Proiectul „Până hăt de carte!” a ajuns la Miroslava și Comarna cu donații de peste o mie de cărți

Dan Lungu, senator USR de Iași, a donat, alături de echipa proiectului „Până hăt de carte!”, un număr de 690 de volume Bibliotecii Comunale „George Mărgărit” din Comarna. Comarna este cea de-a 38-a comună cuprinsă în proiectul „Până hăt de carte!”, după ce, la finalul lunii precedente, echipa a oferit o donație de 650 de cărți către biblioteca comunală din Miroslava. Astfel, până în prezent, au fost donate 17.735 de volume către bibliotecile comunale din Iași.

Cărțile donate Bibliotecii Comunale „George
Mărgărit” din Comarna, primite de la donatorii ieșeni, s-au alăturat celor
aproximativ 8.000 de volume deja existente pe rafturi, urmând a fi puse la
dispoziția celor mai bine de 700 de cititori activi ai comunei.

Membrii echipei „Până hăt de carte!” au fost
întâmpinați de Petronela Șipoteani, bibliotecar în comunca Comarna încă din
anul 1991. Discuțiile celor prezenți au cuprins atât detalii privind istoria
bibliotecii, cât și activitățile desfășurate de elevii claselor primare și
gimnaziale la bibliotecă și realizarea ziarului local ,,Ecoul de Comarna”.

„Ne-am bucurat că am descoperit, încă o dată, biblioteci îngrijite și atent puse la punct de către bibliotecari. Am fost încântați să aflăm că, de-a lungul timpului, biblioteca din Comarna s-a bucurat și de colaborări cu instituţii atât de pe plan local, cât şi cu fundaţii şi ONG-uri. Toate aceste parteneriate au ajutat biblioteca să poată furniza informaţii în beneficiul nevoilor utilizatorilor comunităţii. Susțin în continuare că este extrem de important să încurajăm bibliotecile de la sate, să încurajăm donatorii și autoritățile să investească anual în volume noi și totodată să facem campanii de promovare a lecturii”, a declarat senatorul USR Dan Lungu.

Proiectul „Până hăt de carte!”, care vizează încurajarea lecturii în mediul rural ieșean și completarea fondului de carte, în bibliotecile în care numărul cărților nu corespunde numărului de locuitori, a fost lansat în anul 2017.

Pe lângă donațiile de carte, anul acesta, în încercarea de a facilita accesul cât mai multor elevi din satele ieșene la cursurile online, echipa proiectului „Până hăt de carte” a adunat 12 laptopuri, șase calculatoare, trei tablete și trei smartphone-uri.

Articolul Proiectul „Până hăt de carte!” a ajuns la Miroslava și Comarna cu donații de peste o mie de cărți apare prima dată în Uniunea Salvați România.

„Până hăt de carte”, donație de 470 de cărți la Șipote

Echipa proiectului „Până hăt de carte” a ajuns și la biblioteca comunei Șipote, cu o donație de 470 de cărți. Șipote e a 35-a comună către care donăm un fond de carte prin acest proiect, iar în total, până acum, am ajuns la un număr de 15.731 de cărți donate către bibliotecile satelor ieșene.

Membrii echipei proiectului au fost întâmpinați de către
Monica Baba, care este bibliotecară încă din anul 1991.

„Ne bucurăm de fiecare dată când dăm peste o bibliotecă îngrijită și bine pusă la punct. La Șipote am fost surprinși de hărnicia doamnei bibliotecare. Aceasta nu doar că se îngrijește de cărți, dar reușește și să adune obiecte istorice pe care le îngrijește pentru a le expune mai apoi într-una dintre sălile-muzeu ale bibliotecii. Din păcate, se pare că din ce în ce mai mai puține astfel de biblioteci supraviețuiesc, având în vedere că doar în anul 2019 au fost închise 257”, a menționat senatorul USR Dan Lungu.

Conform unor date publicate de Institutul Național de
Statistică, în România mai funcționau, în anul 2019, doar 9.222 de biblioteci,
cu 2.087 mai puține decât în anul 2012. Potrivit datelor furnizate de
Pedagoteca, cauzele acestei scăderi sunt abandonul școlar, scăderea natalității
și creșterea ratei de migrație.

„Ne bucurăm de orice carte atunci când ajunge pe rafturile noastre și mai apoi în mâinile cititorilor. Mă bucur că ați putut ajunge și aici, în Șipote, și sper ca proiectul să ajungă să îmbogățească din ce în ce mai multe biblioteci”, a menționat Monica Baba, bibliotecară a Bibliotecii Comunale Șipote.

Astăzi, Biblioteca Comunală Șipote funcționează în clădirea
Centrului Cultural Șipote, reconstruită în perioada 2009-2010. Pe lângă
bibliotcă, clădirea mai cuprinde și trei săli-muzeu, respectiv „Muzeul
satului”, „Centru pentru păstrarea meșteșugurilor și tradițiilor locale” și
„Acasă la bunica”.

Proiectul „Până hăt de carte” vizează încurajarea lecturii în mediul rural ieșean și completarea fondului de carte, în bibliotecile în care numărul cărților nu corespunde numărului de locuitori. Acest lucru este posibil cu ajutorul comunității, ieșenii fiind invitați să doneze cărți la punctele de colectare ale proiectului, anume: 

Cabinet Parlamentar Dan Lungu (Str. Grigore Ureche, Nr. 3,
Bl. Walter Mărăcineanu, Mezanin), 

Retro Cafe (Str. Lascăr Catargi, Nr. 50) și 

Cafeneaua Noastră (Str. Sfântul Lazăr, Nr. 30). 

Pentru detalii și întrebări, ne puteți contacta la numărul de telefon: 0725 321 313.

Articolul „Până hăt de carte”, donație de 470 de cărți la Șipote apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Dan Lungu: Sistemul cultural se pregătește de colaps. Cu ajutorul Ministerului

Dan Lungu, senator USR de Iași, atrage atenția asupra
faptului că Planul Național de Investiții și Relansare Economică făcut
public de Guvern la începutul acestei luni, de peste 100 de miliarde de
euro, nu include deloc domeniul cultural. Astfel, deși există 20 de
domenii prioritare propuse – precum transport, energie, educație, dezvoltare
locală, agricultură, mediu sau sport, către care finanțările ar trebui să se
îndrepte, printre ele nu se numără și cel cultural. Totodată, Planul propus
ignoră complet sectorul organizațiilor neguvernamentale și artiștii
independenți, deși conform acestora, reprezentanții lor au participat la
întâlniri online cu reprezentanți ai Guvernului, care au vizat această
chestiune.

Ignorarea sectorului cultural este cu atât mai gravă
întrucât Ministerul Culturii nu oferă, în această perioadă grea pentru toți
profesioniștii care activează în domeniul culturii și toți reprezentanții sectorului
neguvernamental, un sprijin susținut. Ba mai mult, conform unui răspuns primit
de senatorul USR în urma unei întrebări adresate Ministrului Culturii, Bogdan
Gheorghiu, Programul național pentru achiziția de cărți și reviste din
categoria culturii scrise nu a fost finanțat nici în acest an, deși au
existat numeroase semnale de alarmă în acest sens.

Ministerul Culturii nu finanțează nici măcar campania
„Citește românește”

În paralel, deși Ministerul Culturii a dat e înțeles,
conform declarațiilor sale frecvente, că este implicat concret în campania de
susținere a autorilor români, „Citește românește”, Ministrul Bogdan
Gheorghiu precizează într-un răspuns trimis cabinetului parlamentar faptul că „această
campanie se desfășoară fără un aport financiar al Ministerului Culturii,
sub coordonarea unor entități particulare, cu intenția obținerii de profit”,
iar Ministerul „nu deține informații despre cheltuieli de promovare, menținere
a platformelor, onorarii și costurile sale și nici nu este în măsură să le
solicite”.

„Povestea acestei campanii s-a dovedit a fi, încă de
la început, una de toată jena – când am constatat că tot ce poate face
Ministerul pentru scriitorii români este doar o pagină pe platforma eMag. Acum,
când e limpede că nici măcar la finanțarea acesteia nu a contribuit, Reprezentanții
Ministerului ar trebui să fie complet rușinați. Să nu mai pomenim și de
Programul de achiziție de carte, program de care am amintit de nenumărate ori
și care ar putea să salveze măcar o mică parte din industria cărții românești.

Mi se pare inadmisibil că în vremurile acestea, în timp
ce Marea Britanie, Germania sau Franța alocă sume importante întregului
domeniu cultural – Guvernul britanic a anunțat duminică, spre exemplu,
deblocarea unui ajutor de 1,57 de miliarde de lire pentru domeniul culturii – noi
nici măcar nu luăm în calcul cultura, printre celelalte priorități. E
drept, există pe lista propusă de Guvernul nostru și o finanțare a reabilitării
monumentelor istorice, patrimoniului cultural și sediilor administrative, dar
asta nu rezolvă nicicum problema artiștilor și reprezentanților societății
civile românești în vremuri de criză”, a declarat Dan Lungu, scriitor,
membru în Comisia de Cultură și Media Senatului și senator USR de Iași.

Articolul Dan Lungu: Sistemul cultural se pregătește de colaps. Cu ajutorul Ministerului apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Dan Lungu: Finanțarea sectorului nonprofit prin Legea 350, bătaia de joc a Consiliului Județean Iași

Senatorul USR Dan Lungu atrage atenția asupra faptului că
deși Consiliul Județean Iași (CJ Iași) a aprobat pentru întregul sector ONG
în anul 2020 o sumă minoră în comparație cu alte județe, a procedat în așa
fel încât organizațiile neguvernamentale să nu poată accesa nici măcar
aceste sume modeste.

 Din totalul de 300.000
de lei alocați de CJ Iași sectorului nonprofit, în acest an au fost
distribuiți numai 25.000 de lei, restul de 275.000 de lei rămânând încă
neredirecționați. Astfel, dintr-un număr de 7 proiecte înscrise în concurs,
membrii comisiei au admis un singur proiect, intitulat „Eu croiesc-eu
cos. Curs de croitorie”, al Asociației Harmony and Hope Iași. 

Totalul fondurilor alocate, de 300.000 de lei, a fost
împărțit pe categorii astfel: 100.000 de lei proiectelor sociale, 100.000 de
lei celor culturale și 100.000 de lei activităților de tineret. În  luna martie a acestui an însă membrii CJ Iași
au adoptat o hotărâre care menționa că programul se va adresa, de această dată,
cu prioritate proiectelor sociale care vizează combaterea și tratarea infectării
cu coronavirus. Astfel, în contextul crizei medicale actuale, când sectorul
ONG – cultural, social sau organizațiile de tineret – nu beneficiază de niciun
sprijin real din partea instituțiilor, fondurile au fost redirecționate cu
prioritate numai acestor proiecte.

La Cluj, de 40 de ori mai multe fonduri

„Mi se pare inadmisibil că în anul 2020 CJ Iași
alocă numai un total de 300.000 lei celor trei sectoare principale ale
organizațiilor nonprofit. Ba mai mult, ireal că găsește să redirecționeze fix aceste
fonduri către altceva, lăsând atâția artiști independenți și atâtea organizații
nonprofit fără niciun sprijin. Trebuie să înțelegem, poate printr-o comparație
cu Clujul, cât de puțini bani sunt alocați pe Legea 350/2005 la Iași. Anul
acesta la Cluj, pe 5 domenii a fost alocată prin Legea 350 suma de 12 000
000 de lei – adică de 40 de ori mai mult decât la Iași! Iar acești
bani nu au inclus deloc proiectele sociale, cărora Consiliul Județean Cluj
le-a oferit o linie separată de finanțare, de 600.000 lei.

Ce face Maricel Popa este inadmisibil, iar circul
instituțional și incompetența trebuie să se oprească aici. Consiliul Județean
trebuie să fie atent la cererile cetățenilor, să aloce fonduri serioase acestui
program, iar actorii din sectorul ONG, artiștii independenți și tinerii
trebuie să-și spună răspicat cerințele și nemulțumirile”, a menționat Dan
Lungu, senator USR de Iași.

Prin comparație, în județul Bacău, Consiliul Județean
a alocat în acest an sectorului cultural 600.000 de lei, activităților de
tineret 300.000 de lei și proiectelor sociale 300.000 de lei. Totodată, Consiliul
Județean Neamț a alocat un total de 2.800.000 tuturor celor trei sectoare.

„Nu este prima dată când CJ alocă asemenea sume infime
pentru sprijinirea ONG-urilor de tineret din Iași. Ce este nou este însă
faptul că profitînd de situația provocată de coronavirus, reprezentanții CJ
Iași au decis că și aceste sume sunt prea mari și le-au redirecționat către
proiectele destinate luptei anti-COVID19, fapt care a împiedicat ONG-urile să
mai acceseze fondurile. Cred că CJ Iași ar trebui să găsească urgent o
soluție ca cel puțin sumele alocate inițial să poată fi accesate de tot
sectorul ONG în continuare – cultură, social și tineret. Nu este normal ca
nici măcar 100.000 de lei să nu fie redirecționați proiectelor destinate
celor 240.000 de tineri din județ”, a precizat Mihai Ciobotaru, specialist
în probleme și activități de tineret al USR Iași.

Articolul Dan Lungu: Finanțarea sectorului nonprofit prin Legea 350, bătaia de joc a Consiliului Județean Iași apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Dan Lungu: Campania „Citește românește” a Ministerului Culturii, o altă glumă proastă pentru lumea literară

Astăzi, reprezentanții Ministerului Culturii – în
calitate de inițiator – cu sprijinul eMAG, al Uniunii Scriitorilor din România
și al Asociației Editorilor din România, au lansat campania „Citește
românește”. Deși, conform declarațiilor Ministrului Culturii, scopul
proiectului este acel de a promova cărțile autorilor română autohtoni și de a
crește consumul de carte în România, contribuția Ministerului nu există și
susținerea domeniului cultural și a lumii literare rămâne, din nou, doar la
nivel declarativ.

„Campania aceasta nu ajută în niciun fel nici autorii
români contemporani, nici nu încurajează în vreun fel cititul în România. Este
doar un jenant exercițiu de imagine. Practic, pe site-ul eMAG va apărea o
secțiune dedicată cărții românești – dar cărțile pot fi cumpărate și la momentul
actual de pe site-urile editurilor sau librăriilor, care și-au mutat și ele
activitatea în mediul online. Ministerul nu face decât să crească vânzările
unei companii – nu contribuie cu nimic la susținerea pieței de carte și a
scriitorilor români.

Firesc ar fi fost ca Ministerul respecte legea și să
finanțeze, prin Programul Național de achiziție de cărți și abonamente la
reviste, achiziții pentru bibliotecile din țară. Să cumpere cărți ale autorilor
români contemporani și să le redirecționeze astfel către cititori. Ori, o altă variantă ar fi fost aceea de a co-finanța
aceste cărți românești, în așa fel încât ele să fie scoase la vânzare la un
preț mai mic, pentru a ajunge la cititori mai curând.

Sper totuși ca această campanie să nu se rezume doar la
atât – la redirecționarea spre vânzare pe o platformă arhicunoscută a mai bine
de 2.000 de titluri – fără să pună umărul, practic, la susținerea scriitorilor
și domeniului cultural. În caz contrar, este doar o altă glumă proastă”,
a declarat Dan Lungu, scriitor, membru în Comisia de cultură și media a Senatului
și senator USR de Iași.

Detalii
despre campania inițiată de Minister puteți găsi aici: https://www.facebook.com/MinisterulCulturiiRomania/posts/3337491619662684?__tn__=K-R

Articolul Dan Lungu: Campania „Citește românește” a Ministerului Culturii, o altă glumă proastă pentru lumea literară apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Vot în Parlament pe starea de alertă. USR a propus amendamente în beneficiul culturii

Uniunea Salvați România va vota, în Parlament, pentru încuviințarea stării de alertă instituite de Guvern. Parlamentarii USR au formulat o serie de modificări prin care, în perioada următoare, să poată fi reluate o serie de activități culturale, cu respectarea restricțiilor de distanțare fizică.

Pe perioada stării de alertă, oamenii au nevoie din partea
statului nu doar de restricții și de stabilirea unor obligații, ci și de o
perspectivă, să știe cât mai concret cum se va schimba viața lor în următoarele
luni și, mai ales, ce fac autoritățile pentru a-i sprijini și pentru a recupera
rapid ce s-a pierdut în ultima perioadă.

Din aceste considerente, USR a introdus amendamente care
vizau posibilitatea organizării și desfășurării de mitinguri, procesiuni,
concerte și alte tipuri de evenimente în spații deschise dacă se poate respecta
distanțarea fizică de minimum 1,5 metri între participanți. Similar, în ceea ce
privește activitățile culturale, științifice, artistice, sportive sau de
divertisment în spații închise, acestea ar trebui să fie permise dacă se poate
respecta condiția de distanță de minimum 1,5 metri între participanți.

Un alt amendament propus de USR viza proiecțiile
cinematografice de tip drive-in, astfel de evenimente putând să suplinească,
chiar și într-o măsură extrem de redusă, accesul la cultură în această
perioadă.

Amendamentele USR au ținut cont de situația din alte țări
afectate și ele de pandemie. De exemplu, în Bulgaria sălile mici de cinema s-au
deschis din 11 mai la 30% capacitate. În Olanda, sălile se deschid după 20 mai,
iar în Spania, după 25 mai, cu respectarea regulii de o treime din capacitate.

Singurul amendament USR care a fost adoptat în comisii a
fost inițiat de deputatul Iulian Bulai și se referă la art. 1 alin. 3 al HG nr.
394/2020, în sensul creării posibilității de reluare a activității și pentru
operatorii economici și organizațiile non-guvernamentale din domeniul culturii.
Operatorii economici și organizațiile non-guvernamentale (sectorul privat) din
domeniul culturii nu reprezintă, juridic vorbind, instituții și nu pot fi
asimilate acestora în mod implicit, ceea ce înseamnă că activitatea lor nu
putea fi reluată în aceleași condiții cu cea a instituțiilor publice, în lipsa
acestui amendament de clarificare.

Articolul Vot în Parlament pe starea de alertă. USR a propus amendamente în beneficiul culturii apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Guvernul a dat curs solicitării USR privind protecția artiștilor independenți

Guvernul a dat curs memoriului adresat de senatorul USR Vlad Alexandrescu și a anunțat, în conferința de presă de azi, că toate persoanele care funcționează ca Persoană Fizică Autorizată precum și cele care au Contracte de Drepturi de Autor sau alte forme de activitate independentă vor beneficia de fonduri guvernamentale în limita a 75% din salariul mediu pe economie, în baza unei declarații pe proprie răspundere, cu o cerere la AJOFM, plata făcându-se în termen de 15 zile.

Vlad Alexandrescu: ”Nimeni nu trebuie să fie exclus sau uitat. Pentru că prin declararea pandemiei cu Covid 19 la nivel mondial și prin declararea stării de urgență pe teritoriul țării, unor categorii de cetățeni li s-a interzis posibilitatea de a-și exercita activitatea de pe urma căreia iși puteau in mod normal asigura existența. În temeiul articolului 22 alineatul 1 din Constituția României, al articolului 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și al articolelor 1 și 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Guvernul României a înțeles obligația de a asigura cetățenilor țării dreptul la viață.”

La începutul săptămânii, senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost Mnistru al Culturii, a adresat un memoriu la Ministerul Culturii, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, șa Ministerul de Finanțe și șa Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri cerându-le să ia măsuri de urgență pentru a-i susține pe cei peste 10.000 de artiști independenți: coregrafi, performeri, dansatori, actori, regizori, artiști vizuali, operatori, scriitori, scenografi, monteuri, editor film/video, cascadori, games designers, pictori, graphic designers, fotografi, cântăreți, compozitori, instrumentiști, ingineri de sunet, tehnicieni, artiști de circ, magicieni, iluzioniști, fashion designeri, restauratori etc care și-au văzut dispărând toate sursele de venit. Aproximativ 10% din ei sunt la limita sărăciei cronice, fără bani de mâncare mâine, cu zero economii.

În urma apelului adresat pe rețele de socializare de Senatorul USR Vlad Alexandrescu, aproape 13.000 de persoane au semnat o petiție on-line prin care se cere guvernului sprijinirea artiștilor independenți care sunt, acum, lipsiți de orice mijloace financiare de a se susține pe ei și familiile lor.

Articolul Guvernul a dat curs solicitării USR privind protecția artiștilor independenți apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Dan Lungu solicită Guvernului ca, în aceste vremuri de criză, să sprijine cultura scrisă și industria cărții

În calitate de scriitor și senator USR de Iași, membru în Comisia de cultură și media a Senatului României, Dan Lungu susține demersurile Asociației Editorilor din România și scriitorilor români care solicită reprezentanților Guvernului să aloce, în contextul crizei provocate de pandemia actuală,  fonduri pentru a veni în sprijinul culturii scrise și să intervină rapid prin luarea unei serii de măsuri care să permită tuturor celor implicați traversarea acestei perioade dificile.

Asociația Editorilor din România a semnalat
faptul că, în urma închiderii mai multor lanțuri de librării și blocării
activităților autorilor, traducătorilor, ilustratorilor și agenților literari,
industria culturii scrise are în acest moment nevoie de ajutorul Guvernului,
ajutor de care nu a beneficiat niciodată în ultimii 30 de ani. Seria de măsuri
imediate pe care membrii asociației o propun reprezentanților Guvernului
implică acordarea imediată de împrumuturi cu dobândă subvenționată pentru
distribuitori, amânarea la plată a obligațiilor fiscal-bugetare pentru toate
entitățile din segmentul culturii scrise pe perioadă determinată, rambursarea
în 30 de zile a datoriilor restante ale bugetului de stat către IMM-urile din
domeniul editorial și facilitarea unui dialog între bănci și clienții care
activează în cultura scrisă pentru reeșalonarea debitelor curente și
prelungirea scadențelor.

Această solicitare este dublată și de o
petiție inițiată de scriitorul Cristian Fulaș, semnată până în prezent de peste
400 de persoane. Prin intermediul acesteia, autorul atrage și el atenția
reprezentanților Guvernului asupra crizei care se resimte profund și în
sectorul culturii scrise și solicită alocarea unui fond de urgență pentru
susținerea autorilor români, pentru ca aceștia să-și poată continua
activitatea.

„Vremurile pe care le trăim sunt grele pentru toată lumea și criza nu ocolește deloc industria cărții. Toți profesioniștii români care țin în viață cartea și cultura scrisă sunt grav afectați și trebuie sprijiniți cu celeritate și susținuți să-și continue activitatea. Avem deja un model pe care îl putem urma – cel al Franței – unde Centrul Național al Cărții a deblocat deja zilele trecute un fond de 5 milioane de euro pentru susținerea industriei cărții. Solicit și eu Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu și întregului Guvern să își îndrepte atenția către măsurile înaintate de Asociația Editorilor din România și să ia în considerare alocarea unui fond de urgență similar, însoțit de o strategie coerentă. E știut faptul că avem un consum cultural scăzut comparativ cu alte țări europene, iar în perioada aceasta, odată cu dispariția și acestor puțini consumatori de cultură, criza devine dramatică în lipsa unui sprijin financiar, a unui plan de salvare”, a menționat Dan Lungu, scriitor și senator USR de Iași.

Potrivit unui studiu Eurostat, 93,5% dintre
români nu cumpără nici măcar o carte pe an, consumul scăzut de cultură fiind
strâns legat și de numărul scăzut al librăriilor. Cu numai două librării la o
sută de mii de locuitori, România este totodată și țara cu cele mai puține
librării din Europa.

În ceea ce privește bugetul pe care un
român îl investește, în medie, în activități culturale pe an, acesta este de 27
de euro, conform Barometrului de Consum Cultural 2018, lansat de Institutul
Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cea mai mare parte a sumei este
alocată însă pentru plata serviciilor de televiziune, și nu pentru
cinematografie, teatru sau cultură scrisă.

Articolul Senatorul USR Dan Lungu solicită Guvernului ca, în aceste vremuri de criză, să sprijine cultura scrisă și industria cărții apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR propune desființarea Institutului Levantului

 Uniunea Salvați România a depus astăzi, la inițiativa deputatului Iulian Bulai, o propunere legislativă de desființare a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), înființat în 2017, în timpul guvernării PSD, la solicitarea expresă a fostului președinte Emil Constantinescu, actualul conducător al ISACCL.

La fel ca
majoritatea instituțiilor înființate în favoarea și pentru prestigiul unei
persoane sau grup politic, Institutul Levantului nu a avut niciodată o misiune
clară, un obiect de activitate prin care să aducă o contribuție originală în
societatea românească – prin chiar atribuțiile din actul de înființare, ISACCL
parazitează, de fapt, competențele și activitatea Institutului Național al
Patrimoniului, a institutelor de istorie ale Academiei și a altor instituții de
tradiție cu responsabilități în materie de cercetare și arheologie. Asta, fără
să poată forma experți, fără să genereze plus-valoare în cercetare ori în
producția de know-how pentru secolul al XXI-lea și deturnând resurse necesare
ale instituțiilor specializate.

E greu să contești
caracterul de sinecură al unei instituții unde, din subvenția de 4,8 milioane
de lei, în 2019, 3,4 milioane de lei s-au dus pe salarii, iar veniturile
proprii au reprezentat 100.000 de lei. După ce, în 2018, veniturile proprii
reprezentaseră 20.000 lei pe tot anul.

Un referent cu
studii medii de la Institutul Levantului avea în 2019 un salariu brut de 4.048
de lei, în timp ce grila de salarizare unică prevede ca un cercetător
științific III dintr-un institut de cercetare al Academiei Române să ajungă
abia în 2022 la 4.216 lei brut. Salariul de bază de 8.356 lei brut al
directorului adjunct al ISACCL a fost, în 2019, aproape cât va ajunge cel al
unui director adjunct de cercetare de la Academie în 2022 (8.949 lei). Există
doar nouă cercetători științifici printre cei 36 de angajați ai Institutului
Levantului.

Bugetul ISACCL se
duce preponderent pe salarii pentru personal administrativ, în 2019 fiind
destinați studiilor și cercetărilor 80.000 lei (pe an) – mai puțin decât cei 100.000
lei pentru obiecte de inventar sau cei tot 100.000 de lei pentru mobilier și
birotică.

În aceste
condiții, USR consideră nu doar că rațiunea existenței acestui Institut nu se justifică,
dar și că, în condițiile precarității de finanțare a cercetării în România,
alocările bugetare necesare ISACCL devin pierderi reale pentru cercetarea autentică
în domeniu.

„Sinecurile nu sunt
o invenție românească, însă la noi ele au devenit boala contagioasă de care
s-au molipsit toate partidele în acești 30 de ani. Iar sinecurile din domeniul
cultural sunt o crimă la adresa adevăraților specialiști și a instituțiilor
care se luptă să creeze cunoaștere națională și recunoaștere internațională. Cercetările
de la Cucuteni trebuie lăsate pe seama arheologilor și a muzeelor specializate,
de relația statelor românești cu Bizanțul se ocupă institutele de istorie ale
Academiei, ele trebuie sprijinite, nu vehiculele de imagine ale foștilor sau
actualilor oameni politici”, a declarat deputatul USR Iulian Bulai, membru în
Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei
Deputaților și inițiatorul propunerii legislative.

Articolul USR propune desființarea Institutului Levantului apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Scrisoare deschisă a senatorului USR Dan Lungu: „O viziune asupra Iașiului cultural”

De Ziua Culturii Naționale, senatorul USR Dan Lungu adresează o scrisoare deschisă atât reprezentanților autorităților publice locale, cât și membrilor organizațiilor neguvernamentale, artiștilor independenți, antreprenorilor culturali și publicului larg consumator de cultură. Prin document, senatorul USR își prezintă viziunea asupra Iașului cultural și explică propunerea sa de concept integrator pentru oraș.

„Ospitalității culturale îi putem asocia toleranța, pluralismul și libertatea de expresie, existența oportunităților, politicile publice prietenoase – elaborate în urma consultărilor – și nu în ultimul rând egalitatea de șanse. Ospitalitatea e catalizatorul unei ecologii culturale în echilibru, care stimulează formarea, performanța și antreprenoriatul. Copiii, indiferent că sunt din rural sau din urban, bogați sau săraci, au șanse egale să-și descopere și să-și cultive talentul, să performeze pe termen lung. Geniile sau măcar oamenii talentați se nasc oriunde, iar datoria noastră colectivă este să-i descoperim la timp și să-i sprijinim”, menționează senatorul USR Dan Lungu în scrisoarea deschisă.

Tot în scrisoarea deschisă, senatorul USR punctează,
concret, care sunt lucrurile care nu permit municipiului Iași să se
dezvolte și să evolueze din punct de vedere cultural și menționează care
sunt motivele din cauza cărora, în mediul rural ieșean, continuăm să ne
confruntăm cu un adevărat dezastru cultural.

Scrisoarea deschisă în integralitate:

„O viziune asupra Iașului cultural

Ziua Culturii Naționale este o bună ocazie să reflectăm la felul în care definim Iașiul cultural și cum ne dorim să arate el în viitor. Ca om care cunoaște sistemul cultural din cele mai diferite unghiuri – în calitate de scriitor, manager cultural, membru în Comisia de cultură a Senatului României – și care, în timp, a dialogat constant cu creatorii independenți și cu instituțiile, am meditat adesea la un concept destul de larg care să acopere cele mai diferite interese și aspirații. La discuțiile preliminare despre candidatura Iașului pentru „Capitală Europeană a Culturii” de acum câțiva ani, am propus drept concept integrator „Ospitalitatea culturală”. N-a fost atunci momentul să fie adoptat. Eu însă cred în continuare că este o viziune potrivită cu spiritul locului și aș vrea să vă împărtășesc câteva lucruri simple despre asta.

Pentru Iași, propun drept concept integrator „Ospitalitatea
culturală”

Moldovenii sunt faimoși pentru ospitalitate, iar Iașul este capitala Moldovei și capitala culturală a țării. Este un pas firesc să legăm lucrurile între ele și să ne propunem ca proiect „Ospitalitatea culturală”, într-un sens larg. Iașul, în viziunea mea, este: un oraș primitor,  un oraș deschis deopotrivă către creație, industrii creative și consum cultural. Un oraș ospitalier, în care artiștii, aflați la început de carieră sau consacrați, de aici sau de aiurea, stabiliți pe termen lung sau aflați doar în trecere, amatori sau profesioniști, se simt bine. La fel și antreprenorii culturali, creativii din toate ariile, profesorii din zona vocațională, consumatorii de literatură și artă, iubitorii de frumos. Când vorbim despre sistem cultural, vorbim despre un loc confortabil pentru toată lumea.

Dar ospitalitate
înseamnă mai mult decât atât: îi putem asocia toleranța, pluralismul și libertatea
de expresie, existența oportunităților, politicile publice prietenoase –
elaborate în urma consultărilor – și nu în ultimul rând egalitatea de șanse.
Ospitalitatea e catalizatorul unei ecologii culturale în echilibru, care
stimulează formarea, performanța și antreprenoriatul. Copiii, indiferent că
sunt din rural sau din urban, bogați sau săraci, să aibă șanse egale să-și
descopere și să-și cultive talentul, să performeze pe termen lung. Geniile sau
măcar oamenii talentați se nasc oriunde, iar datoria noastră colectivă este
să-i descoperim la timp și să-i sprijinim. Atenția acordată lor se va
întoarce înmiit, și asta în folosul comunității.

Momentan, cultura din mediul rural este cu totul abandonată, iar Consiliul Județean nu are nicio strategie să salveze lucrurile. Este un dezastru cultural, știu bine ce spun, ale cărui consecințe le vom suporta cu toții. Trebuie să înțelegem că eșecul cultural în mediul rural ne privește pe noi toți. Lipsa de educație si cultură nu înseamnă ignoranță la modul abstract, ci are efecte concrete, în diferite domenii, de la funcționarea instituțiilor la politică. Clivajele culturale duc la lipsă de comunicare și tensiuni sociale. Între performanța culturală la vârf și viața culturală dintr-o comună oarecare sunt legături subtile, prin mii și mii de fire invizibile. Ura față de intelectuali, demagogia, manipularea sunt efectele unei dezvoltări culturale asimetrice, ignorând faptul că țesutul social funcționează ca un complicat sistem de vase comunicante.

Autoritățile trebuie să finanțeze proiectele culturale cu
onestitate și profesionalism

În această ecologie culturală ospitalieră, autoritățile,
sensibile la actul cultural, finanțează proiectele cu onestitate și
profesionalism, fără a avea posibilitatea să întoarcă banii in folosul unei
clientele de partid sau administrative. Nu, nu trebuie să ne bazăm pe buna
credință a nimănui, ci doar să construim mecanisme corecte și profesioniste de
selecție, finanțare și evaluare a rezultatelor. Artiștii, la rândul lor,
trebuie să înțeleagă că e nevoie de vocea lor în comunitate, de presiunea lor
asupra autorităților. E nevoie ca din când în când să coboare din turnul de
fildeș și să semneze proteste, petiții ori să meargă la consultări cu
autoritățile. Ospitalitatea nu înseamnă sfântă naivitate, ci o construcție
colectivă, în spiritul unei viziuni negociate și împărtășite. Avem nevoie de
politicieni locali informați, consumatori de cultură, deschiși dialogului cu
artiștii, precum și de artiști implicați civic, care își cunosc drepturile, nu
ignoră politica și nu sunt obedienți  în
fața puterii. Politicul nu trebuie să evalueze în mod direct proiectele
artistice, pentru că le subordonează, le ucide. Experții sunt cei care trebuie
să o facă. Politicul doar creează oportunități, în urma consultărilor publice,
nu după planuri abstracte de birou sau din rațiuni electorale, și finanțează
transparent, cu sprijinul profesioniștilor. Oamenii politici nu au ce căuta în
jurii de evaluare.

Varietatea măsurilor care pot construi ospitalitatea
culturală a Iașului e relativ clasică, nu e nevoie să reinventăm roata, ci să
contextualizăm inteligent și cu impact real. De la sprijinirea proiectelor
artiștilor independenți și a ONG-urilor, la facilități fiscale pentru micii
antreprenori culturali (librari, studiouri de înregistrare sau grafic design,
anticari, galeriști etc). Avem nevoie de finanțare pentru cultura vie, atent și
profesionist gestionată, departe de influența directă a politicului, pe
proiecte relevante și cu impact. Combinarea proiectelor mici pentru debut și
afirmare, cu cele medii și mari pentru creșterea notorietății naționale și
internaționale. Rezidențe, achiziții de lucrări, burse de creație, burse de
mobilitate, ateliere și spații de co-working, hub-uri creative. Stimularea
consumului, sprijin adaptat pentru artiști, sisteme de recunoaștere pentru
consacrați. O abordare integrativă a artelor cu noile tehnologii. Reconvertirea
spațiilor industriale, recuperarea creativă a „colțurilor” publice, flexibilizarea
relației cu spațiul artistic, în sensul deschiderii, inovației și recuceririi.
Desigur, nu e o listă exhaustivă.

Pledez pentru Muzeul Comunismului Românesc

Personal, pledez pentru o serie de muzee care se lasă
așteptate, Iașul ospitalier fiind un loc minunat pentru ele: Muzeul
Comunismului Românesc, Muzeul Fotografiei, Centrul Meseriilor Dispărute (muzeu
și practici), Casa Culturală a Minorităților, o rețea de Centre ale memoriei
vizuale locale în mediul rural, care să recupereze, într-un efort pedagogic și
identitar, istoria comunităților folosind arhivele fotografice de familie.

Recapitulând, ospitalitate înseamnă grijă, atenție,
finanțare, recunoaștere, oportunitate, vizibilitate pentru toți. Înseamnă o
atmosferă specială, stimulativă, cu o mie de ingrediente. E adevărat că
artistul/scriitorul și opera sau spectacolul sunt vârful icebergului, dar ele
nu sunt posibile fără toate ingredientele acestui climat cultural. Toate
elementele acestei ecologii trebuie să se întâlnească și să comunice, să se
armonizeze, să lucreze împreună pe proiecte, iar politica culturală locală
trebuie să favorizeze acest lucru.

Ospitalitatea culturală e contextul în care poate avea loc
această chimie secretă a succesului comunității, de care să ne bucurăm cu toții.
Visez un Iași în care orice absolvent de școală vocațională sau artist
consacrat de la București, Cluj sau din orice altă parte a țării, să-și
dorească să se instaleze sau să trăiască o perioada din cariera lui aici. Un
Iași în care un artist de la Berlin sau de la Viena să-și dorească să ajungă
măcar o dată în viață. Cheia acestei reușite stă, în opinia mea, într-o
filosofie a ospitalității culturale”.

Articolul Scrisoare deschisă a senatorului USR Dan Lungu: „O viziune asupra Iașiului cultural” apare prima dată în Uniunea Salvați România.