Inițiativă USR PLUS pentru transparență decizională: Platformă națională pentru publicarea tuturor actelor normative

Deputații USR PLUS Diana Buzoianu, Oana Cambera, Cătălin Teniță, Monica Berescu și deputatul PNL Sabin Sărmaș au depus un proiect legislativ pentru modificarea legii nr. 52/2003, privind transparența decizională, cu scopul de a simplifica participarea cetățenilor la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative. 

Principalele prevederi ale proiectului de modificare a legii nr. 52/2003 privind transparența decizională:

  • Crearea unei platforme naționale de transparență decizională, aceasta reprezentând platforma electronică unică, publică, stabilită la nivel național, în care toate autoritățile administrației publice locale și centrale publică toate proiectele actelor normative.
  • Îmbunătățirea calității documentelor postate și publicarea noilor documente în format editabil, această condiție fiind aplicată tuturor site-urilor instituțiilor publice. Astfel, cetățenii, societatea civilă și membrii instituțiilor pot prelua cu ușurință informația distribuită.
  • Autoritățile publice care au resursele necesare precum accesul la internet vor desfășura ședințele publice de dezbateri a proiectelor de acte normative și în mediul online, acestea fiind accesibile live de pe site-ul tuturor instituțiilor.

„Noul proiect legislativ va responsabiliza autorităţile publice și pe noi, decidenţii politici, în faţa celor pe care trebuie să-i servim zi de zi: cetățenii României. Crearea unei platforme la nivel național pentru publicarea proiectelor de acte normative, publicarea acestor documente într-un format editabil și existența unor sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații sunt modificările de la care începem pentru a perfecta un proces care este ineficient în multe cazuri”, transmite deputatul USR PLUS Diana Buzoianu.

„Este esențial să înțelegem că cetățenii nu au voce o singură dată la patru ani, atunci când sunt alegeri. Că ei trebuie să fie informați și consultați când autoritățile administrației centrale și locale elaborează acte normative care îi afectează, iar acest lucru trebuie să se facă cât mai facil și mai transparent, prin mijloacele tehnologice ale zilelor noastre”, afirmă deputatul USR PLUS Cătălin Teniță.

„Cetățenia activă, exprimarea opiniei, prezentarea ideilor și implicarea în procesul decizional trebuie să fie elemente esențiale ale unei administrații publice locale democratice. Este momentul să sprijinim transformarea administrației românești în una deschisă, colaborativă, în care cetățeanul să fie un pilon central. Prin acest proiect ne dorim să încurajăm cât mai mulți oameni să participe activ la fundamentarea deciziilor și să eliminăm obstacolele din consultarea publică, care este în prezent un proces greoi și contra-intuitiv”, explică deputatul USR PLUS Oana Cambera.

„Digitalizarea și transparența decizională trebuie să devină pietrele de temelie a modernizării administrației publice locale. Dacă ne dorim ca aparatul administrativ local să lucreze realmente în interesul cetățeanului, atunci trebuie să îi lăsăm acestuia din urmă posibilitatea de a participa în mod activ la deciziile care-l impacteaza în mod direct”, conchide deputatul Monica Berescu.

Cui se adresează proiectul de îmbunătățire a transparenței decizionale

Implementarea modificărilor asupra legii nr. 52/2003 vor avea drept rezultat îmbunătățirea transparenței decizionale, astfel incat România se va alătura unui trend european în acest sens și poate sa devină un exemplu de bune practici la acest capitol. Concret, există cel puțin trei categorii de beneficiari pentru care îmbunătățirea transparenței decizionale joacă un rol esențial:

  • Cetățenii activi care își doresc să contribuie la o societate condusă după reguli clare, corecte, care să reflecte interesele comunității.
  • ONG-urile și grupurile civice care de ani de zile se implică cu pasiune și determinare în realizarea proiectelor la nivel local și național, în protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor
  • Specialiștii care au cunoștințele necesare și, nu de puține ori, și dorința de a ajuta la redactarea unor proiecte de acte normative care să fie implementate cu succes.

Pentru aceste trei categorii de beneficiari, transparența decizională, așa cum este ea reflectată astăzi, nu a reprezentat întotdeauna un proces în care au putut să-și facă vocea auzită. Modificări ale legii 52/2003 în ideea eficientizării și creșterii accesului la procesul de dezbatere a proiectelor de acte normative reprezintă un pas mare pentru a crește, la final, calitatea actelor normative adoptate.  

În prezent, participarea cetățenilor la procesul decizional este fragmentată și inaccesibilă. România a început procesul transparentizării activității administrației publice locale și centrale, realitate ce se reflectă inclusiv prin adoptarea și implementarea legilor nr. 544/2001 privind accesul la informații de interes public, precum și legea nr. 52/2003 privind transparența decizională.

Aceste instrumente legislative au devenit realitate pentru a reflecta, încă o dată, faptul că în centrul activității administrației publice trebuie să fie cetățeanul. Este greu de perceput un asemenea obiectiv fără a exista o informare permanentă a cetățenilor, fără ca aceștia să cunoască clar ce decizii sunt luate cu impact asupra vieții lor, dar, mai ales, fără implicarea lor concretă în momentul luării acestor decizii. 

Cu toate că în România drepturile cetățenești provenite din implementarea legii 52/2003 sunt în vigoare de aproximativ două decenii, în prezent participarea cetățenilor la procesul decizional rămâne una fragmentată și inaccesibilă în practică pentru multe categorii de români. 

Articolul Inițiativă USR PLUS pentru transparență decizională: Platformă națională pentru publicarea tuturor actelor normative apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Ziua Pământului: Manifest USR PLUS pentru protejarea pădurilor periurbane

De Ziua Pământului, deputații USR PLUS Diana Buzoianu și Oana Cambera au inițiat un manifest prin care atrag atenția asupra protejării pădurilor periurbane.

Scopul manifestului este de a susține pe termen scurt schimbarea încadrării pădurilor din zonele limitrofe Bucureștiului din categoria păduri de producție, în păduri cu funcții speciale de protecție. Iar pe termen lung, crearea unei noi categorii protejate la nivel național: pădurile periurbane din preajma marilor aglomerări.

În acest sens, deputații vin și cu soluții concrete către autoritățile competente și le asigură de tot sprijinul USR PLUS în implementarea lor: 

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi localitățile limitrofe din Ilfov, prin suspendarea actualelor amenajamente silvice și reîncadrarea lor în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, categoria 1.4 B.
  2. Includerea integrală a Pădurii Snagov și a Lacului Snagov în Lista ariilor naturale protejate din România (anexa 1 la Legea 5/2000), conform proiectului de Hotărâre de Guvern care a fost în dezbatere publică în septembrie 2020. 
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei și conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Redefinirea la nivel național a categoriei 1.4.B, cu includerea pădurilor urbane și periurbane, drept o categorie în care să se permită doar lucrări de igienă pentru eliminarea pericolelor pentru vizitatori și pentru înlăturarea efectelor unor calamități, în care să fie încadrate pădurile din apropierea localităților, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor turistice sau normale, folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mănăstiri, palate şi zone turistice și naturale. Potecile sunt protejate și utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.

„Pădurile noastre se fură ca în codru. Tăierea pădurii înseamna tăierea șansei să avem aer curat. Furtul din păduri e un atac asupra sănătății tuturor. Pentru binele nostru fizic și mental, pentru copiii noștri: avem nevoie de aer și de natură!”, transmite deputatul USR PLUS Diana Buzoianu, membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.

La rândul său, deputatul USR PLUS Oana Cambera, membră în Comisia pentru administrație publică și amenajare a teritoriului, subliniază că: „Stă în puterea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că pădurile de lângă marile orașe ne oferă aer, nu lemne de foc!”

Redăm, mai jos, manifestul semnat de mai mulți deputați și senatori USR PLUS și numeroase organizații civice și asociații din domeniul protejării mediului din toată țara, printre care Asociația Parcul Natural Văcărești, Grupul Salvați Codrii Vlăsiei, Greenpeace România.

MANIFEST PENTRU PROTEJAREA PĂDURILOR  PERIURBANE

Nu-i așa că nici nu îți mai aduci aminte când ai simțit miros de aer proaspăt? Și tu ștergi praful de pe mobilă în fiecare zi și te întrebi îngrijorat cum arată plămânii tăi și ai copiilor tăi? Ceea ce este însă cu adevărat trist este că avem deja o fabrică imensă de oxigen, care are integrată și o secție specială de aspirare a prafului din aer. Și în loc să ne dăm peste cap să o protejăm și să o extindem, privim cum este tăiată legal, copac cu copac, zi după zi. Dar dacă este ceva ce banii nu pot cumpăra, acel ceva este sănătatea. Și da, stă în puterea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că pădurile periurbane din jurul Bucureștiului rămân sursă de aer, nu de lemne de foc și materie primă.

Locuitorii regiunii București-Ilfov au nevoie, poate în vremurile acestea mai mult decât oricând, să se bucure de păduri în scop social și recreativ, având în vedere importanța socială a acestora, pentru sănătate, petrecerea timpului liber, asigurarea echilibrului ecologic, protecția biodiversității, educație și pentru asigurarea funcțiilor de recreere. 

Nu putem ignora urbanismul excesiv care sufocă regiunea și proasta calitate a aerului. Nu putem ignora nici faptul că aceste păduri din jurul Bucureștiului reprezintă adevărații plămâni pentru aproximativ 3 milioane de români ce locuiesc în zona metropolitană, zona cu cea mai mare creștere a populației din România din ultimii 10 ani. În contextul în care capitala României se află în procedură de infringement în ceea ce privește calitatea aerului, soluția care este cea mai la îndemână este protejarea pădurilor deja existente din jurul ei, chiar înainte de a vorbi despre centuri verzi și replantare. Toți decidenții trebuie să înțeleagă faptul că tăierea pădurilor din jurul marilor aglomerări urbane înseamnă practic punerea în pericol a sănătății noastre, a tuturor. 

Situația actuală este mai gravă decât v-ați putea imagina. Majoritatea pădurilor din jurul Bucureștiului sunt încadrate în categoria „păduri de producție”, astfel că se taie la nivelul maximal permis de amenajamentele silvice, cu accent pe rolul economic, prin valorificarea lemnului rezultat din tăieri. Astfel, „refugiul” bucureștenilor pentru aer curat, relaxare și liniște urmează să devină istorie într-un viitor foarte apropiat, având în vedere ritmul în care se taie. În timp ce normele europene și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, și chiar 50 m2, în ultimii ani, fiecărui bucureștean îi revin momentan sub 9 metri pătrați și suprafața continuă, din păcate, să scadă. 

Situaţia s-a degradat în ultimii ani, cu tăieri în ritm accelerat și cu distrugerea potecilor de acces în aceste păduri. Sub diferite forme şi cu justificări diverse, se taie în Pădurea Tunari, extensia Pădurii Băneasa, în pădurile dintre Baloteşti și Moara Vlasiei, în pădurile din Corbeanca, Valea Mocanului şi în Pădurea Snagov, în care ar trebui extinsă rezervația naturală. 

Scopul acestui manifest este acela de a susține pe termen scurt schimbarea încadrării pădurilor din zonele limitrofe Bucureștiului din categoria păduri de producție, în păduri cu funcții speciale de protecție, iar pe termen lung crearea unei noi categorii protejate la nivel național: pădurile periurbane din preajma marilor aglomerări. Prioritizarea acestei încadrări trebuie să ia în considerare zonele de păduri cu arbori seculari și cu o biodiversitate deosebită. 

Pentru a veni în sprijinul comunităţilor, vă supunem atenţiei următoarele măsuri, pe care considerăm că autorităţile competente trebuie să le pună în aplicare:

  1. Stoparea tăierilor pădurilor din Bucureşti şi localități limitrofe din Ilfov, prin suspendarea actualelor amenajamente silvice și reîncadrarea lor în grupa I – păduri cu funcții speciale de protecție, categoria 1.4 B.
  2. Includerea integral a Pădurii Snagov și a Lacului Snagov în Lista ariilor naturale protejate din România (anexa 1 la Legea 5/2000), conform proiectului de Hotărâre de Guvern care a fost în dezbatere publică în septembrie 2020. 
  3. Crearea Parcului Natural Codrii Vlăsiei şi conectarea ariilor protejate existente, a pădurilor și lacurilor prin coridoare verzi şi prin trasee turistice, poteci pietonale şi de bicicletă neasfaltate.
  4. Redefinirea la nivel național a categoriei 1.4.B, cu includerea pădurilor urbane și periurbane, drept o categorie în care să se permită doar lucrări de igienă pentru eliminarea pericolelor pentru vizitatori și pentru înlăturarea efectelor unor calamități, în care să fie încadrate pădurile din apropierea localităților, al căror scop principal să fie cel recreativ, educativ, de petrecere a timpului liber în natură într-un mod sănătos, de asigurare a microclimatului sănătos pentru orașe.
  5. Interzicerea distrugerii potecilor turistice sau normale, folosite pentru agrement şi a traseelor care leagă diferite sate, mănăstiri, palate şi zone turistice și naturale. Potecile sunt protejate și utile pentru accesul și intervenția în caz de incendiu, după cum este specificat şi în regulamentele ISU şi normele tehnice silvice.

Politica europeană actuală prin Pactul Ecologic European, semnat și de România, reconfirmă rolul important al pădurii și biodiversității urbane și periurbane în combaterea efectelor crizei generate de schimbările climatice. Aceste păduri sunt mult mai valoroase din perspectiva asigurării beneficiilor sociale decât din cea a exploatării lemnului, mai ales în contextul în care poluarea atmosferică din București este atât de serioasă încât a dus la declanșarea de către Comisia Europeană a unei proceduri de infringement.

Parlamentarii semnatari ai acestui demers își manifestă disponibilitatea de a contribui la soluţionarea urgentă a problemelor semnalate împreună cu toți factorii decizionali şi de a participa la o masă rotundă cu scopul de a găsi soluții, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, organizațiile neguvernamentale, reprezentanți Romsilva și ANPM.

Totodată, în calitate de parlamentari, vom demara inițiative legislative prin care să  extindem categoria de protecție pentru pădurile periurbane, situate la limita unor mari aglomerări, care să aibă destinație socială și nu de producție masă lemnoasă.

Hai să ne trezim și să oprim masacrul! Hai să tragem aer în piept și să ne gândim că aerul acesta poate fi mai curat dacă NOI facem ceva azi, acum!

Diana Buzoianu 

deputat USR PLUS Circumscripția București

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic   

Oana Cambera

deputat USR PLUS Circumscripția Ilfov

Comisia pentru administrație publică și amenajare a teritoriului                                                     

Semnatari, 

Parlamentari:

Deputați și senatori USR PLUS

Oana Cambera

Diana Buzoianu

Oana Țoiu

Cătălin Teniță

Mihai Badea

Diana Stoica

Simona Spătaru

Silvia Dinică

Ștefan Pălărie

Dragoș Popescu

Oana Ozmen

Tudor Pop

Raoul Trifan

Cristian Seidler

Denisa Neagu

Aurel Oprinoiu

Adrian Giurgiu

Eugen Terente

Daniel Blaga 

Simina Tulbure

Cristina Rizea

Remus Negoi

Brian Cristian

Apostol Alin

Cristian Berea

Sergiu Vlad

Lorant Sas

Costel Vicol

Radu Ciornei

Filip Havârneanu 

Reprezentanți ONG-uri

Asociația Kogayon prin Florin Stoican

Asociația Parcul Natural Văcărești prin Dan Bărbulescu

Grup Salvați Codrii Vlăsiei prin Mircea Spinei, Daniel Sardan și Doru Oprea

Fundația Snagov prin Constantin Turmac

Fundația Alex Găvan prin Alex Găvan

Societatea Carpatină Ardeleană EKE Satu Mare prin Janos Mark-Nagy

Fundația Eco-Civica prin Dan Trifu

Grupul Civic Codrii Iașilor – Cunoaștem, Prețuim, Păstrăm prin Mihai Diac

Greenpeace România 

Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice prin Silviu Chiriac

Societatea Ornitologică Română prin Dan Hulea

Ecotop Oradea prin George Togor

Asociația pentru Protecția Liliecilor din România prin Farkas Szodoray-Paradi

Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor prin Andrei Acs

Articolul Ziua Pământului: Manifest USR PLUS pentru protejarea pădurilor periurbane apare prima dată în Uniunea Salvați România.