Doi scriitori, o casă și o nedreptate cât blocul

Casa din București în care doi importanți scriitori ai noștri, anume Victor Eftimiu și Cezar Ivănescu, au locuit perioade îndelungate, se degradează și riscă să fie complet compromisă de construirea unui bloc, în imediata sa apropiere. Dan Lungu, Senator USR de Iași, semnalează situația autorităților și cere Ministrului Culturii și Identității Naționale, Valer-Daniel Breaz, să se autosesizeze și să ia măsuri pentru salvarea acestui monument. Clădirea datează din anul 1894 și a aparținut inițial părinților lui Victor Eftimiu. Scriitorul a locuit acolo aproximativ zece ani, între 1897 și 1905, pentru ca mai apoi, din 1986, până în anul 2008, casa să-l găzduiască pe ieșeanul Cezar Ivănescu.

Deși cu o însemnătate uriașă, având în vedere personalitățile importante care au locuit în ea, casa memorială nu figurează pe Lista Monumentelor Istorice din București, ea aparținând în prezent fiicei scriitorului Cezar Ivănescu, Clara Aruștei. Situată la adresa Strada Silvestru, nr. 50, la colț cu Bulevardul Dacia, nr. 136, clădirea este în prezent amenințată de faptul că în proximitatea ei a început construirea unui bloc, care i-ar afecta vizibil starea și i-ar știrbi importanța. Unul dintre semnalele de alarmă preluate deja de presa națională a venit chiar din partea Clarei Aruștei, proprietara casei, care a semnat o scrisoare deschisă adresată instituțiilor și autorităților publice responsabile, prin intermediul căreia solicită sprijinul acestora, pentru salvarea clădirii.

Astfel, ea menționează că își dorește ca „la comemorarea a 11 ani de la moartea lui Cezar Ivănescu și a 131 de ani de la nașterea lui Victor Eftimiu, clădirea să fie protejată ca monument istoric, întrucât riscă să fie iremediabil afectată” de viitoarea construcție, pentru care Primăria Capitalei a emis autorizația de construire nr. 638/1674097/29.11.2018. „Această autorizație este emisă și pentru o parte din fosta proprietate Gheorghe Eftimiu, cea aflată în Bd. Dacia nr. 136, Sector 2, proprietate care în prezent nu mai este a mea. Prin autorizația menționată s-au aprobat lucrări de consolidare, modificări interioare și exterioare și supraetajare imobil, în fapt o demolare mascată a unei clădiri istorice situate în zonă protejată architectonic, proprietarii actuali declarând că imobilul datează din anii 1980”, a precizat Clara Aruștei.

Potrivit fiicei lui Cezar Ivănescu, autorizația emisă de Primăria Municipiului București încalcă mai multe acte normative, precum Legea Locuinței, Codul Civil și unele caracteristici ale zonei protejate aflată la nr.13, Bd. Rezidențial Dacia – subzone Cp1c. Această zonă este una cu un grad de protecție maxim, legea specificând  obligația protecției  „valorilor architectural-urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul și valoarea urbanistică”; fiind permise intervenții care conservă și potențează valorile existente. „Apreciez că Primăria Capitalei, prin Primarul General Gabriela Firea, trebuie să ofere o explicație pentru regretabila distrugere a unei părți a proprietății Eftimiu și pentru punerea în pericol a celei rămase, aflate în proprietatea mea, dat fiind că în cursul anului 2018 au fost înregistrate mai multe petiții prin care se solicita aplicarea legilor în vigoare și respectarea patrimoniului memorial-simbolic național”, a precizat Clara Aruștei.

„Solicit, pe această cale, Ministrului Culturii și Identității Naționale să își îndrepte atenția către situația acestei clădiri și să contribuie la declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență, conform prevederilor Legii 422/2001, sprijinind demersurile initiate de fiica scriitorului și ignorate sistematic de autorități. Memoria celor doi scriitori atât de importanți nu poate fi lăsată de izbeliște, iar casa în care au trăit, care ar trebui să fie un muzeu, nu trebuie pusă în pericol de dorința nestăvilită de-a construi peste noapte câte un bloc pe fiecare parcelă liberă de teren. Nu pot să nu fiu scandalizat când văd că o personalitate marcantă pentru lumea literară, precum cea a poetului Cezar Ivănescu, atât de legată de Iași, nu este apreciată la adevărata ei valoare”, a menționat Dan Lungu, Senator USR de Iași.

Poetul Cezar Ivănescu (1986 – 2008) a fost absolvent al Facultății de Filologie din Iași, loc în care și-a făcut și debutul literar. A fost atât un mare poet, eseist, traducător și dramaturg, cât și un bun profesor de limba și literatura română. De-a lungul carierei sale, a obținut cele mai importante premii literare din România, anume Marele Premiu al Festivalului naţional de poezie „Mihai Eminescu”, în anul 1968, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, în anul 1981 sau Marele Premiu al Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, în anul 2004. De origine albaneză, scriitorul Victor Eftimiu (1889 – 1972), care a locuit cel dintâi în construcția aflată acum în pericol, a fost un important dramaturg, eseist, povestitor și traducător, membru al Academiei Române. El este astăzi mai curând apreciat în Albania, decât în România, primind în anul 1971 din partea Guvernului Albanez chiar Ordinul „Naim Frasferi”, adică cea mai înaltă distincție culturală albaneză.

Mai multe detalii despre casa memorială și fotografii ale clădirii puteți găsi accesând următorul link: https://casavictoreftimiu.blogspot.com/2018/03/dreptul-la-memorie-un-proiect-cultural.html?fbclid=IwAR3gOuSdZkUvHQfeVcPqYwt_zFdwG4YRsqMjS4Il8qWpTNdUAD7a2DwNmwM

 

Articolul Doi scriitori, o casă și o nedreptate cât blocul apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Până hăt de carte! – Senatorul Dan Lungu a făcut noi donații de peste o mie de cărți

Donațiile de carte au ajuns la Biblioteca Holboca și la două centre speciale de plasament din Iași

 Până hăt de carte! continuă și pe perioada verii, cu donații de carte pe care inițiatorul proiectului le face în bibliotecile comunelor ieșene. Pentru prima dată, donațiile Senatorului Dan Lungu au ajuns și în două centre de plasament din Iași.

Sâmbătă, 20 iulie 2019, 857 de cărți au fost donate Bibliotecii din Holboca (sat Rusenii Vechi), jud Iași. Vizita a fost, ca de obicei, o altă ocazie de a sta de vorbă cu cei care au legătură directă cu evenimentele și viața culturală locală. Biblioteca este coordonată către bibliotecara Mihaela Liliana Barnea, care a povestit că biblioteca este un loc frecventat, mai ales că se implică și profesorii în activități diverse: ateliere de lectură, concursuri de dans, ateliere de gătit.

O parte importantă pentru proiect este donația de carte. “Fără donatorii care vin în mod organic spre proiect, n-am putea să avem acest proiect viu, de care mă simt foarte legat și care mă reprezintă nu doar ca senator. Descoperim în continuare biblioteci active, care au nevoie de înnoirea fondului de carte, de înnoirea și dotarea facilităților tehnice. Cel mai bine ar fi ca acestea să fie adoptate de firme, de către persoane fizice, care să le ajute la propriu. Cabinetul parlamentar ar putea rămâne ca intermediar pentru comunicare și realizarea legăturilor. Astfel, susțin și recomand în continuare: dincolo de donații de carte, adoptați o bibliotecă de la sat!”, spune Dan Lungu, Senator USR de Iași.

Donațiile de carte sunt așteptate acolo unde copiii au nevoie de ele

Vineri, 19 iulie, două donații de carte au ajuns la două centre maternale din Iași. Centrul  de Servicii Sociale Maternus și Centrul Rezidențial Bucium au fost cele două puncte în care au ajuns volumele și în care vizitele voluntare de ajutor, donație sau de implicare în activități sunt binevenite. Centrele sunt sub coordonarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași.

Centrul Maternus a primit 172 de cărți (basme, ghiduri pentru mame, beletristică), iar Centrul Bucium – 308 volume (manuale, culegeri, beletristică).

Până hăt de carte! Încurajează donațiile de carte către centrele maternale și de plasament și inițiativa de a adopta o bibliotecă din mediul rural. Proiectul a fost lansat în martie 2017 și au fost realizate donații de peste 8.500 de cărți până în iulie 2019.

Doritorii de a se implica și de a dona cărți pentru bibliotecile satelor județului Iași, o pot face prin intermediul partenerilor campaniei sau la sediul biroului parlamentar:

  • Biroul Parlamentar: Str. Grigore Ureche, nr. 3, bloc Walter Mărăcineanu, mezanin;
  • Retro Cafe: Str. Lascăr Catargi, nr. 50;
  • Meru: Bld. Carol I, nr. 3;
  • Cafeneaua Noastră: Str. Sf. Lazăr, nr. 30.

Totodată, cei care vor să doneze şi se află în imposibilitatea de a ajunge la punctele de colectare mai sus menționate, pot apela 0725 321 313 și o echipă de voluntari se va deplasa la domiciliu pentru a le prelua.

 

 

Articolul Până hăt de carte! – Senatorul Dan Lungu a făcut noi donații de peste o mie de cărți apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul Dan Lungu: Sute de morți și mii de răniți pe drumurile dezastruoase din Iași

Senatorul USR Dan Lungu a adresat o întrebare Ministrului Afacerilor Interne privind numărul accidentelor rutiere la nivel județean din ultimii cinci ani, ca urmare a faptului că în ultimii cinci ani, pe străzile județului Iași s-au produs, în total, peste 2.000 de accidente rutiere grave în urma cărora au murit 281 de persoane. 

Întrebarea a fost urmarea faptului că un raport oficial al Comisiei Europene publicat în luna aprilie menționa faptul că, în ceea ce privește infrastructura cea mai periculoasă, România este prima în topul țărilor membre ale Uniunii Europene, înregistrând o rată a deceselor
extrem de mare. Aceasta era de 98 de cazuri, raportate la un milion de locuitori. România era, totodată, urmată în clasament de Bulgaria, care înregistra o rată de 88 de decese, aceste două țări fiind singurele cu o rată mai mare de 80 de decese la un milion de locuitori. Același raport
arăta faptul că la polul opus privind infrastructura de calitate și normele impuse pentru siguranța șoferilor în trafic se aflau țări precum Irlanda, Danemarca sau Marea Britanie.

Prin urmare, la nivel local, conform situației furnizate de Inspectoratul General al Poliției Române, începând cu anul 2014, până în prezent, la nivelul județului Iași au fost înregistrate 2.078 de accidente rutiere grave, 128 dintre ele petrecându-se chiar în prima jumătate a anului 2019. În urma accidentelor, în cei cinci ani și jumătate au murit 281 de persoane, în timp ce aproape 3.000 de persoane implicate s-au ales cu răni grave sau
ușoare.

„În lipsa unei infrastructuri decente suntem martorii neputincioși ai accidentelor rutiere, soldate cu sute de morți și răniți. Se vede limpede că statele care au grijă de cetățenii lor sunt precoupate, în primul rând, de siguranța acestora și investesc în drumuri de calitate. Noi, în tot timpul ăsta, în loc să avem grijă de viețile noastre și să ne îmbunătățim traiul, ne resemnăm cu poziția de fruntași într-un top al morții și inconștienței. Numărul deceselor și răniților în accidente rutiere pe drumurile din Iași sunt uriașe. Dacă în Moldova am avea autostradă, drumuri asfaltate corespunzător, măsuri de siguranță și programe de informare și conștientizare a cetățenilor, am mai avea o șansă la normalitate”, a menționat Dan Lungu, Senator USR.

Potrivit raportului, rata medie a mortalității rutiere în Uniunea Europeană s-a îmbunătățit, ea ajungând în anul 2018 la 49, în timp ce în urmă cu 9 ani aceasta era de 63 de decese la un milion de locuitori. Și atunci însă, în 2010, România era prima în topul clasamentului țărilor cu cea mai
proastă infrastructură și cea mai mare rată a mortalității, înregistrând 117 de persoane decedate, raportat la un milion de locuitori.

Articolul Senatorul Dan Lungu: Sute de morți și mii de răniți pe drumurile dezastruoase din Iași apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Dan Lungu, la raport

Senatorul USR Dan Lungu își prezintă, și la finalul acestei sesiuni parlamentare, raportul de activitate adus la zi. Astfel, acesta detaliază demersurile făcute în timpul activității sale parlamentare – arată care au fost obiectivele pe care și le-a asumat, care au fost, punctual, inițiativele legislative semnate, interpelările și întrebările adresate miniștrilor, programele și proiectele derulate.

În plan local, Senatorul USR arată cum activitatea sa în circumscripție a luat forma întâlnirilor cu cetățenii, inițiativelor de responsabilizare socială, consolidării relațiilor cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale și programelor derulate. Celor două programe ale cabinetului parlamentar, „Până hăt de carte!” și „Ieșeni, împreună facem legea”, desfășurate în timpul sesiunii parlamentare, li s-a alăturat, pe data de 22 martie 2019, și un al treilea, numit „Adoptă o bibliotecă!”. Acesta din urmă este un program complementar celui strângerii de donații de cărți și este menit să ajute tot bibliotecile de la sate, însă de data aceasta el își propune să colecteze și distribuie donații recurente de calculatoare și laptopuri, mobilier, jocuri educative, birotică și papetărie.
Tot pentru revitalizarea culturii în mediul rural a continuat și desfășurarea proiectului „Până hăt de carte!”, care a ajuns în prezent la un total de 22 de mobilități. În prima jumătate a anului 2019, echipa proiectului a ajuns în localitățile Bârnova, Hârlău, Tomești, Belcești, Valea Lupului și Ciurea, iar numărul de cărți donate până acum, de la lansarea programului, însumează aproximativ 8.000 de volume.

Demersurile Senatorului Dan Lungu au fost unele insistente și în ceea ce privește patrimoniul local și național. Prin urmare, acesta a trimis multiple semnale de alarmă către instituțiile responsabile – adrese către Direcțiile de Cultură județene, întrebări și interpelări adresate ministrul Culturii și Identității Naționale, sau solicitări pentru informații de interes public, în baza legii 544/2001, pentru obținerea diverselor informații ajutătoare. Pe lista monumentelor aflate în stare de degradare și lăsate în paragină de autorități Senatorul USR a mai adăugat în ultimele luni Casa Scriitorilor din localitatea Valea Vinului, casa scriitorului și fostului primar al Iașului, Costache Negruzzi sau galeriile subterane din Municipiul Pașcani.

Acestor demersuri constante care au în vizor monumentele de patrimoniu, li s-au adăugat în timpul sesiunii parlamentare și unele culturale de interes național, precum numeroasele semnale privind criza finanțării instituțiilor culturale din România, problemele financiare întâmpinate de AFCN în cea de-a doua sesiune de finanțare, demersurile constante de transparentizare a banilor publici în cultură sau intervențiile repetate cu privire la plata manualelor școlare pline de greșeli.

Totodată, acesta s-a implicat și în clarificarea unor subiecte de interes local pentru comunitatea ieșeană și a făcut demersuri pentru o comunicare cât mai eficientă a unor informații de interes public. Aici se înscriu monitorizarea fondurilor europene investite în proiecte la nivel local, atragerea atenției asupra gravei insuficiențe a medicilor de familie și a cabinetelor medicale din satele județului Iași, semnalizarea în mod repetat a dezastrului provocat de gunoaiele necolectate din orașul Hîrlău sau identificarea motivelor care au cauzat diferențele dintre prețurile facturilor la gaze din municipiul Iași, în funcție de domiciliu cetățenilor și de distribuitorii la care aceștia sunt abonați.

Raportul complet poate fi consultat accesând următorul link: http://senatordanlungu.ro/raport-de-activitate-anual/

Articolul Senatorul USR Dan Lungu, la raport apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Amendamente pentru Premiul „Mihai Eminescu”

În urma publicării Regulamentului de Acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia pe pagina web a Primăriei Municipiului Botoșani pentru a fi consultat public, Dan Lungu, Senator USR de Iași, a strâns o serie de propuneri pentru modificarea acestuia. Astfel că, lista finală a amendamentelor propuse de senatorul USR și a reprezentanților lumii literare care i-au adresat sugestii, alături de observațiile și motivațiile acestora, a fost trimisă reprezentanților Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Botoșani.

Prima dintre modificările propuse de Dan Lungu vizează articolul în care este prezentată întocmirea juriului care desemnează câștigătorul și cum este ales președintele acestuia. Articolul, așa cum apare în proiectul de regulament, menționează că această comisie „va fi aprobată de către Consiliul Local al municipiului Botoșani, din cadrul propunerilor făcute de Uniunea Scriitorilor din România şi Fundaţia Culturală „Hyperion – Caiete Botoşănene” Botoşani sau din partea oricărei persoane care motivat, propune o personalitate pentru a face parte din juriu”. Noul amendament prevede ca propunerile să nu mai fie făcute numai de către cele două instituții, ci ca acestea să fie solicitate și de la „Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Muzeul Național al Literaturii Române București, facultățile de specialitate ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universității din București, Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca și Universității de Vest din Timișoara”. Totodată, amendamentul propune ca tot procesul de selectare a membrilor juriului să fie transparent și făcut public pe site-ul premiului.

De asemenea, un alt amendament prevede ca „anunțul cu invitația de a propune poeți pentru a fi nominalizați va fi făcut public până cel târziu la data de 15 septembrie a fiecărui an, iar toate propunerile primite vor fi publicate pe site-ul Premiului”. După stabilirea listei finale a acestora, organizatorii vor fi obligați să publice, odată cu ea, și justificări scrise ale fiecărui nominalizat în parte, motivând de ce alegerile respective sunt cele mai potrivite.

Totodată, pentru evitarea incidentului din acest an, scriitorii Ștefan Agopian și Radu Vancu au oferit organizatorilor și două soluții referitoare la ceremonia de decernare a premiului. Prin urmare, Ștefan Agopian a propus ca „laureatul să ia premiul, indiferent dacă este sau nu prezent la festivitate”, în timp ce sugestia lui Radu Vancu este aceea de a lua în considerare organizarea unei ceremonii de decernare într-o altă zi, stabilită de comun acord cu laureatul, data de 15 ianuarie fiind doar ziua în care câștigătorul premiului este anunțat.

Un alt amendament important propus aste acela ca Fundaţia Culturală „Hyperion – Caiete Botoşănene” să realizeze o pagină web a acestei competiții literare, pe care să actualizeze toate informațiile de interes public, întocmind documente care să asigure transabilitatea fiecărui demers. Acestui alineat i se adaugă și un altul care propune introducerea unei obligații privind realizarea unui raport de activitate post-eveniment, care să fie discutat și trimis spre aprobare, în plenul Consiliului Local, raport privind organizarea, numărul invitaților, numărul de participanți în public la evenimente, numărul articolelor din presa națională și internațională ș.a… „În cazul în care Consiliul Local Botoșani nu aprobă Raportul, Primăria este obligată să schimbe partenerul organizatoric în anul următor.”

Regulamentul se află în dezbatere publică în urma demersurilor realizate de către Dan Lungu după revolta iscată în lumea literară, la începutul acestui an, în jurul acordării Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”. La momentul desemnării câștigătorului, juriul l-a ales pe poetul Constantin Abăluță însă din cauza faptului că acesta nu a reușit să ajungă la Botoșani pentru a participa la ceremonia de decernare, premiul a fost redirecționat în cele din urmă către poetul Liviu Ioan Stoiciu. În momentul în care comunitatea literară și-a manifestat nemulțumirea, organizatorii au invocat prevederile unui regulament pentru a-și justifica decizia, regulament care a fost făcut public însă numai după solicitarea informațiilor pe baza Legii 544/2001.

Articolul Amendamente pentru Premiul „Mihai Eminescu” apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Regulamentul de acordare a controversatului Premiu „Mihai Eminescu” de la Botoșani, în dezbatere publică

În urma revoltei din lumea literară și a demersurilor realizate de către Senatorul USR Dan Lungu, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Botoșani au decis întocmirea și asumarea unui Regulament al premiului, publicând un proiect de hotărâre în acest sens. În acest moment, proiectul Regulamentului de Acordare a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia se află în dezbatere publică pe website-ul instituției până la finalul lunii iulie, când urmează să fie aprobat de către membrii Consiliului Local. Autoritățile botoșănene invită persoanele fizice sau juridice interesate să înainteze propuneri, sugestii sau opinii pentru îmbunătățirea regulamentului.

Acest lucru este urmarea faptului că la începutul anului 2019, în jurul acordării Premiului „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, oferit în baza regulamentului respectiv, au apărut diverse controverse. Mulți reprezentanți ai lumii literare s-au arătat nemulțumiți de faptul că deși juriul l-a desemnat câștigător pe poetul Constantin Abăluță, din pricina faptului că acesta nu a reușit să ajungă la Botoșani pentru a participa la ceremonia de decernare, premiul i-a fost retras și redirecționat în cele din urmă către poetul Liviu Ioan Stoiciu. Ba mai mult, odată cu prima desemnare a juriului, a fost livrată în contul lui Constantin Abăluță și suma de 35.000 de lei, valoarea premiului, bani pe care acesta a fost obligat în cele din urmă să-i returneze în regim de urgență, pentru a ajunge în posesia celui de-al doilea preferat al juriului. La momentul acela, organizatorii au invocat prevederile unui regulament pentru a-și justifica decizia, regulament care a fost făcut public însă numai după solicitarea informațiilor pe baza Legii 544/2001.

Ulterior, Primăria Municipiului Botoșani și membrii Consiliului Local s-au arătat deschiși spre colaborarea cu Senatorul USR Dan Lungu pentru îmbunătățirea Regulamentului, acesta din urmă devenind subiectul actualei consultări publice. „Mă bucur că Primăria și Consiliul Local Botoșani vor să pună ordine în chestiunea Premiului Eminescu. Așa este normal, ca, în calitate de finanțator principal, Consiliul Local să asume prin vot un regulament de acordare a premiului, care să fie public, nu pitit în umbra unui sertar privat. Proiectul de regulament este pus acum în dezbatere publică. Salut faptul că boala sau alt caz de forță majoră nu mai reprezintă un impediment pentru a lua premiul, așa cum s-a întâmplat, în chip rușinos, anul trecut. Cum proiectul se află în dezbatere pentru a fi îmbunătățit, invit scriitorii, managerii culturali sau oricine dorește să vină cu observații și propuneri. Eu însumi voi veni cu o serie de amendamente, pentru că lucrurile sunt perfectibile. Mă refer la mecanisme de urmărire a transparenței jurizării, reducerea improvizației la nivel de procedură, comunicarea publică și în timp util a pașilor parcurși, etc”, a declarat Senatorul USR Dan Lungu.

Totodată, acesta a menționat și faptul că trebuie prevăzut în regulament un set de condiții privind calitatea organizării, creșterea impactului evenimentului și multiplicarea ecourilor mediatice la nivel național și internațional. „Consider, de pildă, inacceptabil că un ditamai premiul nu are o pagină web, un site pe care să poți vedea laureații de până acum, ecourile de presă și nu în ultimul rând Regulamentul premiului”, a mai adăugat Senatorul USR.

Regulamentul actual poate fi consultat accesând link-ul următor: https://www.primariabt.ro/L52/2019/operaomnia.pdf

Articolul Regulamentul de acordare a controversatului Premiu „Mihai Eminescu” de la Botoșani, în dezbatere publică apare prima dată în Uniunea Salvați România.

România, în pragul unui colaps cultural

Reducerile bugetare uriașe impuse de Ministerul Finanțelor Publice instituțiilor de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale au consecințe din ce în ce mai grave. Senatorul USR Dan Lungu trage un semnal de alarmă asupra faptului că, în scurt timp, acestea vor aduce România în pragul unui colaps cultural nemaiîntîlnit în ultimii ani. Dacă la începutul lunii managerul Operei Naționale ieșene, Beatrice Rancea declara că instituția riscă să nu-și mai poată susține spectacolele de la începutul stagiunii viitoare din lipsă de fonduri, în cursul acestei săptămîni directoarea Complexului Național Muzeal „Moldova” din Iași, Lăcrămioara Stratulat, instituție în subordinea căruia se află și Palatul Culturii, a anunțat că din cauza tăierilor bugetare nu vor mai reuși să plătească salariile celor 157 de angajați pe care complexul îi are. Totodată, pe lista instituțiilor culturale în prag de colaps financiar s-au alăturat recent și Academia Română, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București și Teatrul  Evreiesc de Stat.

Astfel că, după opera ieșeană și cea clujeană, cărora faptul că fondul de bunuri și servicii a scăzut pînă la procentul de 30% le-a afectat activitatea pentru că nu și-au mai putut plăti colaboratorii permanenți, ci numai achita cheltuielile elementare, acum efectelor acestor tăieri bugetare se revarsă și asupra muzeelor din România, administrate de stat. În Iași, Complexul Național Muzeal „Moldova” are în subordine un număr de zece muzee și 157 de angajați. Printre muzee se numără clădiri-monument importante precum Palatul Culturii din Iași, Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa, Muzeul Unirii din Iași sau Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni. Conform declarațiilor directorului complexului, „concluzia e simplă: am ajuns să vorbim singuri. Consecințele sunt clare: Nu ne putem dezvolta fără o linie de investiții susținută de Ministerul Culturii, pentru că avem în administrare multe clădiri”. Lăcrămioara Stratulat a mai adăugat și faptul că, la momentul actual, complexul aproape se autofinanțează, întrucît nu au primit absolut nicio ban în cursul anului 2019 pentru a face noi investiții.

În cazul Academiei Române, situația provocată de lipsa fondurilor reduse una este una similară. Reprezentanții săi au expediat o adresă la începutul săptămînii către toate institutele, centrele și filialele aflate în subordinea Academiei, prin care a înștiințat angajații că nu există fonduri suficiente pentru plata salariilor, în următoarele luni. Totodată, aceștia au propus și un set de măsuri urgente, printre care se numără diminuarea salariilor, forțarea angajaților de a intra în concedii fără plată, pensionarea forțată a celor care îndeplinesc condițiile de personare sau suspendarea promovărilor de personal.

Lista dezastrelor culturale continuă cu situația Teatrului Evreiesc de Stat din capitală, directoarea sa, Maia Morgemstern, făcînd publică o notificare prin care reprezentanții Primăriei București îi cer să prezinte o propunere de reducere a bugetului teatrului, pentru anul în curs, cu 500.000 de lei. În e-mailul primit este specificat faptul că „în cazul neprezentării propunerii de reducere a bugetului conform sumei comunicate, D.G.E va reduce suma din bugetul instituției dumneavoastră de la un alineat bugetar aleatoriu”. Tot în rîndul teatrelor sabotate de către stat s-a aliniat și Teatrul Național bucureștean care, și-a concediat ieri, conform celor declarate public de către regizorul Radu Afrim zeci de tehnicieni: mașiniști, luminiști, oameni din echipa de sunet, video, cabiniere, recuzitieri, absolut necesari pentru realizarea și păstrărarea unor spectacole, într-un teatru de o asemenea anvergură.

„Problema nu e simplă, că ministerul a tăiat fondurile pentru bunuri și servicii până la 30%, ci că toată lumea taie banii de la cultură, inclusiv primăriile. Se pare că dezastrul financiar național este iminent  și începe prin sacrificarea instituțiilor culturale. Asemenea măsuri duc la distrugerea treptată a instituțiilor culturale aflate în subordinea statului. Tot mai multe instituții anunță că își reduc numărul de angajați, pentru că fondurile lor s-au diminua drastic, ca într-un joc de domino. Din iresponsabilitate și dezinteres, cei aflați la guvernare sacrifică tocmai lucrul cel mai important, cultura. Trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că nu există identitate națională fără cultură”, a menționat acesta.

Articolul România, în pragul unui colaps cultural apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Bolnavii din satele ieșene, tot mai neglijați

Senatorul USR Dan Lungu a adresat o interpelare Ministrului Sănătății, Sorina Pintea, referitoare la numărul medicilor de familie care activează în prezent mediul rural ieșean și la numărul centrelor medicale de permanență aflate pe raza județului Iași. Răspunsul primit din partea Ministerului este unul îngrijorător, întrucât poate fi constatat faptul că numărul medicilor din mediul rural a scăzut cu aproximativ 50 din 2017 până astăzi, iar numărul pacienților înscriși pe lista unui singur medic îl depășește pe cel maxim prevăzut în lege.

Astfel că, dacă în anul 2017 într-un total de 418 sate din județul Iași activau 241 de medici de familie, în anul 2019 numărul acestora este, conform Ministerului Sănătății și Direcției Generale de Asistență Medicală și Sănătate Publică, de 196, ei activând în 191 de cabinete de familie. Conform contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, „pentru asigurarea calității asistenței medicale, numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200”, în timp ce „numărul optim, din punctul de vedere al asigurării unor servicii de calitate, care se ia în calcul pentru stabilirea numărului de medici de familie pe unitate administrativ teritorială/zonă urbană, este de 1.800”. Conform unei statistici realizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, la începutul anului 2018, în județul Iași, totalul populației după domiciliu era de 939359 de oameni, iar cea din mediul rural număra un total de 483943. Numărul pacienților din mediul rural înscriși pe lista unui medic ar depăși, prin urmare, chiar și numărul maxim prevăzut în contract, el ajungând la aproape 2500 de pacienți pe lista unui singur medic.

În ceea ce privește centrele de permanență din județul Iași, în prezent conform răspunsului oferit de reprezentanții Ministerului Sănătății, acesta sunt, în total, 13, „în următoarele comune: Bivolari, Ciurea, Ciortești, Deleni, Focuri, Mircești, Movileni, Plugari, Prisacani, Schitu Duca, Victoria, Vlădeni, Voinești”. Raportat la numărul de locuitori, numărul centrelor de permanență este unul extrem de mic. Prin comparație, conform Direcției de Sănătate Publică, în județul Timiș există 48 de astfel de centre, iar în județul Bihor, 34.

„Faptul că în Iași numărul centrelor de permanență este atât de mic nu poate fi decât îngrijorător. Ele sunt esențiale pentru pacienții care trăiesc în Moldova cea izolată – pentru oamenii care nu reușesc să ajungă la cabinetele medicale de familie fie din cauza distanței, fie din cauza drumurilor proaste, fie din cauza faptului că ele sunt anapoda distribuite în teritoriu, deseori fiind grupate mai multe într-un singur loc, chiar în centrul comunei. Iar dacă, în sfârșit, oamenii reușesc să ajungă, numărul mare de pacienți distribuit fiecărui medic este un semnal de alarmă care, spun eu, ar trebui să ne pună pe toți măcar puțin pe gânduri. În acest moment e mult mai riscant să fii bolnav în rural decât în urban, nu suntem egali în fața serviciilor medicale, deși suntem egali în fața taxelor și impozitelor”, a menționat Senatorul USR Dan Lungu.

Răspunsul Ministerului Sănătății la interpelarea adresată poate fi citit accesând link-ul următor: https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%20lungu%20d%202644%20a.pdf

Articolul Bolnavii din satele ieșene, tot mai neglijați apare prima dată în Uniunea Salvați România.