Cristina Prună (USR): Dacă tot se laudă cu investițiile făcute de mediul privat, Burduja să nu mai blocheze proiectele de energie regenerabilă

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ajuns să se laude cu lucruri mărunte și să își asume investițiile private din piață și creșterea numărului de prosumatori ca fiind realizări personale.

Ministerul Energiei a transmis într-un comunicat informații despre capacitățile noi instalate, de 624 MW, care ar fi „de zece ori mai mult decât în 2022”. Dar, capacitățile instalate în piață au fost la un nivel ridicol, așa cum a arătat și Curtea de Conturi într-un raport recent. Mai mult decât atât, capacitățile instalate de prosumatori în 2023 sunt la nivel aproape dublu (aproximativ 1.000 MW) față de cele realizate de investitori privați din piață, ceea ce arată că investițiile private serioase în sectorul regenerabilelor (eolian, solar, biomasă) sunt încă blocate. Mai exact, Ministerul Energiei birocratizează excesiv astfel de investiții și nu accesează miliardele de euro din bani europeni.

Numai prin PNRR România își propusese să instaleze 950 MW până la mijlocul lui 2024. Toată această capacitate este în prezent în pericol deoarece la finalul anului trecut încă se semnau contractele de finanțare. Termenul prevăzut în PNRR va fi ratat și asta va afecta dezvoltarea noilor capacități de producție în România.

„I-am transmis domnului Burduja la audierile din decembrie 2023, în Parlament, să iasă din mentalitatea socialistă și să vină cu o viziune de piață pentru sectorul energetic. Este trist că persistă în aceleași greșeli ca și predecesorii săi. Există numeroase piedici birocratice și politice la nivelul instituțiilor statului care nu sunt rezolvate: de la obținerea de avize până la utilizarea terenurilor pentru noi investiții și inexistența, la nivelul statului, a unui “one-stop-shop” dedicat investitorilor, de la plafonarea artificială a prețului până în 2025 care nu stimulează investitorii până la risipa din bani publici generată de această schemă de plafonare, de la blocajele privind fondurile europene până la acordarea banilor din Fondul de Modernizare preferențial, doar pentru companiile de stat. Apropo, nu l-am văzut pe domnul Burduja să se laude cu realizările din companiile de stat, multe dintre ele aflate pe piețe de tip monopol sau duopol. Ce se mai aude cu mult amânata finalizare a centralei de la Iernut? Dar cu întârzierile de la CE Oltenia? Îl interesează pe domnul ministru ce se întâmplă în aceste companii de stat mult prea căpușate?”, afirmă Cristina Prună, vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii.

În aceste condiții, țintele asumate de stat în ceea ce privește energia regenerabilă până în 2030 nu par să aibă sens: 8.000 MW instalați numai în energie fotovoltaică, spunea Klaus Iohannis în decembrie, 15.000 MW instalați în energie eoliană și solară spunea șeful Transelectrica anul trecut.

„Investițiile în capacități noi de producție înseamnă facturi corecte la energie pentru consumatori dar și oportunitate de dezvoltare economică extraordinară pentru România. Industria românească nu se poate moderniza fără prețuri la energie care să îi permită să fie competitivă. Mai mult, trebuie să ne uităm la cum să atragem lanțuri de aprovizionare și industria din jurul regenerabilelor în țara noastră (de la producție de panouri fotovoltaice, baterii sau eoline). Dar pentru asta este nevoie de stabilitate, reducerea birocrației și viziune în ceea ce privește folosirea miliardelor de euro disponibile din fondurile europene”, a conchis deputata USR Cristina Prună.

Articolul Cristina Prună (USR): Dacă tot se laudă cu investițiile făcute de mediul privat, Burduja să nu mai blocheze proiectele de energie regenerabilă apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Premieră în Brașov. 90% din energia electrică necesară pentru școli, clădiri publice și iluminat, asigurată din propriul parc fotovoltaic

Primarul Allen Coliban a depus o cerere de finanțare nerambursabilă în valoare de peste 40 de milioane de lei pentru a construi primul parc fotovoltaic din Brașov, din care să fie asigurată 90% din energia electrică necesară pentru școli, clădiri publice și iluminat.

Investiția, care va însemna o reducere semnificativă la factura de energie electrică, dar și creșterea independenței energetice, face parte din programul de transformare a Brașovului în capitala verde a României, obiectiv asumat de Allen Coliban încă de la începutul mandatului.

,,În septembrie 2021, Brașovul a fost primul oraș care și-a asumat o țintă ambițioasă: aceea că, în mai puțin de 10 ani, va reduce emisiile de dioxid de carbon cu 55% și va atinge neutralitatea climatică până în 2050. Pentru a realiza aceste obiective, continuăm să implementăm o serie de soluții care ne aduc mai aproape de ele.

La finalul anului trecut, am depus o solicitare de finanțare prin POIM pentru a amenaja propriul parc fotovoltaic, prin care să asigurăm, aproape în totalitate, necesarul de consum pentru toți consumatorii publici care aparțin de municipalitate: școli, iluminat public sau instalații de producere a zăpezii artificiale”, a declarat primarul Allen Coliban.

Avantajul unui asemenea proiect este că energia consumată este regenerabilă și nu poluează.

Concret, punerea în funcțiune a acestui parc fotovoltaic va acoperi aproximativ 89,72% din necesarul de energie electrică pentru cele 21 colegii și licee, 16 școlii gimnaziale, 29 grădinițe, 8 creșe, instituțiile de cultură, primăria și serviciile publice din subordinea Consiliului Local, centralele și punctele termice, piețele, parcările multietajate, bazele sportive, sistemul de iluminat public și sistemul de semaforizare din oraș, energia electrică necesară domeniului schiabil (sistemele de producere a zăpezii artificiale, cele de pompare etc.).

La acestea se adaugă și programul municipalității de dotare a 27 de unități de învățământ cu panouri fotovoltaice, pentru care s-a solicitat finanțare în luna noiembrie.

Articolul Premieră în Brașov. 90% din energia electrică necesară pentru școli, clădiri publice și iluminat, asigurată din propriul parc fotovoltaic apare prima dată în Uniunea Salvați România.