Ghinea: Partidul Ciocoilor nu finanțează micii fermieri din bani europeni. Comisia Europeană reacționează la baronizarea banilor europeni pentru agricultură

În condițiile în care România are cel mai mare număr de ferme mici din Uniunea Europeană, ministerul Agriculturii, controlat din umbră de baronul PSD de Olt Paul Stănescu, favorizează fermele foarte mari în ceea ce privește subvențiile prin Planul Național Strategic, un fel de PNRR pentru agricultură. USR solicită Ministerului Agriculturii să țină cont de observațiile Comisiei Europene și să refacă sistemul de subvenții astfel încât fermierii mici si mijlocii să beneficieze de fonduri semnificativ mai mari.

Comisia Europeană afirmă,
în obiecțiile trimise la București, că „(…) fermele mici și mijlocii sunt
excluse efectiv de la sprijin, (…) sprijinul vizează în principal
unitățile comerciale mari (în unele cazuri sprijinul atingând un nivel
extrem de ridicat, de exemplu 15 milioane EUR) (…).”

Este doar una din
numeroasele obiecții ridicate de Comisia Europeană la felul în care România
intenționează să aloce fonduri de 17 miliarde de euro pentru dezvoltarea
agriculturii în următorii ani. Proiectul de Plan Strategic a fost trimis la Bruxelles
de fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu și ar trebui finalizat de
către actualul ministru, Petre Daea.

Practic, ministerul
Agriculturii, controlat din umbră de baronul PSD de Olt Paul Stănescu, a ales
cele mai mari categorii de subvenții pentru fermele mari, subvenții care ajung
la 15 milioane de Euro, iar pentru fermele mici și mijlocii a ales cele mai
mici categorii de subvenții cu putință.

Preferințele de
subvenționare ale ministerului Agriculturii nu sunt chiar întâmplătoare – familia
Stănescu are mii de hectare în județul Olt, fratele cel mare este numărul 2 din
PSD, fratele cel mic tocmai a fost numit ilegal șef la Agenția de Dezvoltare Regională,
adică șef peste 1,2 miliarde euro din bani europeni. Familia Stănescu este cea
care l-a numit pe fostul milițian Adrian Chesnoiu mai întâi șef la agenția care
controlează subvențiile europene, apoi deputat de Olt și, apoi, ministrul
Agriculturii care a trimis Planul Național Strategic la Bruxelles.

În public,
miniștrii PSD plâng pe umerii micilor agricultori, dar când e să obțină bani
europeni pentru ei, aleg să își subvenționeze propriii clienți politici.

România are cel mai mare număr de ferme mici din toată Uniunea Europeană: 2,5 milioane de ferme și gospodării dețin până la 2 hectare, iar 660.000 de ferme dețin între 2 și 5 hectare.

Postarea integrală a lui Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, AICI.

Articolul Ghinea: Partidul Ciocoilor nu finanțează micii fermieri din bani europeni. Comisia Europeană reacționează la baronizarea banilor europeni pentru agricultură apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Ministrul Rafila scoate de la finanțare prin PNRR un spital finalizat în proporție de 85%

Ministrul Sănătății a stabilit criteriile pentru selectarea celor 25 de spitale care se vor finanța prin PNRR nu în beneficiul românilor, ci astfel încât să-i mulțumească pe baronii PSD, incapabili să demareze și să finalizeze proiecte de infrastructură în sănătate. Cea mai recentă victimă a politrucilor: Spitalul Municipal Bacău, exclus din lista de investiții PNRR, deși este finalizat în proporție de 85%.

„Cu slide-uri, cifre și mare tam-tam, Rafila a prezentat criteriile propuse de minister pe baza cărora vor fi alese cele 25 de spitale ce se vor finanța prin PNRR. Alese e un fel de a spune, pentru că, frumos ambalate în grafice, criteriile au deja un iz greu de politizare trandafirie. În loc să pună, cu prioritate, accentul pe proiectele și lucrările aflate în stadiile cele mai avansate de proiectare sau chiar execuție, Rafila face praf banii, cu un egalitarism ce miroase a partizanat de la o poștă”, declară Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

USR a reușit, prin PNRR, să aducă 2,5 miliarde de euro
pentru infrastructura din sănătate, bani care să fie cheltuiți pe proiecte deja
demarate și finalizabile până în 2026.

Sub presiunea termenului limită 2026, metodologia de selectare
a celor 25 de proiecte din lista inițială de 49 ar trebui să răsplătească munca
deja făcută și să aibă prioritate proiectele în care s-au făcut pași înainte.

„În loc de asta, Rafila trișează din criterii astfel încât gradul de pregătire nu contează. Prea ocupat de mărimea sumelor de cofinanțare (care e treaba autorităților locale, nicidecum a ministrului), Rafila pune apriori pe butuci proiecte solide, precum noul Spital Județean din Sibiu sau Spitalul Municipal Bacău. Să luăm cazul de la Bacău, despre care Rafila face declarații eminamente politice: că guvernul anterior a introdus greșit spitalul pe listă, că spitalul – din punct de vedere juridic – nu există, șamd. Realitatea factuală este că SPITALUL EXISTĂ și construcția lui este gata în proporție de 85%! Un guvern anterior a dat prin OUG clădirea la primărie. Primăria Bacău a băgat bani și ar avea nevoie de 15 milioane de euro să îl termine. Rafila zice: «Ah, păi nu mai e spital, că nu scrie în OUG că va fi spital». E spital, nu sală de biliard. 85% gata. Să pună mâna și să-l termine! În acest moment, este nevoie de un aviz tehnic de la Ministerul Sănătății. În loc să dea aviz, pozitiv sau negativ, ministerul răspunde – evident politic – «Dați clădirea la Spitalul Județean Bacău!». Adică la Consiliul Județean, care este PSD. Asta răspunde Ministerul la o solicitare de aviz tehnic: «Dați clădirea la Consiliul Județean»! Dacă e dată la PSD devine spital ca prin farmec. Dacă e făcut de primărie, poate că e spital sau sală de biliard. Câtă ticăloșie! Rafila, spitalele din PNRR nu sunt pentru propagandă de partid. PNNR este un program național gândit pentru români, nu pentru politruci”, atrage atenția Cristian Ghinea.

Referitor la excluderea Spitalului Municipal „Sf. Maria” din
Bacău de pe lista investițiilor prin PNRR, primarul Bacăului, Lucian Stanciu
Viziteu, i-a trimis o adresă ministrului PSD Alexandru Rafila în care a
explicat de ce trebuie finalizat spitalul.

„I-am transmis argumentat motivele pentru care afirmațiile dumnealui făcute în spațiul public denotă fie o dezinformare venită pe filieră politică locală, fie o rea voință. Consider nu doar inacceptabil, după atâția ani de muncă și investiții, ci și strigător la cer, să fie exclus din lista de investiții prin PNRR singurul spital din România finalizat în proporție de peste 85%. În spitalul acesta, noi băcăuanii, am investit doar în acest an 5 milioane de euro, însă mai e nevoie de o finanțare suplimentară pentru a finaliza toate secțiile. Iar banii din PNRR fix pentru astfel de obiective de investiții sunt, adică pentru obiective realizabile în termen scurt. Din păcate, baronul local Dragoș Benea și colegii lui din PSD nu vor ca acesta să se finalizeze în mandatul unui primar care nu este roșu. Chiar dacă asta înseamnă să îi lipsească pe băcăuani de servicii medicale de calitate”, precizează primarul USR Lucian Stanciu Viziteu.

Articolul USR: Ministrul Rafila scoate de la finanțare prin PNRR un spital finalizat în proporție de 85% apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea: Ministrul Câciu manipulează cifrele privind deficitul – arată veniturile, dar nu și cheltuielile, ascunde datoriile. Cam așa a intrat Grecia în probleme

USR atrage atenția că cifrele din execuția bugetară pe primul semestru al anului 2022, prezentată de Ministerul Finanțelor, sunt raportate fals. În bilanțul momentului nu sunt prinse cele 40 de miliarde de lei pe care statul trebuie să le plătească pentru plafonarea prețurilor la energie, TVA-ul ce trebuia returnat, cheltuielile amânate cu concediile medicale și costurile cu dobânzile care vor exploda.

„Câciu ne face cu «maimuța»! Cifrele bugetare sunt raportate fals, economia nu se conduce cu pulanul. Pe vremuri, taximetriștii ne făceau cu metoda «maimuța». Aveau un buton pe care apăsau ca să înregistreze kilometri în plus. E cam ce face Adrian Câciu cu cifrele pe buget. După ce i-a considerat «babuini» pe antreprenori, acum umblă cu metoda «maimuța» la buget, ca să spoiască cifrele”, declară Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit cifrelor lansate în spațiul public de ministerul
condus de Adrian Câciu, deficitul bugetar ar fi mai mic cu 1,15% față de primul
semestru al anului 2021, în contextul creșterii încasărilor la buget cu 22,9%
și al majorării cheltuielilor cu 16,4%.

„O parte din costul a tot ce cumpără românii merge la buget: crește prețul, crește și taxa. Inflația, care ne ustură pe toți la buzunare, le convine lui Ciolacu și Câciu: mai mulți bani de spart. O pâine mai scumpă înseamnă un TVA încasat mai mare, așa se laudă Câciu cu «încasările». Au mai mulți lei la buget, chiar dacă mai pricăjiți. Câciu a găsit metoda minune de a se salva de la înec: trăgându-se singur de păr în sus, ca baronul Munchausen. Bine, și unde e «maimuța»? «Maimuța» se ascunde în ceea ce NU se raportează. Și nu se raportează multe miliarde. Foarte multe. Care vor trebui raportate totuși la final de an. Când va fi degringoladă la deficit”, explică Cristian Ghinea.

Concret, bilanțul intermediar prezentat acum de MFP nu
include:

– Țeapa cu concediile medicale. Plata concediilor medicale e amânată. Adică, dacă vă îmbolnăviți perioada aceasta, statul le trage o țeapă angajatorilor.

– Țeapa cu TVA-ul. Este clasică și e aproape regulă: când e PSD la butoane, nu restituie TVA la timp, chestie care îi ajută la raportări, dar produce blocaje în toată economia. Deși încasează cu 26,6% mai mult TVA, Câciu restituie companiilor doar cu 2% mai mult. Deci primește, dar nu plătește. TVA-ul încasat apare pe venituri, cel nerestituit nu apare pe cheltuieli, o altă «maimuță». Mediul privat rămâne cu ochii în soare: are de primit, să aștepte.

 – Dobânda pe prostia PSD. Costurile cu dobânzile mărite se văd doar puțin încă, dar tot sunt mari. Vor fi accelerat mai mari.

„Ne împrumutăm la nivel de 1.000 de euro pe secundă. 400 de milioane de lei pe zi, dacă vreți în lei și pe zi. Cât ați citit ultima propoziție… pac! Încă 1.000 de euro a crescut datoria. Și asta, la cea mai mare dobândă din UE. Chiar din ce raportează ministerul se vede o creștere a costurilor cu dobânda de 48% față de anul trecut. Sau, ca să zic altfel: 4 miliarde de lei în plus am plătit doar diferența de dobândă, față de anul trecut. Chestia e că suma asta va exploda, pentru că noile împrumuturi de care au disperată nevoie pentru a rostogoli datoria vin pe dobânda asta explodată. De ce a explodat? Pentru că e război în Ucraina, zice Câciu. Hai să fim serioși. Războiul afectează toată UE. Diferența de dobândă România versus Zona Euro este taxa plătită pentru că banii internaționali fug de o țară condusă cu picioarele. E taxa plătită de noi toți pentru că suntem conduși de PSD”, precizează Cristian Ghinea.

– Țeapa cu plafonarea prețurilor la electricitate și gaze. Este cea mai gravă: 40 de miliarde de lei, costul estimat de ANRE, lipsesc din acest bilanț de moment.

„Țineți minte cum au venit cu soluția minune: PLAFONARE. Cuvântul magic. Găsiseră socialiștii cu epoleți mărgica magică: au oprit prețurile în loc. Am zis atunci că e o bombă bugetară de nivel nuclear. Exact asta este. USR a propus soluția de bun-simț, scăderea taxării la energie: niște lei pe care statul nu îi mai ia, omul simte imediat efectul, companiile știu la ce să se aștepte. Ei, nu! Securiștii nu gândesc așa simplu, cu libertate și claritate. Securiștii vor să aibă butonul la ei, să dea ei din pix, când și cui vor, că nu dau de la ei, ci tot de la noi. Nu contează că nu are sens economic și e bombă bugetară, important e butonul, unde e butonul. Deci Statul a zis: companiilor, voi vindeți cu prețul X și vă dăm noi de la buget ce bani nu luați de la populație. Cum nu există prânz gratis, așa nu există mărgică magică. Gândirea mistică a PSD-PNL dă cu capul în zidul realității”, explică fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

40 de miliarde de lei, datorii neplătite de Guvernul
PSD-PNL, înseamnă 500 de kilometri de autostradă. Înseamnă o altă autostradă
A7. Înseamnă aproape tot Programul „Anghel Saligny” pe șapte ani și lista poate
continua.

„Domnul Câciu ne lucrează cu «maimuța» la două capete: «uită» să arate cheltuielile cu plafonarea, cele 40 de miliarde, deși le datorează acești bani furnizorilor, dar nu uită și se îndestulează cu veniturile din inflație, mai ales din prețurile mari la… energie: TVA la electricitate și gaze, redevențe, taxe speciale pe energie, dividende de la companiile energetice de stat. Deci, domnul Câciu manipulează cifrele, cele de deficit: arată veniturile, dar nu și cheltuielile, ascunde datoriile. Cam așa a intrat Grecia în probleme: arătând cifre măsluite. Ce urmează? Ori Guvernul plătește miliardele, cum a promis, ori ne trezim cu falimente în lanț. Fix ce ne lipsește în mijlocul unei crize energetice de proporții. Aud că deja în Guvern se caută «soluții»: cum să interpreteze legea dată tot de ei ca să iasă mai puțin. Nu știu cum să vă zic, dar economia nu se conduce cu pulanul. Când gândești ca un securist obsedat de butoane și ca un socialist obsedat de populisme, la un moment dat ți se înfundă”, concluzionează Cristian Ghinea.

Articolul Cristian Ghinea: Ministrul Câciu manipulează cifrele privind deficitul – arată veniturile, dar nu și cheltuielile, ascunde datoriile. Cam așa a intrat Grecia în probleme apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea: Irigațiile nu au fost niciodată în PNRR. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații

Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că irigațiile nu au fost niciodată în PNRR și dezminte cu dovezi ultimele fake news-uri propagate de coaliția hoției PSD-PNL-UDMR pe tema renegocierii PNRR pentru a introduce finanțarea acestor sisteme, publicând comentariile Comisiei Europene la acest capitol în formă integrală.

„Am tăcut prea mult. Am tăcut, pentru că nivelul de amatorism de la Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și Ministerul Agriculturii era atât de mare încât, dacă aș fi vorbit, aș fi aruncat acea coaliție în aer. Așa că am preferat să înghit zoaie, cu ochii pe minge: să avem PNRR aprobat”, susține Cristian Ghinea.

În primul rând, Cristian Ghinea amintește că ceea ce
succesorul său, Marcel Boloș, a lansat în spațiul public pe tema irigațiilor
înainte cu trei zile de alegerile parlamentare a fost un PDF, o broșură
electorală, care nu fusese discutată niciodată cu Comisia Europeană, deci nu
era PNRR. 

„Boloș a băgat în PDF: sisteme de irigații/umectare 3,09 miliarde; sisteme de drenaj-desecări 1 miliard; lucrări de combatere a eroziunii solurilor 2 miliarde; sisteme de protecție antigrindină 0,11 miliarde; împăduriri și refacere a ecosistemelor forestiere 0,30 miliarde.

De unde a scos aceste cifre? Erau proiecte în spate, știam ce facem cu apa, unde o ducem, cât costă etc?

Boloș a decis el singur că aceste proiecte sunt verzi și trebuia ca 37% din PNRR să fie verde. Altfel nu era aprobat, așa e regulamentul. După ce pusese pe listă diverse fantezii de la baroni, fără nicio reformă, fără nicio logică – chestie care nu ar fi trecut de Comisie nici în 1.000 de ani, Boloș era cumva panicat că nu are proiecte verzi. Așa că a decis din burtă că irigațiile și desecările sunt verzi. Ori nu știa, ori nu conta că încadrarea se făcea pe o anexă la regulament, anexă unde irigațiile nu apăreau ca atare.

Poate iar vă vine greu să credeți că cineva poate fi atât de inept încât să lanseze un document public cu 6 miliarde pentru irigații/desecări/păduri și să nu știe sigur dacă pot fi încadrate ca verzi. E adevărat.

Adică 20% din PNRR”, susține Cristian Ghinea.

Concret, subliniază Cristian Ghinea, „Boloș a pus din burtă o sumă uriașă plecând de la ideea că așa rezolvă pragul de verde și neavând niciun proiect în spate, altul decât niște hărți din anii 1970 (nu exagerez, nu fac mișto, erau anexă la PDF, hărți cu carioaca: uite pe aici vrem să facem niște canale)”.

În al doilea rând, Cristian Ghinea evidențiază faptul că
reprezentanții Comisiei Europene au refuzat aceste propuneri:

„În discuții interminabile pe care le organizam cu Comisia și cu ANIF / Ministerul Agriculturii, ni se spune repetat:

•             nu putem accepta ideea că voi faceți canale unde împingeți apa la deal, consumând energie, unde jumătate din apă se evaporă pe drum și în condițiile în care nu există nicio analiză despre resursa de apă (vom avea prima analiză: cadastrul apelor este finanțat din PNRR, la Ministerul Mediului);

•             nu avem pe ce să facem analiza DNSH pentru că nu există un proiect clar, doar hărți”.

În acest context, Cristian Ghinea subliniază că în exemplele date cu Cehia și Portugalia, care au irigații în PNRR, nu este prezentat tot adevărul: „Da, au. Irigații prin picurare și supravegheate de drone, apa merge la vale prin subteran, nu e împinsă în sus și deschis, cum voiau ai noștri. E tot irigație, dar e totuși altceva”.

În al treilea rând, Cristian Ghinea subliniază faptul că
nici după ce a redus bugetul la 2 miliarde de euro, în speranța că vor fi
prezentate proiecte concrete și costuri clare, Ministerul Agriculturii și
Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare au revenit tot cu hărți și, mai
mult, cu cerințe pentru mașini 4×4.

„Cum era prima dată când primeam costinguri concrete, ne-am uitat cu atenție în ele. Erau costuri standarde pe kilometru de canal deschis (deși Comisia spusese că nu va accepta acel gen de canale) plus sedii județene pentru ANIF și minister și mașini 4×4 pentru toate filialele județene ANIF (deși prin regulamentul european era interzis să cumperi mașini non-electrice, ceea ce fuseseră informați). Cu alte cuvinte, oamenii noștri de la Agricultură habar nu aveau pe unde vor să facă irigații, doar hărți făcute pe vremuri, dar știau cert că vor sedii și mașini șmechere”, a declarat Cristian Ghinea.

Mai mult decât atât, Cristian Ghinea povestește cum, în
cadrul unei videoconferințe cu Comisia Europeană, unde erau așteptate detalii
despre proiectele care trebuiau să respecte standardele de mediu, ministrul
Agriculturii a pus un film cu niște canale.

„Întrevederea a fost întreruptă de Comisie brutal și complet nediplomatic pentru acel nivel de reprezentare. Ulterior, am aflat că imaginile nici nu erau reale, erau făcute pe calculator de niște studenți din California pentru un proiect de facultate, deci nu se apucaseră nici ei să pună panouri peste canale.

Am tăcut și am explicat mai departe public, pe ton serios, că există o distanță de așteptări între ce crede ANIF că vrea să facă și ce crede Comisia Europeană că poate finanța”, a mai precizat Cristian Ghinea.

În final, Cristian Ghinea reamintește faptul că, din mai
2022, de când Marcel Boloș proclama nici mai mult nici mai puțin decât că
„readucerea” irigațiilor în PNRR e un obiectiv de țară, până în prezent, nu a
făcut absolut nimic în acest sens.

„Un obiectiv de țară mai modest ar fi să nu mai fim penibili. Abia aștept să ceară Boloș irigațiile în PNRR. Marcele, te provoc să începi discuția. Curaj!”, a subliniat Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea consideră că România nu va avea irigații cu
fonduri europene până când nu va fi schimbat complet conceptul, care va însemna
promovarea unor metode ecologice și digitale, care să nu consume apa și
energia: „Sunt la fel de convins că nu vom avea infrastructură agricolă demnă
de acest secol până nu vom desființa pur și simplu ANIF și o vom reînființa ca
instituție serioasă, ca echipă de management”.

Comentariile integrale făcute de Comisia Europeană privind irigațiile, AICI.

Articolul Cristian Ghinea: Irigațiile nu au fost niciodată în PNRR. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a lansat al treilea Buletin de Sănătate PNRR: Timpul banilor ușor de obținut s-a terminat. Acum e timpul reformelor

România a încheiat al treilea trimestru de jaloane și ținte programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În ciuda declarațiilor Guvernului – aceleași la finalul fiecărui trimestru – nu am reușit nici de data aceasta să încheiem la timp toate jaloanele și țintele pe care ni le-am asumat prin PNRR. 

Din totalul de 27 de jaloane și ținte prevăzute pentru trimestru 2 al anului 2022, 16 au fost îndeplinite, cel puțin din punct de vedere tehnic, iar restul de 11 sunt în întârziere, dacă nu chiar în pericol, potrivit monitorizării realizate de monitorpnrr.ro.

Pericolul de a pierde bani este încă mic, având în vedere că Guvernul mai are răgaz să remedieze problemele până la depunerea oficială a viitoarei cereri de plată, în octombrie.

Vestea bună pentru cel mai mare proiect de modernizare a
României din ultimii 30 de ani este că încep investițiile mari, iar unele
domenii avansează conform programării:

– Apeluri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru
reabilitarea și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor au fost
lansate deja de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

– Avansăm pe partea de legislație privind Cloud-ul
Guvernamental, dar întârzierile din urmă afectează achizițiile. Se poate
recupera cu ceva efort în plus din partea ministerului. 

– Avem la Ministerul Sănătății agenția care se va ocupa de
investițiile de peste 2 miliarde de euro în spitale. Momentan, suntem în grafic
pe sănătate. 

Avem serioase motive de îngrijorare pe partea de energie,
unde Ministerul Energiei este în întârziere cu apeluri de sute de milioane de
euro pentru proiecte noi, din fericire întârzierea poate fi
recuperată.  

Pe partea de reforme, începem să asistăm la primele aplicări
de mântuială ale angajamentelor din PNRR. De exemplu, noua Lege a zonelor
Metropolitane nu răspunde tuturor cerințelor formulate de Comisie. Un alt
exemplu este Strategia Națională pentru siguranța rutieră. Strategia nu include
sau nu adresează suficient cerințe, precum:

– punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

– reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri
în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune
practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a
unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv
în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;

– conține doar referiri la nevoia de dezvoltare a unui sistem de transport
inteligent, nu și o viziune a felului în care va fi realizat acest lucru.

Acest gen de abordare a reformelor pe care România s-a
angajat să le implementeze este principalul pericol pentru banii din PNRR.

„România a încasat deja prefinanțarea de 3,8 miliarde de euro pe care am primit-o imediat după ce a fost aprobat PNRR-ul. România a depus o primă cerere de plată pentru jaloanele din 2021, jaloane simple, ușor de îndeplinit, și nu cred că vor fi probleme să primim această primă tranșă de 2,6 miliarde. Sunt bani mulți negociați de noi să vină pentru această perioadă de organizare a șantierului. Dar, de acum se complică lucrurile. De acum încolo, intervin deciziile grele, asumări politice. Se încheie pentru România perioada de respiro în care putea încasa bani fără prea multe eforturi. Acea perioadă de «organizare de șantier», cum am numit-o. De acum, încep reformele complicate, iar neîndeplinirea unei asemenea ținte ne va putea costa două-trei miliarde de euro, bani de care avem nevoie ca de aer pentru autostrăzi și spitale. Anul acesta, avem reforma pensiilor speciale. Trebuie să numim profesioniști, pe criterii transparente și de performanță, în CA-urile de la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica. Adică să dăm afară toate pilele politice de pe acolo. Va fi mare zbucium în coaliție, între PSD și PNL. Trebuie să ne punem centurile, pentru PNRR urmează un drum cu multe denivelări”, a explicat Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Raportul complet poate fi parcurs AICI.

Articolul USR a lansat al treilea Buletin de Sănătate PNRR: Timpul banilor ușor de obținut s-a terminat. Acum e timpul reformelor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea: PNRR se poate bloca din cauza lipsei de voință politică și a delăsării

Unele dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență nu pot fi realizate din scurt, ci trebuie pregătite din timp, în caz contrar existând pericolul unui blocaj al PNRR, este avertismentul lansat de Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, cu ocazia participării la cea de-a X-a ediție a EUROSFAT, cel mai mare forum de afaceri europene din România. Motivele pentru care se poate bloca PNRR țin de voința politică și de delăsarea responsabililor de la Guvern.

„Este vorba despre realizarea jaloanelor stabilite. Unele pot fi «îngrășate în ajun», așa cum au fost multe până astăzi, dar unele trebuie mișcate din timp, precum licitațiile la proiectele de infrastructură, ca să ajungi la cele 50% lucrări contractate. Dacă nu sunt începute din timp, este imposibil”, a spus Cristian Ghinea, liderul think-tank-ului „O Țară ca Afară”, la evenimentul EUROSFAT.

Acesta a subliniat și diferența uriașă între PNRR-ul real,
care înseamnă „oamenii de la MIPE, care muncesc pe documente și pe raportări”,
și PNRR-ul politic, despre care tot vorbesc politicienii și care se schimbă
săptămânal, pentru pensii, pentru irigații și așa mai departe. „Poate când vor
fi aduse împreună se va mișca adecvat și implementarea”, a precizat Cristian
Ghinea.

Într-un video publicat pe Mogul TV, fostul ministru a exemplificat două situații care pot contribui la blocarea PNRR din cauza lipsei de voință politică. Este vorba despre reforma pensiilor și despre depolitizarea companiilor de stat, două jaloane din anul 2022.

În ceea ce privește reforma pensiilor, Cristian Ghinea a semnalat completa inacțiune a Guvernului, ceea ce denotă lipsa de voință: „Anul ăsta, Guvernul trebuie să dea o lege prin care pensionarii speciali să câștige în linie cu cât au avut veniturile reale, pe ultimii 10 sau 15 ani în care au avut salarii. Este foarte simplu de făcut, dacă există voință. Dar, Guvernul nu vrea. Guvernul ar trebui, în acest moment, să discute cu Comisia Europeană care se așteaptă la reformarea tuturor pensiilor speciale, măcar cui i se aplică această lege. Dar, stau pur și simplu cu capul în nisip și nu zic nimic”.

Referitor la reforma companiilor de stat, fostul ministru a semnalat întârzierea numirii unor conduceri competitive. „În acest an trebuie să fie numite niște conduceri competitive, depolitizate care să aibă niște indicatori de performanță la toate companiile de stat (adică exact vaca aceea pe care o mulg PNL și PSD ca să-și numească clientela acolo). Numirile trebuie să se termine în acest an, altfel nu vor putea fi raportate anul viitor jaloane îndeplinite. Ar fi simplu, dacă nu ar fi hoți”, a afirmat Cristian Ghinea.

Cât despre jaloanele de la finalul lunii iunie, fostul
ministru USR atrage atenția că ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu,
trebuie să numească o conducere competitivă și nepolitizată la Metrorex, iar secretarul
general al Guvernului PSD-PNL trebuie să înființeze o unitate la SGG care să se
ocupe de companiile de stat.

Echipa platformei Monitor PNRR urmărește obiectivele cu termen
la 30 iunie și va reveni cu o analiză detaliată pentru acestea.

Articolul Cristian Ghinea: PNRR se poate bloca din cauza lipsei de voință politică și a delăsării apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR solicită Guvernului Ciucă să explice unde au dispărut aproape 2 milioane de beneficiari ai voucherelor sociale

După ce, săptămâni la rând, liderii Coaliției sărăciei s-au lăudat cum îi vor ajuta ei pe românii cu venituri mici să facă față creșterii explozive a prețurilor, Guvernul PSD-PNL-UDMR a reușit, în sfârșit, să adopte ordonanța de urgență prin care voucherele sociale să poată fi acordate. Doar că, față de declarațiile inițiale, nu mai sunt 4,7 milioane de beneficiari, ci în jur de 2,8 milioane. USR solicită premierului Nicolae Ciucă și președintelui PSD, Marcel Ciolacu, să explice public unde au dispărut aproape 2 milioane de beneficiari.

„La conferința de presă de acum o lună, Marcel Ciolacu ne prezenta un carton frumos colorat în care ne anunța că 4,7 milioane de români vor beneficia de voucherele de 50 de euro. Se anunțau cheltuieli de 1 miliard de euro pentru măsura asta, din bani europeni. Pentru oricine care știe cum funcționează fondurile europene, era clar că ce anunța Coaliția PSD-PNL-UDMR era pură fantezie, atâta timp cât nu s-a discutat cu Comisia. A trecut o lună și din cei 4,7 milioane de beneficiari au dispărut aproape 2 milioane. Marcel Boloș, ministrul de la MIPE, anunță că a fost aprobat programul pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane. Este încă o dovadă a heirupismului cu care guvernează coaliția asta. Fie nu știau liderii coaliției exact câte persoane sunt eligibile pentru acest program și au plusat la 4,7 milioane ca să dea bine la electorat, fie au scăzut ulterior numărul de beneficiari pentru a se încadra în banii pe care și așa nu-i au de dat. Ciolacu, Ciucă, Budăi și Boloș trebuie să explice unde au dispărut aproape 2 milioane de români de pe lista beneficiarilor acestui sprijin”, declară Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

În power-point-ul denumit pompos „Sprijin pentru România”,
prezentat de președintele PSD și beneficiind de antetul Guvernului României, la
voucherele pentru alimente de bază sunt trecuți 4,7 milioane de beneficiari în
2022 și o valoare totală a ajutorului de 1 miliard de euro (pag. 15).

Ulterior, în proiectul de ordonanță de urgență, bugetul alocat
a scăzut la 4 miliarde de lei, pentru ca în varianta finală să ajungă la 3,1
miliarde de lei. Cât despre beneficiari, în loc de 4,7 milioane de beneficiari au
rămas în jur de 2,8 milioane, fără ca liderii coaliției să precizeze că ar fi
renunțat la vreuna din categoriile de beneficiari enunțate inițial.

„O mare problemă este și de unde iau banii pentru aceste vouchere. Îi vor lua de la bugetul de stat, plus, speră ei, din fondurile europene din actualul program operațional POAD – dar, aici trebuie ok de la Comisia Europeană – și din viitoarele programe operaționale 2021-2027, mai exact din POIDS – dar, acesta nu este încă aprobat. Deci, momentan, nu există niciun singur cent. Iar programul durează doar în perioada iunie – decembrie 2022, deci este nevoie de bani acum, cât mai repede”, mai precizează Cristian Ghinea.

Iar dacă tot trebuie să dea explicații publice liderii
Coaliției sărăciei, poate explică românilor și cum vor da ei 250 de lei o dată
la două luni, în condițiile în care sprijinul a fost anunțat pentru o perioadă
de șapte luni.

Articolul USR solicită Guvernului Ciucă să explice unde au dispărut aproape 2 milioane de beneficiari ai voucherelor sociale apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR solicită ministrului Boloș să precizeze la ce proiecte va renunța România pentru voucherele visate de Marcel Ciolacu

USR cere explicații Guvernului PSD-PNL-UDMR cu privire la proiectele pe care România le va pierde din fondurile europene prin transferul banilor către voucherele anunțate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Săptămâni la rând, liderii Coaliției sărăciei s-au lăudat cu
voucherele pe care le vor da românilor cu venituri mici și cu „flexibilizarea
folosirii fondurilor europene” pe care ar fi negociat-o miniștrii PSD și PNL
astfel încât voucherele să fie acoperite din banii UE. Fie că a fost doar o
minciună, fie că e o nouă dovadă a incompetenței Guvernului PSD-PNL-UDMR,
astăzi ministrul Marcel Boloș a recunoscut că fondurile europene vor acoperi,
în cel mai bun caz, jumătate din suma necesară acordării voucherelor promise de
Coaliția Sărăciei PSD-PNL. Și nu e vorba de fondurile din prezent, ci de cele
din exercițiul european viitor.

„Vânzătorii de gogoși din Guvern au anunțat bani pe care nu îi au. Au spus că va fi 1 miliard de euro din fonduri europene. Acum anunță că vor cere doar 450 de milioane de euro. Și e la timpul viitor. Vor cere, nu e clar dacă vor primi. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă deja au anunțat cu fanfară românii de voucherele care vin peste ei. Somez Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să anunțe urgent: dacă cere acești bani din programele operaționale viitoare, la ce renunță? Aceste programe au fost negociate de trei miniștri ai fondurilor europene, Roxana Mînzatu, Marcel Boloș și eu. Erau alocați banii la centimă. Dacă vor cere 450 milioane de euro de acolo pentru fanteziile electorale ale lui Marcel Ciolacu, la ce renunță România?”, declară Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

USR a atras atenția, încă de la primele declarații
triumfaliste ale liderilor Coaliției sărăciei, că este imposibil Guvernului
Ciucă să finanțeze integral din bani europeni voucherele de 50 de euro,
deoarece programele sunt supra-contractate și nici nu au existat negocieri
ferme cu reprezentanții Comisiei Europene.

USR consideră că cea mai bună formă de protecție socială
este un loc de muncă bine plătit, iar voucherele pe care le-a anunțat Coaliția
sărăciei nu fac decât să perpetueze starea de dependență a oamenilor cu
venituri mici.

USR mai consideră că adevărata politică socială modernă ar
trebui să constea în aplicarea Venitului Minim de Incluziune, care e o reformă
inclusă în PNRR, are lege în vigoare, deci măsura trebuie doar implementată.
Aplicarea VMI ar fi o soluție reală, pe termen lung, care ar ajuta oamenii cu
nevoi să se interegreze la un loc de muncă.

Articolul USR solicită ministrului Boloș să precizeze la ce proiecte va renunța România pentru voucherele visate de Marcel Ciolacu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea, nominalizarea USR PLUS pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat cum pot fi folosiți banii europeni pentru dezvoltarea reală a României

În Comisiile reunite pentru Afaceri Europene, Cristian Ghinea, europarlamentar USR PLUS și propunerea Alianței pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și-a detaliat prioritățile și a explicat cum pot fi folosite fondurile europene pentru dezvoltarea reală și reforma României. De la proiectele de mari investiții la sprijinirea mediului privat și investiții în zona socială. Cristian Ghinea a fost avizat de membrii Comisiilor cu 16 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”.

„Mandatul meu va fi fixat pe câteva priorități. În primul rând, trebuie să finalizăm cu succes actualul buget european. Rata de absorbție este la 41%, suntem într-o ușoară defazare față de media europeană. Programele performante sunt Programul Operațional Capital Uman (POCU) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), cele rămase oarecum în urmă sunt Programul Operațional Regional (POR) și Programul Operațional Competitivitate (POC). Trebuie să aducem în țară aproape 60% din banii europeni pe acest exercițiu financiar care se încheie în 2023. Va fi o prioritate pentru mine. Riscul de dezangajare există, este practic un coșmar anual, pentru că putem să pierdem bani. Pe acest an mai este foarte puțin de recuperat, mai sunt 70 de milioane de euro la Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) și Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), sper că oamenii din minister vor trimite facturile la Bruxelles până la sfârșitul anului, dar pe anul viitor estimarea pe care o avem se referă la un risc de dezangajare de 2 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, trebuie să împingem proiecte rapid”, a declarat Cristian Ghinea.

Acesta a precizat și că va trimite scrisori președinților
partidelor parlamentare pentru a stabili întâlniri cu fiecare grup parlamentar
în parte în condițiile în care acum este momentul când se iau decizii majore
pentru cum va cheltui România banii europeni până în 2029.

„Aș vrea să pornim împreună o decadă a dezvoltării României cu bani europeni. Sunt decizii grele de luat și pe partea de coeziune, și pe partea Facilității de Reziliență și Reforme, deciziile se vor lua în această primăvară și cred că este nevoie de dialog și consens între toate forțele politice astfel încât ceea ce punem acum pe picioare să rămână indiferent de ce schimbări politice vor fi”, a declarat Cristian Ghinea.

Ministrul propus de USR PLUS pentru Investiții și Proiecte
Europene a făcut referire și la Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Se vorbește foarte mult despre aceste 30 de miliarde. Vreau să spun două lucruri despre care se vorbește mai puțin în dezbaterile publice: jumătate din acești bani sunt împrumuturi. Deci, nu toți cei 30 de miliarde de euro sunt granturi. Vorbim de bani pe care trebuie să-i folosim bine pentru că va trebui să-i dăm înapoi, o parte dintre ei cel puțin. Al doilea lucru: în Regulamentul care a fost finalizat chiar săptămâna trecută, avem două alocări minimale pe domenii: 20% pentru Digitalizare și 37% pentru Tranziția verde și schimbări climatice. Trebuie să ne încadrăm în aceste praguri, ceea ce, în punctul în care sunt dezbaterile acum, nu se întâmplă. Am scris în programul de guvernare că vom porni imediat dezbaterile publice astfel încât să atingem aceste ținte”, a precizat Cristian Ghinea.

La solicitarea membrilor Comisiilor reunite, acesta a
detaliat și câteva dintre ajustările pe care le intenționează la draft-ul PNRR.

„Propunerea pe care am negociat-o în cadrul coaliției este să mergem spre mediul privat. Toată partea de digitalizare, inovare, tranziție verde, eficiență energetică, cred că ar trebui să ne orientăm spre mediul privat astfel încât să nu fie doar statul cel care modernizează și dezvoltă România pe această zonă. A doua ajustare vizează zona socială. Cheltuielile sociale nu sunt o cheltuială, sunt o investiție dacă le faci cu cap. Dacă vom reuși să aducem copii săraci la școală, de pildă, este o investiție transformațională pentru România. Dacă vom reuși să implementăm legea venitului minim de incluziune pe care acest Parlament a votat-o în 2016 și care zace neimplementată, atunci vom atrage mai mulți oameni fără posibilități în zona muncii formale, astfel încât se vor întoarce bani în circuitul financiar”, a declarat Cristian Ghinea.

Referitor la infrastructură, ministrul propus de USR PLUS a
precizat că există două surse majore de finanțare: Programul Operațional
Transport și PNRR. De asemenea, va fi respectat Master Planul General de
Transport al României adoptat în 2016.

„Am căzut de acord în coaliție pentru o alocare majoră din PNRR. Este vorba de 3,5 miliarde pentru autostrăzi și 2,8 miliarde pentru feroviar. Va trebuie să facem un efort împreună – Guvernul, Parlamentul și Președinția – pentru a convinge Comisia Europeană cu privire la modul în care interpretăm aceste proiecte mari”, a declarat Cristian Ghinea.

În opinia acestuia, autostrăzile reprezintă un obiectiv
major fără de care nu se poate dezvolta România și trebuie combinate toate
resursele bugetare – Politica de Coeziune, PNRR și eventuale împrumuturi
dedicate – astfel încât acestea să fie realizate.

Nu în ultimul rând, ministrul propus de USR PLUS a vorbit
despre intenția de a realiza o reformă în ceea ce privește modul de acordare a
sporului de fonduri europene.

„Acesta să nu se ia automat, doar pentru că ești angajat acolo, ci să se ia doar atunci când cererile de plată către Comisia Europeană vor fi rambursate. Deci, când intră bani în țară pe proiectul de cate te-ai ocupat, atunci meriți sporul de fonduri europene. Vreau, de asemenea, să promovez masiv soluția costurilor simplificate, adică în loc să verificăm hârtii să verificăm dacă s-a întâmplat”, a mai declarat Cristian Ghinea.

Articolul Cristian Ghinea, nominalizarea USR PLUS pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat cum pot fi folosiți banii europeni pentru dezvoltarea reală a României apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR și PLUS au aprobat Programul de guvernare al Alianței

Într-un exercițiu de democrație participativă reală, cei aproape 200 de membri care alcătuiesc conducerile reunite ale USR și PLUS au aprobat sâmbătă, 17 octombrie, Programul de guvernare pe care Alianța USR PLUS se angajează să-l pună în practică după alegerile parlamentare. Programul va fi prezentat public, în integralitate, după depunerea listelor de candidați USR PLUS.

„Programul de guvernare propus de USR PLUS va aduce o schimbare radicală a modului de a guverna în România. Avem nevoie de un stat eficient, care să acționeze curat, profesionist, în interesul cetățeanului, ca partener al mediului de afaceri și al societății civile. În anii următori, cetățenii și mediul antreprenorial au nevoie de stabilitate și predictibilitate, iar statul român are nevoie de reformă și de modernizare pentru a se scutura de tarele incompetenței, corupției, ineficienței, de moștenirea lăsată de politicieni care l-au politizat pentru a-l captura. Am discutat astăzi în structura de conducere comună a USR și PLUS conținutul programului, elaborat cu participarea a peste 200 de oameni cu expertiză și experiență pe domeniile acoperite de program. Revoluția Bunei Guvernări pe care o propunem înseamnă, de fapt, revenirea la o guvernare a bunului-simț“, a declarat Dacian Cioloș, copreședinte al Alianței și propunerea de prim-ministru a USR PLUS.

„Un program de guvernare înseamnă evoluție, soluții și solidaritate. Înseamnă că ai o viziune pentru viitor și această viziune are mecanisme bine definite, detalii și termene și indicatori prin care măsori evoluția. Asta au făcut colegii noștri care au lucrat la documentul pe care l-am adoptat azi: au identificat probleme și au venit cu soluții. Înainte de a scrie s-au consultat cu experți, cu societatea civilă, mediul de afaceri și cu membri de partid. Au reușit astfel să alcătuiască cel mai bun program dintre toate cele pe care electoratul le va avea la dispoziție în această campanie. Cei patru ani care se încheie în decembrie au fost anii opoziției. Și a fost dură. Anii care vin sunt cei ai construcției. Și va fi durabilă“, a subliniat Dan Barna, copreședinte USR PLUS.

„Primul pas e o Românie fără hoție, dar întrebarea este ce punem în loc. Avem un plan detaliat pentru Revoluția Bunei Guvernări, de soluții generate de sute de ore de lucru și de dezbateri, pentru ceea ce zeci de mii de români ne-au spus în stradă că îi doare. Dar e un plan care nu doar aduce clarificări vizavi de cum reparăm ceea ce nu s-a făcut în 31 de ani de resurse parțial irosite, ci și cum investim în viitor. Într-o ambiție nu doar de a fi «în rând cu lumea», ci de a face din oportunitățile de acum șansa copiilor noștri de a fi împliniți acasă“, a spus Oana Țoiu, membru al Biroului Național PLUS, coordonatorul Programului Politic al Alianței USR PLUS.

„E prima dată când un partid propune alegătorilor angajamente clare pentru guvernare: cu livrabile, cu bugete. Revoluția Noii Guvernări înseamnă să renunțăm la gargara politicianistă cu care ne-a obișnuit clasa politică veche. Angajamente clare, măsurabile, pe baza cărora vom negocia intrarea la guvernare“, a declarat și Cristian Ghinea, europarlamentar USR PLUS.

În ultimii patru ani, USR PLUS a demascat hoția din
Parlament, dar nu este destul. Vrem și putem să facem mai mult de atât. Vrem o
Românie fără hoție, fără șpagă în spitale, fără pensii speciale, fără nepotisme
în administrație, fără defrișări ilegale. Suntem singurii care putem să curățăm
România de corupție, pentru că suntem singurii care nu am fost complici la
hoțiile din ultimii 30 de ani.

Șase angajamente-cheie din cele 40 cuprinse în Programul de
guvernare USR PLUS:

– Să nu mori cu dreptatea în mână. Vom repara tot ce a distrus PSD în materie de Justiție, de la corectarea legilor Justiției și desființarea Secției Speciale la repornirea activității DNA, reincriminarea neglijenței în serviciu și revenirea la vechea definiție a abuzului în serviciu. De asemenea, vom eficientiza și transparentiza actul de justiție prin măsuri precum informatizarea, transmiterea online a ședințelor de judecată, achitarea simplificată a taxei judiciare de timbru, restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor, suplimentarea numărului de judecători din sistemul judiciar.

– Fără politică în școală. Desființăm, treptat, inspectoratele școlare și organizăm concursuri pentru directorii de școli, astfel încât să avem manageri performanți la conducerea unităților de învățământ.

– Creăm un Fond Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate. Este vorba de un program de 1 miliard de euro pentru următorii patru ani, prin care să fie finanțată renovarea sau reconstrucția de spitale.

– Împădurim România și creăm DNA-ul Pădurilor. Simultan cu organizarea unui Parchet dedicat infracțiunilor de mediu, vrem să atragem fonduri europene, private și bugetare pentru atingerea unui ritm de împădurire anual care să permită ca, până în 2050, să acoperim cu păduri aproximativ 40% din suprafața terestră a României.

– Bani europeni în industrii ale viitorului. Vrem să dezvoltăm România prin investiții în tehnologii verzi și energie curată, digital & industrie 4.0, prelucrare cu valoare adăugată înaltă și inovare, ecoturism, industrii creative.

– Internet pentru toți. Oricine, oriunde, să aibă acces la internet de mare viteză pentru că aceasta este autostrada viitorului.

Articolul USR și PLUS au aprobat Programul de guvernare al Alianței apare prima dată în Uniunea Salvați România.