robotul de bucătărie”. Cine mai folosește robot de
bucătărie în zilele noastre oare? În ultimii 24 de ani, tehnologia a evoluat,
există soluții alternative mai puțin consumatoare de energie electrică și mai
sigure – cum ar fi plitele electrice. Aceste acte normative pentru construirea
și deschiderea de creșe din 1997 sunt documente vechi, care au mare nevoie să
fie aduse la zi. Modificările pot fi făcute de către Ministerul Dezvoltării în
colaborare cu Ministerul Educației.

În al doilea rând, deși, în 2019, Parlamentul a adoptat o
serie de modificări la Legea 1/2011 foarte utile pentru educația timpurie,
între ce prevede legea și ce se întâmplă concret în fiecare localitate e o
distanță lungă. Fiecare primărie, fiecare consiliu local are propriile sale
priorități, propriile sale idei și în cele mai multe cazuri, pe listele de
priorități nu se regăsesc creșele pentru copii.

Nu în ultimul rând, un mare obstacol pentru funcționarea
creșelor este tocmai lipsa lor. În orașele mari, cu precădere în București
există sute, mii de familii care așteaptă să se elibereze un loc într-o creșă
pentru copilul lor. Cererea depășește cu mult oferta, sunt prea puține creșe și
prea mulți copii. În absența unor soluții, părinții, în special mamele, se văd
fie nevoite să stea un an acasă neplătite cu copilul – între 2-3 ani, adică de
la terminarea concediului de creștere a copilului până la vârsta de grădiniță,
fie se văd nevoiți să apeleze la rețeaua de bunici, mătușe, rude sau, cei care
își permit, la bone. Foarte puțini sunt cei privilegiați care își permit să
angajeze bone. Marea majoritate a familiilor nu au această posibilitate, dar
sunt disperați să găsească soluții.

Și revin la ideea cu care mi-am început declarația, care-mi
va servi și pe post de concluzie: Trag un semnal de alarmă cu privire la nevoia
urgentă și presantă de a investi în educația timpurie. Avem nevoie să construim
și să deschidem creșe peste tot în țară.”

Articolul Alin Apostol: „Avem nevoie să construim și să deschidem creșe peste tot în țară” apare prima dată în Uniunea Salvați România.