Finalizarea MCV și actualizarea PNRR, temele a două dintre memorandumurile adoptate de Guvern

Vicepremierul Dan Barna și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au prezentat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, cele trei memorandumuri adoptate în ședință de Guvern, respectiv: Memorandumul legat de calendarul privind măsurile MCV, Memorandumul privind operaţionalizarea Centrului european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securității cibernetice (Centrul Cyber al UE) și Memorandumul privind calendarul de actualizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

MCV-ul a devenit un fel de Fata Morgana, vorbim mereu despre ea, dar măsurile reale sunt foarte limitate. Prin memorandumul adoptat astăzi la nivelul Guvernului, am decis ca până la finalul lunii februarie să avem aprobarea de către Guvern a legii privind desfiinţarea SIIJ, astfel încât să îndeplinim una dintre solicitările foarte clare venite de la nivel european.

De asemenea, ne propunem ca până la finalul lunii aprilie, la nivelul Guvernului cel puțin, să fie adoptată legislaţia privind repararea legilor Justiţiei și trimiterea în Parlament pentru a putea avea acolo, sperăm noi, o procedură de urgență prin care să îndeplinim și acele solicitări ale Comisiei Europene, recomandările Comisiei de la Veneția, recomandările și solicitările GRECO, astfel încât ridicarea MCV să devină o realitate pentru România. E un pas necesar şi obligatoriu în ceea ce privește cealaltă așteptare importantă, respectiv partea de Schengen”, a declarat vicepremierul Dan Barna.

Un al doilea memorandum important pentru România și rolul nostru european din ce în ce mai asumat este adoptarea Memorandumului privind operaționalizarea acestui Centru Cyber care va exista la București.

S-a decis constituirea unui grup de lucru interministerial, între Ministerul Finanțelor și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, astfel încât, într-un termen foarte scurt, Centrul Cyber să funcţioneze, să devină operaţional şi să îl avem ca instituţie cu care România să poată să conteze în scenariul european”, a mai precizat vicepremierul USR PLUS.

Cel de-al treilea memorandum despre care vreau să vorbesc și, cumva, cel mai important din punctul de vedere al următoarelor luni pentru dezvoltarea României este cel privind calendarul de actualizare a PNRR-ului, a acestui program de la care avem toți așteptări foarte mari, acest Plan Național de Redresare și Reziliență.

Prin memorandumul adoptat astăzi, inițiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a stabilit o modalitate de lucru, pentru că, în următoarele două luni, în februarie şi martie, e important să actualizăm acest plan şi să îl trimitem la Comisia Europeană să obţinem aprobarea. Vorbim de o resursă de dezvoltare care permite o procedură cumva mai simplă și mai funcțională față de mecanismul tradițional al fondurilor structurale.

Pentru noi prioritară e partea de infrastructură, sunt acele 3,5 miliarde euro pe infrastructură rutieră, bani pe care sperăm să îi facem să se regăsească în forma finală a programului”, a declarat Dan Barna.

Detalii despre
memorandul privind PNRR a oferit ministrul Investițiilor și Proiectelor
Europene, Cristian Ghinea.

În toată această perioadă, a continuat dialogul informal cu Comisia Europeană, am clarificat aspecte care se regăsesc în forma finală a Regulamentului european, finală în sensul în care a depășit etapa de dialog, în februarie va fi votul final în Parlamentul European, dar suntem pregătiți să respectăm deja schimbările care au fost aduse la Regulament.

Două precizări foarte importante, pentru că sunt unele neînțelegeri. Prima este aceea că banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite. Nu merg pe regulamentele de coeziune. Nu ne obligă nimeni să facem sisteme complicate, să trimitem facturi la Bruxelles. Tot ce trebuie să facem este să ne propunem niște reforme, niște ținte bianuale, pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie și luăm banii pe ele. Modul în care ne organizăm noi sistemul acasă este complet decizia noastră națională. De aceea, vom propune un sistem de management foarte, foarte simplu. Legătura cu bugetul de stat trebuie să fie directă, vrem să vedem ce proiecte sunt mature în ministere și să le dăm drumul deja. Nu va mai fi un proces din acesta în care lansăm call-uri, evaluăm proiectele timp de luni de zile, etc. Nu, dacă sunt proiecte mature și bine legate de reforme în ministere, le putem începe imediat.

A doua precizare importantă: putem începe să finanțăm și proiecte care se derulează deja, de anul trecut, atât în administrația centrală, cât și locală”, a declarat ministrul Cristian Ghinea.

Potrivit
ministrului USR PLUS, va fi demarat și un proces de revizuire a proiectelor
care au fost incluse în prima formă de PNRR, pentru a vedea dacă respectă criteriile
menționate.

Nu sunt bani europeni obișnuiți. Sunt bani care, pe de o parte, au o flexibilitate extraordinară. Poți să pui acolo ce vrei, ca Guvern, cu o singură condiție: de a avea o logică de reformă, de schimbare. Pe de altă parte, vin cu o constrângere extraordinară: trebuie angajate sumele până în 2022 – în proporție de 70% -și trebuie terminate proiectele până în 2026. Nu mai există posibilități de genul „hai să mai continuăm”, „hai să fazăm”, etc. De aceea este foarte important – și am ținut și eu și Dan Barna – să avem consens în Guvern, să avem pe toată lumea la masă în această lună de foc care urmează pentru că ce punem acum în PNRR este bun pus. Nu vrem să ajungem în situația în care punem ceva și apoi să ne dăm seama că nu se poate finaliza până în 2026. Vom cere, sub semnătură, către toți cei care propun proiecte etapele de implementare, astfel încât să ne asumăm toți cei care propunem – și ministerele, și Guvernul, și administrațiile locale – faptul că se finalizează. (…) Vom prioritiza acele proiecte care pot să înceapă imediat și, pentru că avem aceste constrângeri bugetare, preluăm acele proiecte care erau până acum pe bani naționali, să le mutăm pe PNRR, astfel încât să degrevăm bugetul de o presiune suplimentară”, a mai precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cristian Ghinea a
anunțat și faptul că, de săptămâna viitoare, în fiecare zi vor avea loc grupuri
de lucru la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cele 10 grupuri
de lucru convenite astăzi sunt: Transport; Mediu, Schimbări climatice, Energie,
Eficiență energetică; Dezvoltarea localităților urbane; Agricultură și
Dezvoltare rurală; Sănătate; Educație; Mediul de afaceri, Antreprenoriat;
Cercetare, Inovare, Digitalizare; Îmbunătățirea fondului construit; Reziliență
în situații de criză.

În ceea ce
privește cheltuielile cu organizarea centrelor de vaccinare, respectiv cu
salarizarea cadrelor medicale angrenate, ministrul Cristian Ghinea a precizat
că sunt bani pe un alt instrument, numit REACT EU.

Articolul Finalizarea MCV și actualizarea PNRR, temele a două dintre memorandumurile adoptate de Guvern apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Fondurile UE pentru sărăcie extremă, nefolosite de România

375
milioane de euro, adică 85% din totalul fondurilor din Programul Operațional pentru Persoane Dezavantajate,
stau în sertarele ministerelor de aproape
3 ani – într-o țară cu o treime din populație aflată în risc de sărăcie (penultimul loc din UE). 

Eurodeputatul
Cristian Ghinea (USR-PLUS) atrage atenția că Programul este practic blocat de aproape 3 ani și a fost distrus de incompetența guvernanților din această perioadă. 

Programul
Operațional pentru Persoane Dezavantajate (POAD 2014-2020) este gândit de Uniunea Europeană pentru a da o mână de ajutor celor mai nevoiași și are în total 518 milioane euro alocate pentru România. Numai 15% au fost cheltuite până acum. 

„Până
în 2016, Programul a fost folosit de Guvernele PSD pentru a mai umfla pomenile electorale. Prin urmare, erau distribuite pachete cu alimente, după voia primarilor. Aproape tuturor care voiau, fără a ținti sărăcia extremă. Dimpotrivă, cei mai vulnerabili, adică
oameni fără locuințe, femei fugite de violența domestică, copii fără CNP, erau excluși”, spune Cristian Ghinea. 

Sunt
aproximativ 500.000 de persoane aflate în sărăcie extremă, aceștia sunt oamenii care au realmente nevoie de ajutor.

În
2016, Cristian Ghinea împreună cu echipa de la Ministerul Fondurilor Europene a modificat structura beneficiarilor, pentru a ținti mai bine programul către persoanele în cel mai mare grad de vulnerabilitate. Cele mai multe măsuri introduse în 2016 au fost
ignorate, aplicate prost sau veșnic amânate.

Analiza
detaliată despre acest program și soluțiile pentru folosirea cu impact real a fondurilor, poate fi consultată aici:
pe
platforma otaracaafara.eu

Recent,
după o lungă perioadă fără informații oficiale despre program, Guvernul a anunțat
că a fost trimisă o cerere de
plăți la Comisia Europeană de 59 milioane euro, pentru a evita dezangajarea fondurilor. 

„Solicităm
Ministrului Marcel Boloș să prezinte situația la zi a programului dedicat persoanelor defavorizate (POAD). Câți oameni au primit, câte pachete, câte mese calde – în acest an, în contul acestei cereri de rambursare de 59 milioane euro”, transmite Cristian Ghinea. 

De
asemenea, eurodeputatul USR-PLUS face apel la Guvernul Ludovic Orban să reia formulele propuse în 2016, care au fost negociate cu Comisia Europeană și sunt parte din program. Ar fi, până la urmă, o dovadă de respect și considerație pentru oamenii care au nevoie
de ajutor.

Articolul Fondurile UE pentru sărăcie extremă, nefolosite de România apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Europarlamentarii USR PLUS vor vota împotriva nominalizărilor PSD pentru funcția de comisar european

Eurodeputații Alianței USR PLUS consideră inacceptabile propunerile avansate de Guvernul României pentru postul de comisar european și nu vor vota pentru Rovana Plumb sau Dan Nica, în cazul în care una dintre aceste nominalizări ajunge la audierile din comisiile Parlamentului European.

Atât Rovana Plumb, cât și Dan Nica au un trecut care nu respectă criteriile de integritate considerate esențiale de Alianța USR PLUS pentru postul de comisar european și un parcurs profesional care nu-i recomandă pentru o asemenea poziție.

De asemenea, cei doi au avut în ultimii ani declarații împotriva valorilor Uniunii Europene și au promovat mesaje antijustiție, sprijinindu-l constant pe Liviu Dragnea, condamnat pentru corupție, din funcțiile publice pe care le-au ocupat. 

„Cei doi propuși de Viorica Dăncilă au un trecut de politicieni penali care s-au sustras investigațiilor și judecății. Au scăpat de cercetări datorită colegilor din PSD-ALDE, dar asta nu le șterge faptele, ci doar adâncește suspiciunile pe care procurorii le-au prezentat. Ne vom opune ca Nica sau Plumb să obțină această funcție de înaltă reprezentare a României în Comisie și vom prezenta toate argumentele noastre colegilor pentru a bloca nominalizăriletrimise de Dăncilă la Bruxelles”, a explicat Cristian Ghinea, copreședinte al delegației Alianței USR PLUS în Parlamentul European.

Desemnarea celor doi PSD-iști pentru a ocupa o poziție în Comisia Europeană formată de Ursula von der Leyen este, de altfel, împotriva asigurărilor cu privire la lupta împotriva corupției pe care președinta noii Comisii le-a punctat în discursul său în fața Parlamentului European.

„Dacă Guvernul Dăncilă va insista cu aceste nominalizări, noi vom utiliza toată influența pe care o avem atât la nivelul grupului Renew, cât și prin informarea colegilor din celelalte familii europene, pentru a bloca aceste propuneri scandaloase. PSD nu a înțeles nimic din ultimele alegeri și insistența lor de a continua cu acest gen de nominalizări va face imposibilă votarea lor și va fi rușinos pentru România un asemenea refuz la nivel european”, a declarat Dragoș Tudorache, copreședinte al delegației USR PLUS.

Rovana Plumb a fost cercetată în dosarul prin care insula Belina și brațul Pavel au fost transferate de la Apele Române la Consiliul Județean Teleorman, iar apoi concesionate către Tel Drum. Parlamentul s-a opus în toamna lui 2017, când ancheta era abia la început, ridicării imunităţii pentru începerea urmăririi penale a Rovanei Plumb, acuzată de săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, din poziţia de ministru al Mediului. Dan Nica, acuzat de DNA de fraude cu licențe informatice în dosarul Microsoft, a scăpat de dosarul penal pentru că faptele s-au prescris.

Articolul Europarlamentarii USR PLUS vor vota împotriva nominalizărilor PSD pentru funcția de comisar european apare prima dată în Uniunea Salvați România.