Senatorul USR Dan Lungu a ajuns în comuna Valea Seacă: peste 900 de cărți au fost donate bibliotecii școlare

„Până hăt de carte!” a ajuns la Biblioteca școlară din comuna Valea Seacă, jud. Iași, la câțiva kilometri de municipiul Pașcani. Sâmbătă, 19 octombrie 2019, echipa din cadrului proiectului inițiat de senatorul USR Iași Dan Lungu, a donat 940 de cărți Bibliotecii Școlii Gimnaziale Valea Seacă.

„Biblioteca noastră este micuță, dar să știți că avem cititori. Din 300 de cititori înscriși, cam 80% sunt activi și îmi place să îi îndrum spre lecturi bune. Demult nu am mai primit o donație și știm bine câți bani se alocă pentru a completa fondul de carte. Gestul pe care l-ați făcut este absolut minunat pentru noi. Aveam peste 3.000 de volume, iar acum ne ducem ușor spre 5.000, după donație. Acum am un motiv în plus să-i chem pe copii la bibliotecă, să le spun să mai lase activitatea pe ecranele lor, să descopere lumea minunată a literaturii”, precizează Ionela Apetrei, profesor de limba română, coordonatorul bibliotecii.

„M-am bucurat să găsesc o bibliotecă vie, plăcută, una în care sigur voi reveni pentru o întâlnire cu elevii. Fondul de carte este mic, așa că orice donație vine ca o încurajare, nu numai pentru copii, ci și pentru bibliotecari sau profesorii de română. Campania noastră reușește să ajungă acolo unde s-au șters demult urmele unor vizite necesare. Am făcut o selecție din donațiile noastre, astfel încât să se potrivească cu ceea ce ar putea să le fie de folos la gimnaziu, cu titluri clasice, dar și noutăți”, precizează senatorul USR de Iași Dan Lungu.

Comuna Valea Seacă este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Conțești, Topile și Valea Seacă (reședința). Trei obiective din comuna Valea Seacă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice: situl din „Dealul Obștei”, situl de la „Țintirim” și situl de pe „Dealul Catargii”. La recensământul din 2011, comuna înregistra 5.471 locuitori.

Din martie 2017 și până în prezent, prin inițiativa „Până hăt de carte!”, am reușit să punem pe rafturile a cincisprezece comune ieșene un număr de 9.000 de volume, care au fost strânse în urma apelului public lansat în luna martie 2017 de Biroul parlamentar al senatorului USR Dan Lungu. Acesta, alături de parteneri şi voluntari, a demarat, pe 23 martie 2017, o campanie publică de strângere de carte pentru bibliotecile din mediul rural.

Continuitatea proiectului se datorează donațiilor pe care ieșenii le fac în centrele partenere de colectare a cărților, deschise în cadrul „Până hăt de carte!”.

Unde poți dona cărți pentru bibliotecile rurale ieșene

Donatorii pot veni cu volumele la sediul Biroului Parlamentar: Str. Grigore Ureche, nr. 3, bloc Walter Mărăcineanu, mezanin. Altfel, donațiile pot fi lăsate în locațiile partenere:

– Retro Cafe: Str. Lascăr Catargi, nr. 50;

– Meru: Bld. Carol I, nr. 3;

– Cafeneaua Noastră: Str. Sf. Lazăr, nr. 30.

Totodată, cei care vor să doneze şi se află în imposibilitatea de a ajunge la punctele de colectare mai sus menționate pot apela 0725 321 313 și o echipă de voluntari se va deplasa la domiciliu pentru a le prelua.

detalii: www.senatordanlungu.ro

Articolul Senatorul USR Dan Lungu a ajuns în comuna Valea Seacă: peste 900 de cărți au fost donate bibliotecii școlare apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Vlad Alexandrescu cere deblocarea procedurii legislative la Legea intervenției asupra monumentelor istorice, care ar permite salvarea Castelului Peleș

Senatorul USR Vlad Alexandrescu acuză PSD și pe ministrul Culturii de total dezinteres față de soarta Castelului Peleș, unul din cele mai de seamă și valoroase monumente istorice ale României. Acesta se află într-o stare de degradare inacceptabilă: infiltrații de apă atunci când plouă, fisuri prezente pe mai mulți pereți, tencuială căzută, terasări care se surpă ale grădinilor etc.

În ciuda obligațiilor asumate prin contract, Ministerul Culturii refuză să intervină pentru a salva Castelele Peleș și Pelișor de la degradare. Mai mult decât atât, statul român a renunțat la contractul de chirie cu Casa Regală pentru castele. Chiar dacă ministrul Breaz minte cu nerușinare că a prelungit acest contract, acesta se referă de fapt doar la prelungirea datei la care ministerul trebuie să evacueze imobilul.

„Castelul Peleș este cel mai bun exemplu pentru a arăta rolul pe care și l-au asumat ultimii miniștri ai Culturii. Nu de protectori și promotori ai patrimoniului nostru național, ci de vistiernici ai sinecurilor și banilor pe care îi împart în funcție de loialitatea beneficiarilor. De multe ori, ministerul este chiar complice la distrugerea patrimoniului, semnând acte de declasare ori închizând ochii la demolările abuzive. Cer Ministerului să prelungească contractul de chirie, pentru că altfel ar urma desființarea muzeului și evacuarea tuturor colecțiilor de o valoare inestimabilă. Nu doar atât, dar asta ar însemna și golirea castelului de toată mobila, tablourile și restul obiectelor de artă din el”, spune senatorul USR Vlad Alexandrescu.

Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, atrage atenția că toate reparațiile necesare pentru a păstra monumentul istoric într-o stare acceptabilă ar fi fost posibile dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea modificărilor depuse de el, în octombrie 2018, la Legea intervențiilor la monumentele istorice. Aceste modificări ar fi permis autorităților să intervină atunci când este nevoie pentru salvarea unui monument istoric amenințat cu degradarea. Propunerea legislativă L30/2019 modifică legea 422/2001 și adaugă articolele necesare care fac acest mecanism posibil.

De asemenea, Vlad Alexandrescu atrage atenția că situația Muzeului Peleș este incertă în condițiile în care contractul de închiriere între Statul Român și Familia Regală nu a fost reînnoit.

„În timp ce castelul a fost retrocedat familiei regale, obiectele din interiorul său aparțin statului și se află acolo doar grație existenței muzeului. Ar însemna repetarea cazului Castelului Bran, iar Castelul Peleș ar deveni o cochilie goală”, conchide senatorul USR Vlad Alexandrescu.

Articolul Senatorul USR Vlad Alexandrescu cere deblocarea procedurii legislative la Legea intervenției asupra monumentelor istorice, care ar permite salvarea Castelului Peleș apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR avertizează Guvernul: „Salvați Muzeul Peleș!”

Uniunea Salvați România somează Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN) și pe ministrul Daniel Breaz să ia măsuri urgente pentru prelungirea contractului de închiriere (nu a termenelor de evacuare) a Castelelor Peleș și Pelișor și să demareze fără întârziere procedurile pentru începerea lucrărilor de restaurare.

Începând din aprilie 2018, Ministerul Culturii nu mai are un contract valabil cu Casa Regală a României în privința celor două castele și a Căsuței Poartă, iar ultimul termen de evacuare, prelungit mai bine de un an, a expirat la 31 iulie 2019. În urmă cu două zile, primul din cele trei imobile, Căsuța Poartă, a fost predat Casei Regale. În actualele condiții, Muzeul Peleș este sub amenințarea de a trebui să evacueze colecțiile de patrimoniu găzduite de Castelul Peleș și Castelul Pelișor și de a preda și aceste clădiri.

Este o situație intolerabilă, punctul culminant al indolenței Ministerului Culturii față de istoria și moștenirea culturală a României și dovada incompetenței actualului ministru. Nu doar că ministrul Breaz nu a făcut absolut nimic ca să prelungească contractul și să se asigure că Muzeul Peleș va rămâne deschis, ci, în plus, încalcă obligațiile Statului român de a restaura imobilele respective.

Muzeul Peleș e găzduit în prezent fără contract în clădiri de patrimoniu în care nu a făcut absolut nicio lucrare de restaurare sau reparație majoră în ultimii ani și care sunt în pericol de a se degrada iremediabil. USR avertizează guvernul PSD – care a fost informat până la nivel de premier despre situația de la Peleș – că asemenea gesturi criminale la adresa trecutului și viitorului României nu pot și nu vor rămâne nesancționate.

„Statul român și-a asumat obligația de a păstra ansamblul de la Peleș în patrimoniul țării, de a se îngriji ca de el să se bucure și generațiile următoare, iar în loc de asta, ultimii miniștri instalați de PSD în fotoliul de la Cultură s-au uitat cum Peleșul se degradează, cum interioarele se distrug, iar în final cum Muzeul e pe cale de a fi evacuat și desființat din cauză că domnul Breaz e prea ocupat cu propria carieră, iar Guvernul PSD, cu devalizatul bugetului național. Îi solicit imperios ministrului Breaz să invite Casa Regală la masa dialogului și să asigure viitorul Muzeului Peleș într-un mod adecvat”, a declarat deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților.

În facsimil, ultima pagină a contractului semnat de ministrul Daniel Breaz, respectiv dovezi ale degradării Castelului Peleș:

Articolul USR avertizează Guvernul: „Salvați Muzeul Peleș!” apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Din gura leilor de patrimoniu, rag megafoanele

Senatorul USR Dan Lungu atrage atenția autorităților locale ieșene asupra felului în care acestea tratează unul dintre cele mai importante monumente istorice ale României, anume Obeliscul Leilor.

Aflat în centrul Parcului Copou, monumentul este cunoscut și sub denumirea de Monumentul Regulamentului Organic și datează din perioada anilor 1834 – 1849. Astăzi, însă, monumentul este complet neglijat de autoritățile și instituțiile publice care ar trebui să se ocupe de conservarea acestuia, printre cei patru lei sculptați fiind amplasate difuzoarele mari ale unui sistem audio, toate fiind la rândul lor conectate printr-o rețea de cabluri care stau agățate de coloana din piatră. Soclul masiv este și el desenat și vandalizat.

Monumentul, cel mai vechi din județul Iași și unul dintre cele mai vechi din țară, a fost realizat în urma unei petiții semnate de către boieri și reprezentanții înaltului cler, înaintată pe atunci domnitorului Mihail Sturza. Ei doreau ca, prin realizarea lui, să-și arate recunoștința față de imperiul protector, anume Rusia, și cel suzeran, anume Turcia, care au contribuit la întocmirea Regulamentului Organic. Domnitorul a acceptat și astfel planurile Obeliscului cu lei au fost înfăptuite de inginerul Gheorghe Asachi, iar pentru materializarea lor au contribuit financiar marea boierime și înaltul cler. Regulamentul Organic este prima legiuire de organizare politico-administrativă și juridică a Principatelor Române și a fost adoptat la București și la Iași, în anul 1831.

Obeliscul leilor, așa cum a fost numit monumentul, figurează totodată și pe Lista Monumentelor Istorice ale Județului Iași, la numărul 1550, fiind clasat drept monument istoric încadrat în categoria B, adică reprezentativ pentru patrimoniul cultural local. Intervențiile asupra monumentelor istorice de acest tip se fac, conform prevederilor Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, „sub inspecţia şi controlul propriu ale Ministerului Culturii şi Cultelor, respectiv ale direcţiilor pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu personal atestat şi agreat”. În aceste intervenții se încadrează toate lucrările care pot compromite imaginea și afecta bunăstarea monumentului, respectiv, „amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice”. În cazul nerespectării acestor condiții, „personalul de inspecție abilitat are dreptul să aplice sancţiuni şi, după caz, să dispună revenirea la situaţia iniţială şi să sesizeze organele de cercetare penală”.

„E trist cum reușim  să ne batem joc chiar și de cel mai vechi monument al nostru. Autoritățile, în loc să se mândrească cu Monumentul Regulamentului Organic, îl ignoră. E de văzut cine a reușit performața să infiltreze printre lei niște megafoane sinistre și să agațe de soclu câteva cabluri, care, la cum sunt prinse unele de altele, nu doar compromit imaginea monumentului, dar par și un real pericol pentru oricine se apropie de ele. Totodată, nu pot să-mi explic cum reprezentanții Poliției Locale care patrulează constant prin Parcul Copou nu au ochi pentru acest monument. Dincolo de megafoanele care nu au ce căuta pe un monument de patrimoniu, e mâzgălit constant; părinții și bunicii trebuie educați în acest sens – să nu-și mai lase copiii să deseneze pe monumentele de patrimoniu. Din păcate, nu avem suficientă educație în acest sens, nu știm cum să conservăm monumentele istorice ale Iașului și cum să respectăm istoria; iar când vom începe să învățăm, s-ar putea să nu mai avem ce respecta”, a menționat senatorul USR Dan Lungu.

Articolul Din gura leilor de patrimoniu, rag megafoanele apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Dan Lungu: 4.000 de biblioteci închise în ultimii 20 de ani

Anual, în România se înregistrează o scădere a numărului de biblioteci, atrage atenția senatorul USR Dan Lungu. Din anul 2000 până în prezent, numărul bibliotecilor funcționale la nivel național a scăzut drastic, aproximativ 4.000 de biblioteci fiind tăiate de pe listă în cursul a numai 20 de ani. Astfel, dintr-un total de 13.422, au rămas deschise cititorilor doar 9.479 de astfel de unități. Lucrurile nu stau mai bine nici la nivel local, pentru că în județul Iași au fost închise, în aceeași perioadă, 173 de biblioteci.

Informațiile rezultă dintr-o serie de statistici publicate de Institutul Național de Statistică din România (INS), care a monitorizat anual rețeaua bibliotecilor din țară.

Senatorul USR a trimis atât Direcției Județene de Statistică Iași, cât și reprezentanților INS, adrese prin intermediul cărora a solicitat informații privind evoluția numărului de biblioteci din Iași și din întreaga țară.

Într-un raport intitulat Activitatea unităților cultural-artistice – Anul 2018 se arată cum numai în ultimul an în România au fost închise peste 100 de biblioteci. Dintre acestea, patru au fost biblioteci ale institutelor de învățământ universitar, cinci au fost specializate, adică au deservit instituțiile publice și agenții economici, 47 au fost biblioteci școlare și 59 au fost biblioteci publice. „Raportat la numărul de locuitori, se evidențiază că, în anul 2018, la o bibliotecă publică au revenit în medie 8.849 de locuitori, iar unui locuitor i-au revenit, în medie, 2 volume din colecțiile acestora”, au precizat reprezentanții INS. Trebuie precizat însă și faptul că de serviciile bibliotecilor publice beneficiază în prezent numai 6% din populația rezidentă a țării.

În ceea ce privește distribuția în teritoriu a bibliotecilor la nivel regional, datele prezintă faptul că cele mai multe biblioteci deschise se află în regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, locurile cu cele mai puține fiind regiunea de Vest și București-Ilfov. La nivel local, în raportul INS este menționat că județul Iași, cu 444 de biblioteci, a fost primul în topul național, fiind urmat de către Argeș, cu 368 de biblioteci funcționale.

„Aici intervine faptul că, deși raportul prezintă Iașul ca ocupând un loc fruntaș la număr de biblioteci funcționale, el nu este nici pe departe un model, pentru că bibliotecile din județ se închid și aici treptat. Municipiul este cumva privilegiat în raport cu restul județului. Dacă în urmă cu zece ani aveam în județ aproape 550 de biblioteci, astăzi avem cu 100 mai puține. Numai în cursul anului trecut s-au închis șase dintre ele, deci cu siguranță Iașul nu e un exemplu. Ce se întâmplă cu toate aceste biblioteci e un mister; de ce în loc să insistăm să deschidem filiale noi în satele din comunele în care există deja biblioteci noi tot trecem în catastif anual alte câteva zeci sau sute de biblioteci care-și închid ușile este inexplicabil. Când vom realiza că trebuie să avem grijă ca toate să rămână deschise, ca fondul de carte să fie adecvat numărului de locuitori, iar ca bibliotecarii să fie pregătiți și implicați în viața comunității locale – abia atunci vom vedea cum lucrurile, treptat, vor începe să se schimbe în comunitate. Momentan, ne îndreptăm spre un dezastru cultural, iar mediul rural este cel mai expus”, a menționat senatorul USR Dan Lungu.

Articolul Senatorul USR Dan Lungu: 4.000 de biblioteci închise în ultimii 20 de ani apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR cere Ministerului Culturii să nu comaseze muzeele din București

Uniunea Salvați România constată, cu surprindere și îngrijorare, că Ministerul Culturii și Identității Naționale a luat decizia de a comasa Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MȚR), Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, fără să existe o consultare publică, dezbatere ori măcar justificare a acestei hotărâri. Anunțarea deciziei, printr-un singur alineat pe site-ul Ministerului, cu titlul de „Precizări”, dovedește și că ministrul Daniel Breaz a mințit atunci când a susținut, cu doar câteva ore înaintea publicării anunțului, că nu a fost luată o hotărâre.

USR atrage atenția că o idee similară, de punere sub aceeași umbrelă, a Muzeului Satului, MȚR și Muzeului „Grigore Antipa”, a fost avansată în 2013, de Guvernul Ponta, și că niciunul dintre argumentele valabile la acea dată nu și-a pierdut greutatea prin adăugarea Muzeului Holocaustului, ba dimpotrivă.

Crearea unui astfel de complex muzeal mamut ar distruge identitatea, în unele cazuri seculară, a muzeelor componente și ar crea dificultăți de management și administrare cotidiană, având în vedere profilul extrem de diferit al instituțiilor în cauză, al patrimoniului pe care ele îl gestionează și chiar tipul de organizare muzeală (Muzeul Satului e, practic, o colecție de case de patrimoniu întinse pe câteva hectare, în timp ce restul sunt muzee pavilionare). Mai mult decât atât, viitorul Muzeu al Holocaustului ar fi astfel lipsit de identitate proprie încă dinainte de a-și începe existența.

„Nu există nicăieri în lume combinații muzeale de acest tip, în care instituții de științe naturale să coexiste cu muzee etnografice și dinozaurii cu casele oltenești. Mai ales, peste tot muzeele dedicate Holocaustului au o identitate distinctă și politici muzeale proprii, care să le permită evidențierea caracterului unic al acestei tragedii mondiale. Îi atrag atenția ministrului Breaz că aruncarea în spațiul public, în acest mod, a unor astfel de idei deja discreditate e o bătaie de joc la adresa Culturii din România și a oamenilor care și-au dedicat viața acestor muzee”, a declarat și deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia de cultură, arte și mijloace de comunicare în masă a Camerei Deputaților.

USR îi cere premierului Viorica Dăncilă să nu promoveze niciun act normativ legat de formarea acestui complex muzeal anunțat de Ministerul Culturii, în absența unor consultări și dezbateri publice și a argumentării detaliate a oportunității, a impactului asupra instituțiilor existente, a modului în care le va fi afectat patrimoniul și a tipului de management propus.

Articolul USR cere Ministerului Culturii să nu comaseze muzeele din București apare prima dată în Uniunea Salvați România.