USR, întrebare pentru Ministrul de Finanțe: Ce se va întampla cu firmele care nu vor putea primi bani prin IMM Invest?

USR, întrebare pentru
Ministrul de Finanțe: ”Ce se va întampla cu zecile de mii de firme care nu vor
putea primi bani prin IMM Invest?”

”Ce se va întâmpla cu zecile de mii de firme care nu vor
putea primi finantare prin IMM Invest? Le veti lasa sa moară?”  era una din întrebările pe care senatoarea
USR Silvia Dinică ar fi dorit să i-o adreseze Ministrului Finanţelor Publice,
Florin Cîţu, în cadrul audierilor din comisiile reunite de buget-finanţe şi
economică din Senat, programată pentru astăzi.

Domnul Cîțu nu s-a prezentat în fața comisiilor reunite datorită ”programului încărcat al domnului ministru”, cum a sunat motivarea oficială a refuzului de a se prezenta la audieri, audieri care vizau ”analiza principalelor concluzii ale Raportului de ţară al agenţiei americane de rating Standard&Poors, respectiv menţinerea ratingului suveran al României la nivelul BBB, precum şi aspecte referitoare la perspectiva negativă generată de scăderea veniturilor bugetare ca urmare a contracţiei economice din ultimele luni”.

Senatoarea USR Silvia Dinică, Secretar al Comisiei economice,
industrii şi servicii din Senat, ar fi dorit să-i adreseze Ministrului
Finanțelor publice următoarele întrebări:

1. Toată lumea preconizează că vom avea recesiune în acest
an. Banca Mondială preconizează o scădere economică în acest an de 5,7%.
Comisia europeană anticipează o scădere economică de aproximativ 6%. FMI
estimează o scădere economică de 5%. 
Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare estimează o contracție de
4%.

Guvernul anticipează o scădere economică de doar 1,9%. Pe ce se bazează aceste proiecții optimiste ale Guvernului? De ce doar 1,9%, când toate celelalte instituții estimează o cădere economică mult mai mare? Cum veti gestiona aceasta recesiune?

2. Acum mai bine de o lună ați spus că doar aproximativ 15.000 de IMM-uri sunt bancabile. Asta înseamnă că din cele peste 60.000 de firme care au aplicat pentru programul IMM Invest, doar un sfert vor putea primi finanțare.

Ce se va întâmpla cu zecile de mii de firme care nu vor putea
primi finanțare prin IMM Invest? Le veți lăsa să moară?  Ce se va întâmpla cu persoanele angajate în
aceste firme? Îi veți lăsa pe acei oameni să-și piardă locurile de muncă?

3. România ar urma să primească de la Comisia Europeană 1
miliard de euro pentru a susține mediul de afaceri.

Cum intentionați să folosiți acei bani? Când vor fi
disponibili pentru firmele din România?              

Silvia Dinică: ”Am
văzut că programul încărcat al domnului ministru Cîțu nu i-a permis să vină azi
la audierile din comisiile reunite ale Senatului. Dincolo de meciurile
personale ale domnului Cîțu cu domnul Zamfir, cred ca ar fi fost important ca
dumnealui să vină azi la Senat să ne spună care sunt perspectivele economiei
românești de a depăși cu succes urmatoarea perioadă, care se anunță a fi una
foarte dificilă. Ar fi fost important să putem avea o imagine cât mai clară a
situației finanțelor publice, a felului în care pandemia a afectat atât
încasările la buget, cât și structura cheltuielilor, imagine pe care dl Cîțu
ne-o datorează nu numai nouă, senatorilor, cât 
– mai ales – celor implicați direct în activitățile economice.”

La ședința comisiilor reunite de buget-finanţe şi economică
au participat, din partea USR, senatoarea Silvia Dinică și senatoarea Ramona
Dinu.

Articolul USR, întrebare pentru Ministrul de Finanțe: Ce se va întampla cu firmele care nu vor putea primi bani prin IMM Invest? apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Ministrul Economiei, audiat în Parlament la cererea USR

La solicitarea USR, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a venit astăzi în Parlament pentru a participa la „Ora Guvernului”, tema dezbaterilor fiind „Măsurile economice post-COVID-19 și perspective de însănătoșire a economiei românești”.

Ministrul Economiei a fost solicitat de parlamentarii USR să
vorbească despre perspectivele reale de relansare a economiei românești și
despre proiectele strategice pe care a declarat că le susține.

Deputata USR Cristina Prună a ridicat problema investițiilor
de la Cernavodă și investițiilor care privesc gazele din Marea Neagră și a
amintit de proiectul USR pentru stimularea industriei prelucrătoare de gaze
naturale care zace de doi ani în Parlament.

„În ceea ce privește gazele de la Marea Neagră, o mare companie americană e pe cale să plece din România după ce a investit peste 1,5 miliarde de euro. Ținând cont de istoria recentă, care nu ne este deloc favorabilă, cum credeți că vom putea atrage parteneri strategici europeni sau de peste Ocean în acest proiect pe termen lung, care necesită un capital foarte mare și prezintă un risc investițional extrem de ridicat?! Și, pentru că am vorbit de Marea Neagră, ne-ați spus că doriți să deblocați acest proiect cât mai repede și chiar am apreciat lucrul acesta. Ați spus că vreți consens la nivel parlamentar și mai apoi că nu l-ați găsit. Acum ne spuneți că renunțați și că să așteptăm alegerile parlamentare. Aici, însă, nu pot să nu vă spun că nu știu unde ați mers să căutați consensul și nici ce metodă ați aplicat. Consensul se capătă în urma unor negocieri și a unor discuții serioase și transparente. La USR sigur nu ați venit”, i-a spus ministrului Economiei deputata USR Cristina Prună.

Un alt subiect ridicat de parlamentarii USR a privit
situația de la CE Olteania, companie care ar trebui să investească peste 5
miliarde de euro în următorii ani pentru a putea face față cerințelor cuprinse
în Pactul Ecologic European (Green Deal).

„Dacă vă gândiți să avem energie electrică ieftină produsă din gaz rusesc în jurul României în statele care nu sunt membre UE și că vom importa de acolo la prețuri mici, ca să compensăm închiderea capacităților de cărbune, așa ceva nu este acceptabil. Dacă nu veți spune apăsat la Bruxelles că fără gazul natural nu ne putem asigura securitatea energetică, atunci vom îngropa încă o dată proiecte care ne-ar fi putut aduce miliarde de euro și ne-ar fi dat o șansă la dezvoltare”, i-a mai transmis ministrului Economiei Cristina Prună.

Nu în ultimul rând, deputata USR a ridicat problema
liberalizării pieței de gaze naturale, a sprijinirii industriei auto și a
IMM-urilor care sunt puse pe drumuri infinite pentru puțin ajutor.

La rândul său, deputatul USR Claudiu Năsui a vrut să afle de
la ministrul Economiei ce face Guvernul PNL pentru debirocratizarea și pentru
sprijinirea antreprenorilor.

„Vi se pare normal ca România să fie singura țară în care, dacă vrei să deschizi o a doua firmă, să trebuiască să iei o rudă în acționariat? Sau vi se pare normal ca România să fie pe locul 55 în lume la ușurința de a face afaceri? Dacă nu vi se par normale aceste lucruri, trebuie să răspundeți de ce Guvernul din care faceți parte a atacat la CCR proiectul USR de debirocratizare și de eliminare a acestor prevederi aberante din legislația națională. Și, la Ministerul Economiei, rezultat din fuziunea a patru ministere, ce restructurare ați făcut? Pentru că cifrele arată că a crescut numărul de angajați. Iar per ansamblu, de când a venit PNL la guvernare, a crescut cu 310.000 numărul angajaților la stat. Ce ați făcut pentru debirocratizare și de ce ați blocat aceste reforme necesare pentru România și, în contextul acesta, cum vă mai puteți numi liberal?”, a declarat deputatul USR Claudiu Năsui.

Articolul Ministrul Economiei, audiat în Parlament la cererea USR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Mai puțină birocrație pentru 1 milion de firme! Proiectul USR privind declararea beneficiarului real, adoptat de Parlament

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de Cameră decizională, proiectul USR de simplificare a procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice. Proiectul elimină încă o verigă a birocrației inutile care împovărează firmele din România și a fost adoptat de Senat în urmă cu aproximativ o lună, astfel încât mai este nevoie doar de promulgare pentru ca măsurile care vor ajuta circa 1 milion de firme să intre în vigoare.

„Este un proiect de debirocratizare, care va îi va ajuta pe antreprenorii din România, adică pe cei care plătesc taxe și impozite, crează locuri de muncă și angajează oameni, care asigură ceea ce vedem în jur, inclusiv indemnizațiile noastre, pensiile speciale. Toate sunt plătite din munca acestui mediu privat, a cărui activitate o îngreunăm de multe ori, din păcate, prin birocrație. Adoptarea proiectului nostru este un semnal bun. O primă modificare spune că beneficiarii reali nu se vor mai declara anual, cum este acum, chiar dacă nu intervine nicio schimbare. Deci, acum, practic, noi punem pe drumuri 1 milion de firme să ne declare anual că nu s-a schimbat nimic. Păi, dacă nu s-a schimbat nimic, să nu mai declarăm, rămâne cum era, este de bun simț, este normal! O a doua modificare prevede ca statul să nu mai ceară informații pe care le are deja. Dacă o firmă are numai acționari persoane fizice, este clar că statul știe care sunt acționarii și poate să noteze informațiile din stânga în dreapta, dintr-un registru în altul”, declară deputatul USR Claudiu Năsui, unul dintre inițiatorii proiectului de lege.

„Acest proiect de lege face parte dintr-un pachet legislativ de reducere a birocrației pe care USR l-a depus în Parlament. Mai întâi, am simplificat procedura de înființare a unei firme, din păcate acest proiect este astăzi pe masa CCR. În România, din nefericire, cetățenii sunt tratați de multe ori de către stat ca niște cărăuși de hârtii, iar legislația, în loc să le ușureze viața celor care întreprind, le-o face un calvar. A venit momentul să luăm exemplul altor țări și să nu mai punem oamenii pe drumuri inutile și să ținem cont de faptul că doar dacă vom înlesni antreprenoriatul vom avea o prosperitate reală și locuri de muncă bine plătite aici în România”, declară și deputatul USR Cristina Prună, de asemenea inițiator al proiectului de lege.

Proiectul USR modifică și completează Legea nr. 129/2019
pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Concret, proiectul prevede că „Persoanele juridice supuse
obligaţiei de înregistrare în registrul comerţului depun la înmatriculare şi
ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real
al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor
reali ai societăţilor”.

De la obligația declarării anuale vor fi exceptate
persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, atunci când
aceștia sunt singurii beneficiari reali.

Dintre SRL-urile înregistrate în România, 604.884 – adică
61.83% – sunt cu asociat unic persoană fizică, al căror beneficiar real este
însuși asociatul unic, astfel că statul deține deja toate datele, nu mai este
nevoie redeclararea lor. Alte 337.119 sunt SRL-uri cu mai mulți asociați, doar
persoane fizice, deci și ele pot fi, de asemenea, identificate de Oficiul
Național al Registrului Comerțului și pot fi înscrise datele privind
beneficiarul real în funcție de cota parte a fiecărui asociat.

Articolul Mai puțină birocrație pentru 1 milion de firme! Proiectul USR privind declararea beneficiarului real, adoptat de Parlament apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Iulian Bulai: Ministrul Fondurilor Europene nu-și ia niciun angajament în privința banilor de la UE

La solicitarea deputatului
USR Iulian Bulai, ministrul Marcel-Ioan Boloș a fost audiat astăzi la Comisia
de Afaceri Europene a Camerei Deputaților, pe tema fondurilor europene
pe care România le va primi de la Uniunea Europeană în contextul pandemiei de
COVID-19.

Solicitarea deputatului USR a vizat negocierile României cu Comisia Europeană, în privința acestor fonduri, cerințele avansate de țara noastră, stadiul negocierilor și prioritățile destinației acestor bani, estimați, în prezent, la 33 de miliarde euro, în finanțări nerambursabile și credite garantate.

Întrebat în privința posibilităților de a utiliza fondurile destinate combaterii efectelor pandemiei pentru investiții, în primul rând în infrastructura națională – autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru Moldova, și spitale regionale –, ministrul Boloș a invocat stadiul incipient al elaborării Programului de reziliență și recuperare (de care trebuie să se ocupe Ministerul Fondurilor Europene), refuzând orice fel de angajament sau informație cu grad minim de precizie. Mai mult decât atât, ministrul nu a oferit date nici în privința fondurilor destinate A7 și A8 din finanțările structurale și de coeziune alocate României, promițând că va informa comisia în scris.

Chestionat de membrii
comisiei, Marcel-Ioan Boloș a detaliat modul în care fondurile europene deja
primite de România au fost, în unele cazuri, reorientate pentru acoperirea unor
nevoi urgente generate de pandemie, în condițiile în care țara noastră nu era
deloc pregătită să facă față unor urgențe medicale sau pur și simplu urgențe de
amploare. De asemenea, ministrul Fondurilor Europene a prezentat programele
deja aprobate la nivelul Uniunii Europene, centrate pe susținerea ocupării forței
de muncă, digitalizare, transport verde, formare profesională a personalului
medical, cercetare, fără a menționa concret prioritățile propriu-zise ale
României.

 „Sunt nemulțumit de lipsa de precizie a angajamentelor Guvernului pentru infrastructura mare, iar aceeași neclaritate, însoțită de lipsa informațiilor, am regăsit-o și în privința susținerii IMM-urilor din zona Moldovei – zona cea mai afectată de pandemie la noi. Dacă tot suntem într-o fază primară a gândirii Programului de reziliență și recuperare al României, ar fi cazul – și ar fi imperativ necesar – ca ministrul Boloș și, în general, Guvernul României să aibă în vedere introducerea în acest program a investițiilor în infrastructură și sprijinirea reală și a antreprenorilor, și a pieței muncii în Moldova. Voi urmări în perioada imediat următoare felul în care Guvernul se achită de datoriile, atât de amânate, către Moldova și oamenii ei”, a conchis deputatul USR Iulian Bulai.

Articolul Iulian Bulai: Ministrul Fondurilor Europene nu-și ia niciun angajament în privința banilor de la UE apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Ministrul Fondurilor Europene, chemat de USR în Parlament

Deputatul USR Iulian Bulai a făcut azi o solicitare pentru audierea ministrului Marcel-Ioan Boloș la Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților pentru a discuta despre fondurile europene pe care România le va primi de la Uniunea Europeană în contextul pandemiei de COVID-19.

“Am făcut azi o solicitare pentru audierea ministrului Boloș la Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților. Ca să știm și noi ce se-ntâmplă. Ce solicitări a făcut România, când și cu ce plan pe mai departe. Concret și pe fapte și date, nu zvonistică și promisiuni. Aștept să primesc răspunsuri de la ministrul pentru Fonduri Europene. Este nevoie de transparență în gestionarea sprijinului oferit de UE în depășirea efectelor pandemiei. Înainte să fie prea târziu”, declară deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru afaceri europene. 

Deputatul USR arată în solicitarea transmisă că ministrul Boloș trebuie să detalieze membrilor comisiei care sunt solicitările Guvernului României privind aceste fonduri, când au fost trimise solicitările, care este stadiul discuției și ce autorități publice sunt implicate, calendarul acestui proces și prioritățile României în folosirea acestor fonduri.

Până acum, din ce se discută public, România ar urma să primească post-criză peste 30 de miliarde de euro. “Acești bani ar trebui să fie folosiți pentru proiecte care ne-ar fi atât de folositoare, dar până acum nimeni nu a reușit să le realizeze. Mă refer la proiecte de infrastructură mare, cum ar fi Autostrada A8 Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș sau spitalele regionale. Sper să ne fie învățătură de minte experiențele anterioare și să nu mai tocăm bani pe cursuri de formare, workshop-uri și alte întâlniri fără o finalitate concretă.”, conchide deputatul USR Iulian Bulai.

Solicitare-comisia-pentru-afaceri-europene_Marcel-BoloșDescarcă

Articolul Ministrul Fondurilor Europene, chemat de USR în Parlament apare prima dată în Uniunea Salvați România.

„Revenirea la muncă”. Propunerile USR pentru salvarea locurilor de muncă în România

Uniunea Salvați România propune, spre dezbatere publică, un pachet de măsuri pe care statul ar putea să le adopte în perioada următoare pentru a salva cât mai multe locuri de muncă și, implicit, pentru a salva de la faliment nu doar afaceri, ci și familii întregi care depind de veniturile celor care muncesc.

„Propunerea pe care am lansat-o astăzi în dezbatere publică este un instrument de prevenire a riscului de șomaj în contextul pandemiei de COVID-19, care a afectat puternic economia. Scopul este de a păstra locuri de muncă și a încuraja revenirea la activitatea economică, astfel încât să ne apropiem de ceea ce aveam înaintea declanșării crizei de sănătate publică și crizei economice. Filosofia este următoarea: pentru cât lucrează angajatul din norma sa de lucru va fi plătit de angajatorul său, iar diferența este suportată de stat într-o mare măsură. Se pune întrebarea legitimă: care este numărul angajaților care ar putea beneficia de această măsură? Noi am analizat trei scenarii posibile. Primul vizează 550.000 de persoane, câte erau în 14 mai, ultima zi a stării de urgență, în șomaj tehnic. Al doilea scenariu vizează 1.118.000 persoane, câte persoane s-au aflat, în total, pe perioada stării de urgență în șomaj tehnic. Al treilea scenariu vizează 2.118.000 persoane. Impactul bugetar pentru o durată de șapte luni, presupunând o scădere în timp atât a numărului de angajați beneficiari, cât și a fracției de normă de lucru pe care o va sprijini statul, variază între 1,56 miliarde lei și 5,97 miliarde lei, în funcție de scenariul pus în practică”, explică deputatul USR Cristian Seidler.

„Ideea este ca statul să nu-ți ia cu o mână și să-ți dea cu alta – sau să-ți împrumute cu alta, așa cum este în cazul IMM Invest -, ci să încurajeze munca. Este important să dăm mediului privat capacitatea de a suporta șocul provocat de pandemia de COVID-19 și de schimbarea structurii cererii. Statul nu trebuie să blocheze sau să frâneze această ajustare a afacerilor, ci să ajute să se producă cât mai lin cu putință, în așa fel încât veniturile oamenilor să nu fie afectate. Și asta face propunerea noastră: ajută ca oamenii să nu aibă un șoc asupra salariului chiar dacă le scade norma de muncă. Instrumentele din propunere vin în conjuncție cu ’Zero taxe pe salariul minim‘. Statul trebuie să strângă și el cureaua și să vină în ajutorul firmelor și al angajaților, adică în ajutorul mediului privat, care este motorul economiei”, declară și deputatul USR Claudiu Năsui.

Propunerea de politici publice, redactată și prezentată de
deputații USR Cristian Seidler și Claudiu Năsui, este construită pe necesitatea
ca angajatorii să fie încurajați să mențină cât mai multe locuri de muncă și
să-i readucă la lucru pe angajați.

Pachetul conține trei seturi de măsuri:

– Ajutor financiar nerambursabil și împrumuturi pentru
susținerea plății salariilor;

– Modificarea legislației muncii în scopul flexibilizării și
debirocratizării relațiilor de muncă;

– Schimbarea atitudinii statului față de angajați și
angajatori, dintr-una preponderent punitivă spre una de îndrumare și susținere
a contribuabililor.

Ajutorul financiar nerambursabil și împrumuturile pentru susținerea plății salariilor ar urma să se acorde pe o perioadă cuprinsă între 1 lună și 7 luni, pentru personalul angajat la data de 1 martie 2020 și ar urma să acopere până la 66% din valoarea salariului brut. Jumătate din sumă ar urma să fie acordată sub forma ajutorului financiar direct, jumătate, sub formă de împrumut fără dobândă, condiția fiind ca angajatul să lucreze cel puțin 20% din norma sa contractuală (echivalentul a aproximativ o zi pe săptămână).

În acest fel, angajatul va avea, pentru început, un venit de 86% din salariul său de bază. Pe parcurs, venitul poate crește pe măsură ce crește și durata timpului lucrat.

În ceea ce privește modificarea legislației muncii, USR
propune modificarea Codului Muncii în sensul flexibilizării prevederilor
privind programul de lucru, durata timpului de lucru și a locului desfășurării
muncii. De asemenea, Telemunca ar trebui introdusă în Codul Muncii și ar trebui
să fie simplificată, astfel încât să fie permisă activitatea de la distanță a
angajaților chiar și pentru o zi pe săptămână, iar decizia să poată fi luată de
la o zi la alta, fără încheierea de acte adiționale cu câte 10 puncte.

USR consideră că ar trebui să fie revizuită și legislația
privind securitatea și sănătatea în muncă, astfel încât susținerea
instructajelor și chiar verificarea cunoștințelor să se poată realiza prin mijloace
electronice.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește schimbarea
atitudinii față de contribuabili, statul trebuie să înțeleagă că rolul său este
de sprijin. Funcționarii statului, în special cei cu atribuții de îndrumare și
control, ar trebui să fie direcționați spre întocmirea de planuri de remediere,
iar eventualele sancțiuni contravenționale pot fi, mai ales la prima abatere,
avertismente, nu amenzi împovărătoare.

Tot în scopul încurajării muncii în România, USR a propus, de altfel, încă din noiembrie 2019, conceptul „Zero taxe pe salariul minim”, care presupune scutirea de taxe și impozite a primilor 2.230 de lei din salariu, astfel încât fiecare angajat să rămână cu 830 de lei în plus.

Detalii despre pachetul de măsuri: PolicyBrief-revenire@muncaDescarcă

Articolul „Revenirea la muncă”. Propunerile USR pentru salvarea locurilor de muncă în România apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Legea USR privind simplificarea declarării beneficiarului real, adoptată de Senat

Proiectul de lege al deputaților USR Cristina
Prună și Claudiu Năsui, menit să reducă birocrația inutilă, a fost adoptat în
unanimitate de Senat pe 12 mai. Legea prevede corectarea actualei obligații de
a declara anual informații pe care statul deja le deține. Astfel, USR face încă
un pas important pentru debirocratizare în România.

“Suntem
cu un pas mai aproape să eliminăm birocrația depunerii hârtiilor pentru unul
din multele exemple în care statul ne cere ceva ce are deja. Am promis că facem
din debirocratizare o prioritate, deoarece dorim să ușurăm povara românilor, nu
să adăugăm la ea cum s-a tot întâmplat în ultimii 30 de ani. În proiectul USR
doar entitățile care au în componență o persoană juridică rămân supuse
obligației de a depune declarația. ” a declarat
deputatul Claudiu Năsui.

Proiectul USR adoptat de Senat mizează pe
necesitatea de a declara anualla
notar sau în fața unui reprezentant al Registrului Comerțului care este
beneficiarul real al societății, chiar dacă acesta nu s-a schimbat. Această
obligativitate este anulată în cazul tuturor firmelor și ONG-urilor din țară.

“Debirocratizarea
este unul dintre angajamentele USR. Ne dorim să trăim
într-o țară în care nu mai mergem la ghișee să pierdem timpul pentru a depune
dosare cu șină inutile cu informații pe care statul le are deja. Dacă o firmă
sau un ONG au asociați doar persoane fizice, atunci statul nu are decât să ia
datele despre beneficiarul real de la Registrul Comerțului, care îi aparține
tot lui. Dacă nu s-au produs schimbări, nu mai e cazul să revii anual să tot
declari același lucru,” transmite deputatul Cristina
Prună.

Mai mult, legea vine în ajutorul a nu mai
puțin de 942.000 de societăți cu răspundere limitată, adică 96,3% din totalul
SRL-urilor din România și a nenumăratelor ONG-uri care se află într-o situație
similară. Acestea nu vor mai fi supuse să declare schimbările produse la stat,
deoarece statul deține deja aceste informații. Statul va trebui să ia datele
despre beneficiarul real de la Registrul Comerțului, care îi aparține tot lui.

Articolul Legea USR privind simplificarea declarării beneficiarului real, adoptată de Senat apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Proiect de lege USR: Transparență în toate achizițiile publice organizate de stat

Statul a decis să sacrifice transparența achizițiilor publice în această perioada de criză, sub motivația urgenței de a achiziționa echipamente. Astfel a făcut loc contractelor cu dedicație și achizițiilor făcute cu firmele de casă, într-o Românie în care problema achizițiilor publice este încă reclamată de UE în rapoartele MCV.

În acest context, deputatul USR Adrian Prisnel a depus un proiect de lege care își propune ca utilizând infrastructura IT existentă a statului, respectiv sistemul electronic de achiziții, SEAP, să ofere transparența necesară pentru a ne asigura că banii publici sunt cheltuiți eficient și legal.

Astfel, fără a perturba procedurile de achiziții ale O.N.A.C., Oficiul va trebui să publice pe site-ul SEAP, toate procedurile de atribuire pe care urmează să le desfășoare, inclusiv prin derogare de la legislația achizițiilor publice, procedurile de negociere fără anunț. De asemenea pentru a asigura transparență și o corectă informare a cetățenilor privind utilizarea banului public, în legătură cu achizițiile directe pe perioada stării de urgență efectuate de toate autoritățile publice enumerate în decretele Prezidențiale, Autoritatea pentru Digitalizarea României va centraliza toate aceste proceduri de achiziții directe și le va publica pe o pagină dedicată a SEAP.

”Negocierea fără publicare de anunț și achiziția directă, sunt cele mai netransparente și restrictive proceduri de atribuire deoarece invitația de participare în cadrul acestora este transmisă direct de către autoritatea contractantă, către operatorii economici de la care aceasta vrea să facă achiziția. Astfel niciun alt operator economic în afara acelora care au primit invitația de participare nu poate participa în procedură, restrângându-se astfel în mod artificial concurența. Pentru a preîntâmpina risipa banului public și contractele cu dedicație, la prețuri disproporționate și exagerate față de prețurile pieței libere, aceste proceduri trebuie să rămână transparente, iar cetățenii să se poată informa ușor cu privire la desfășurarea lor, obiectul acestora și societățile declarate câștigătoare”, a explicat deputatul USR Adrian Prisnel.

Lipsa echipamentelor medicale din spitalele din România, a determinat Guvernul și Președinția, să decidă la începutul crizei de coronavirus COVID-19 că achizițiile de stocuri de urgență medicală și echipamente medicale trebuie făcute fie centralizat de către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și fie prin achiziții directe de către orice autoritate publică.

Guvernul a autorizat O.N.A.C., prin OUG nr. 11/2020, să organizeze toate achizițiile publice pentru stocurile de urgență în numele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu prioritate prin procedura de atribuire negociere, fără publicare de anunț. Pe de altă parte Președinția, prin Decretele nr. 195/2020 și 240/2020, a autorizat toate autoritățile publice să facă achiziții directe peste pragurile prevăzute de legislația achizițiilor publice.

Proiectul de lege depus de Adrian Prisnel îl puteți citi aici: https://bit.ly/ProiectPrisnelONAC

Articolul Proiect de lege USR: Transparență în toate achizițiile publice organizate de stat apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR cere discutarea legilor în Senat, PSD le vrea trecute tacit, pentru că au primit raport de respingere

În ciuda faptului că USR a cerut în urmă cu o săptămână întroducerea pe ordinea de zi a Senatului a  proiectului de lege L148/2020 privind băncile de locuințe cu termen de adoptare tacită în 07.05.2020, acest lucru nu s-a întâmplat. Proiectul de lege are raport negativ de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, raport care acum se pierde, fără ca motivele respingerii să fie luate, formal, în considerare.  L148 are termen de adoptare tacită pe data de 7.05.2020.

Ramona Dinu: ”Această lege este, în pofida a ceea ce pretind
inițiatorii ei, o mână de ajutor dată acelora care au gestionat instrumente de
economisire și de creditare numite pompos bănci pentru locuinţe. Am verificat
mai multe contracte și  eu nu văd, în
baza acelor documente, niciun risc de executare silită a clientului. Nu există
contract propriu-zis, ci o „documentaţie contractuală” care nu ar
putea fi învestită niciodată cu formulă executorie. Este o dovadă de cinism dus
la extrem ca politicienii noștri să se preocupe de ștergerea unor  datorii de sute de milioane de euro în
favoarea unor grupuri bancare față de Statul Român, astăzi, când românii mor la
propriu din cauza unei infrastructuri sanitare precare și, mâine, când românii
poate vor muri de foame datorită unui stat sărăcit și inapt să îi sprijine.”

Curtea de Conturi și Înalta Curte de Casație și Justiție au
demonstrat deja că sumele plătite de Statul Român ca Primă de economisire au
fost alocate nelegal, fără a avea legătură cu sistemul de economisire-creditare
în vederea achiziționării de locuințe sau a creșterii confortului locativ.

Articolul USR cere discutarea legilor în Senat, PSD le vrea trecute tacit, pentru că au primit raport de respingere apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR taie birocrația. Proiectul USR care facilitează înființarea firmelor, adoptat de Parlament

Singura șansă de relansare a României este debirocratizarea, iar USR continuă să lupte în Parlament pentru asta. Astăzi, a fost adoptat din nou, după ce președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea, proiectul de lege care reduce birocrația și facilitează înființarea firmelor, adică oferă un ajutor real antreprenorilor. Sperăm ca, de data aceasta, legea să fie promulgată cât mai rapid, chiar dacă parlamentarii PNL s-au opus fățiș adoptării. Românii care vor să pună pe picioare o afacere au nevoie de această lege, au nevoie de eliminarea hârtiilor inutile și a nenumăratelor drumuri la ANAF.

„Prea mult timp am văzut, de la această tribună, proiecte care adăugau la birocrație. Încă un aviz, încă o licență, încă o acreditare, încă un atestat, ceva, o hârtie undeva, care să apese pe întreprinzători, pe micile și mediile întreprinderi pe care le avem și pe care ar trebui să le prețuim mai mult, pentru că pe ele putem baza o economie sănătoasă. Noi, în România, de prea multe ori am apelat la birocrație și le-am împovărat cu fel de fel de cerințe care să le taie elanul, să omoare spiritul inovator și antreprenorial al poporului român. Aceste întreprinderi oferă locuri de muncă, plătesc taxe și impozite, inovează. Proiectul acesta face un pic mai ușoară viața antreprenorilor români, pentru că nu putem continua în același fel dacă ne dorim, cu adevărat, să creștem, să nu ne sabotăm propria economie”, a declarat deputatul USR Claudiu Năsui.

„Acest proiect a fost depus încă din 2017 de USR și reprezintă viziunea pe care noi o avem pentru România: una antreprenorială, fără birocrație, fără hârtii și fără drumuri inutile la stat. Soluțiile cuprinse în proiectul de lege pot face o diferență în viața întreprinzătorilor români. Birocrația excesivă omoară spiritul antreprenorial într-o perioadă în care acesta ar trebui cu atât mai mult să fie încurajat. Mi-au scris oameni care vor să înființeze o firmă și care spun că trebuie să interacționeze cu până la cinci vecini pentru semnături pentru a-și înființa sediul social, chiar dacă nu desfășoară activitate comercială acolo. Este, evident, aberant, mai ales în aceste momente în care distanțarea socială este esențială. Debirocratizarea este cheie în repornirea economiei, următorul pas îl reprezintă digitalizarea”, a declarat și deputatat USR Cristina Prună.

Proiectul de lege adoptat astăzi, din nou, a fost inițiat în mai 2017 de deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui și a fost susținut de toți parlamentarii USR, fiind fundamentat pe ideea că birocrația inutilă descurajează antreprenoriatul și mediul privat, mediu care plătește, până la urmă, pentru toate cheltuielile statului.

Legea elimină restricția ca românii să fie acționari unici
într-o singură firmă și, implicit, toată hârțogăria la care sunt supuși când
vor să mai înființeze o firmă și adaugă fie o altă firmă în acționariat, fie o
rudă cu 0,001% din acțiuni.

De asemenea, elimină restricția de a avea o singură firmă
per cameră, ceea ce înseamnă că vor putea fi înființate mai multe firme la
aceeași adresă. Totodată, legea elimină acordul vecinilor pentru a avea sediu
social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială.

USR amintește că în clasamentul Bancii Mondiale, România
este pe locul 55 la birocrație și greutatea de a face afaceri în România, sub
Maroc și sub Cipru. Dacă statul nu are curajul să ia măsuri ferme, România va
continua să fie în coada clasamentelor internaționale în ceea ce privește
mediul de afaceri.

Articolul USR taie birocrația. Proiectul USR care facilitează înființarea firmelor, adoptat de Parlament apare prima dată în Uniunea Salvați România.