Bugetul Timișoarei, votat în unanimitate. Prioritatea lui Dominic Fritz pentru 2023: finalizarea investițiilor începute pe fonduri europene

Timișoara a adoptat oficial bugetul pe 2023, în valoare de 2,36 miliarde de lei, prin votul unanim al consilierilor locali.1,27 miliarde de lei sunt alocați pentru investiții și dezvoltare, iar 1,09 miliarde de lei pentru cheltuielile de funcționare a orașului.Primarul USR Dominic Fritz are astfel la dispoziție sume record pentru investiții în 2023, aproape jumătate din bugetul de dezvoltare al Timișoarei fiind compus din investițiile din fonduri europene, în valoare de 539 de milioane de lei. Sunt estimate creșteri de venituri din absorbția de fonduri europene de 115 milioane de lei în comparație cu 2022, dat fiind că 2023 este ultimul an în care pot fi finalizate proiectele pe fonduri europene din Programul Operațional Regional 2014-2020.

„Nu a fost un buget ușor de făcut pentru că sunt mai multe elemente de context național și local care pun presiune pe bugetul local. Avem inflația în creștere, costurile cu energia, dar și angajamentele pe care le avem de îndeplinit anul acesta când Timișoara este Capitală Europeană a Culturii. Am venit cu o propunere echilibrată de buget, care are la bază continuitatea serviciilor de interes public, finalizarea investițiilor din fonduri europene și finanțarea programului cultural al Timișoarei 2023”, transmite primarul Dominic Fritz.

Banii alocați pentru dezvoltare vor contribui la finalizarea marilor lucrări de infrastructură din oraș – Calea Bogdăneștilor, Bulevardul Cetății, Calea Vidrighin și Pasajul Solventul – pentru investițiile de la Clinicile Balneo și ORL și pentru noul centru de recuperare pulmonară de la Spitalul „Victor Babeș”. Va fi finalizat, de asemenea, campusul Liceului „Nikolaus Lenau” și vor fi continuate lucrărilor de extindere și modernizare a mai multor școli din oraș.

Primăria va aloca 186,7 milioane de lei pentru finanțarea proiectului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, urmând să fie finalizate, de asemenea, lucrările la infrastructura culturală, la cinematografele Dacia, Timiș, Studio și la Turnul de Apă din Iosefin.

Primarul USR anunță de asemenea sume fără precedent alocate subvențiilor, în contextul creșterilor majore ale costurilor în 2022 în toate sectoarele importante: iluminat public, încălzirea instituțiilor publice, materialele de construcții etc.:

  • Pentru funcționarea serviciilor de încălzire sunt alocate 165 milioane de lei la Colterm, comparativ cu 120 milioane de lei în anul 2022, fonduri pentru plata cheltuielile curente – gaz, cărbuni, dar și din care să poată compania Colterm să achiziționeze certificatele verzi aferente anului precedent
  • Pentru continuitatea serviciilor de transport public sunt alocate 115 milioane de lei, comparativ cu 80 milioane de lei în anul 2022, fonduri care reflectă creșterile costurilor de funcționare, respectiv carburanți și curent
  • Pentru iluminatul public sunt prevăzute 24 milioane de lei, comparativ cu 10 milioane de lei care au fost plătiți în anul 2022, din cauza creșterii costurilor pentru utilități
  • Pentru asigurările sociale: 8,9 milioane de lei în plus, pentru a-i sprijini pe cei mai afectați de efectele inflației.      

Articolul Bugetul Timișoarei, votat în unanimitate. Prioritatea lui Dominic Fritz pentru 2023: finalizarea investițiilor începute pe fonduri europene apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Bugetul Brașovului pe 2023 are cele mai mari sume atrase vreodată din fonduri europene

Brașovul a adoptat oficial bugetul local pe 2023, care are cele mai mari sume atrase vreodată din fonduri europene și, pentru al treilea an consecutiv, depășește 1 miliard de lei la capitolul venituri, iar la partea de cheltuieli ajunge la 1,5 miliarde de lei.

Investițiile în dezvoltare sunt prioritare și cele mai multe provin din fondurile europene nerambursabile atrase anul trecut, acestea depășind veniturile din taxele și impozitele brașovenilor cu peste 20%.

Anul acesta, Educația primește o alocare record, în valoare de 181,7 mil lei, care reprezintă 12,22% din buget.

„Este un an al marilor proiecte și al finanțărilor nerambursabile, un an care va fi foarte, foarte activ. Avem deja proiecte mari și certitudini, cum ar fi Spitalul de Pneumoftiziologie și Infecțioase, primul spital nou pe care îl construim la Brașov în ultimii aproape 50 de ani.

Pe lângă acestea, avem investiții importante la fiecare capitol – fie că vorbim despre mobilitate, prin construcția de piste de biciclete, despre învățământ, prin construcția de creșe și grădinițe, despre construcția de locuințe pentru tineri sau sisteme de colectare selectivă a deșeurilor“, a declarat primarul Allen Coliban.

În ceea ce privește investițiile din fonduri europene, pentru acest an, Brașovul are deja în derulare proiecte în valoare de 562 de milioane de lei, cărora li se vor adăuga proiectele aprobate pentru finanțare prin PNRR în valoare de 860,69 milioane de lei. Alte 270 de milioane de lei reprezintă proiectele depuse prin PNRR, aflate în faza de evaluare.

Printre proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă, aflate în derulare în acest an, se află și construirea a șase grădinițe și patru creșe, amplasarea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice, extinderea sistemului de management informatizat al sistemului de transport public, reabilitarea și modernizarea mai multor școli, dar și construirea primului parc fotovoltaic din Brașov.

Referitor la atragerea de fonduri nerambursabile prin PNRR, primarul Allen Coliban are aproape 20 de proiecte, în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei, proiecte ce vor demara în acest an, precum construcția primului spital nou din ultimii 50 de ani în Brașov, reabilitarea energetică a mai multor blocuri de locuințe, achiziția de mijloace de transport nepoluante, construirea unor locuințe eficiente din punct de vedere energetic pentru tineri și nu numai.

În ultimii doi ani, primarul Allen Coliban a triplat numărul de proiecte cu finanțare nerambursabilă, valoarea lor crescând cu 270%.

Articolul Bugetul Brașovului pe 2023 are cele mai mari sume atrase vreodată din fonduri europene apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cel mai mare buget din istoria Câmpulungului în 2023: 80 la sută din bani se duc în dezvoltare și doar 20 la sută pentru funcționare

Primarul Municipiului Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a prezentat proiectul bugetului local pe 2023, care este cel mai mare din istoria orașului: mai mult de două treimi, adică 80 la sută, se duc în dezvoltarea orașului (221,9 mil lei) și doar 22,76 la sută în ceea ce privește partea de funcționare (65,3 mil lei) a administrației locale.

Dezvoltarea e finanțată în proporție de 95 la sută din fondurile europene obținute de Elena Lasconi.

“Sunt absolut convinsă că, până la sfârșitul anului, prin finanțările pe care le vom primi, această cifră (n.r – pentru dezvoltare) va crește, cel puțin, la 400 de milioane. Acesta este începutul reconstrucției Câmpulungului”, a declarat primarul Elena Lasconi.

Prin comparație, în 2017 au fost alocate 76,7 mil lei pentru funcționare și doar 15 mil lei pentru dezvoltarea orașului.

Practic, primarul USR a crescut de aproape 15 ori finanțările alocate dezvoltării Câmpulungului cu ajutorul fondurilor europene obținute.

“Până acum, suntem municipiul cu cea mai mare alocare pentru dezvoltare din țară, peste Oradea, Cluj sau Craiova”, a mai spus primarul USR.

În ceea ce privește lista investițiilor propuse pentru 2023 din bugetul local, aceste proiecte se ridică la 11,4 mil lei și vizează continuarea procesului de reabilitare a străzilor, finalizarea amenajării mai multe parcuri, extinderea rețelei de canalizare, reamplasarea unei conducte de gaz, amenajarea de parcări rezidențiale și finalizarea documentațiilor necesare pentru a putea crește nivelul fondurilor atrase în comunitate.

Anul acesta, proiectele finanțate din fonduri nerambursabile se ridică la 256,3 mil lei. Exemple: eficientizarea energetică a 9 blocuri construite înainte de ’77 (49 mil lei); 53,8 mil lei pentru eficientizarea energetică a cinci clădiri publice (Spitalul Municipal, o grădiniță și trei școli); 24,8 mil lei pentru achiziția a 8 microbuze, 4 autobuze electrice și 12 statii de încărcare; 15,2 mil lei pentru proiectul pentru instalații electrice, fluide medicale, sistem de alarmare de incendii pentru cele două spitale din Câmpulung; 4,2 milioane lei pentru digitalizarea primăriei; 16,6 mil lei pentru o nouă creșă.

În plus față de cele de mai sus, au fost aprobate și urmează să fie semnate, în zilele următoare, alte contracte de finanțare prin PNRR în valoare de 21,4 mil de lei pentru renovarea energetică a Secției de Psihiatrie, ORL și Oftalmologie a Spitalului Municipal (2,1 mil lei); eficientizarea energetică a Spitalului PNF, Vila Drăghiceanu (3,8 mil lei); renovarea energetică a Pavilionului Administrativ al Spitalului Municipal (2,8 mil lei); renovarea energetică a Școlii Gimnaziale “Nanu Muscel” (6,2 mil lei); eficientizarea energetică a unui corp de clădire a Colegiului Tehnic Câmpulung (3,8 mil lei); dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de echipamente e-ticketing (2,4 mil lei).

Alte proiecte aflate în evaluare anul acesta, din surse nerambursabile, se ridică la aproape 170 mil lei.

Articolul Cel mai mare buget din istoria Câmpulungului în 2023: 80 la sută din bani se duc în dezvoltare și doar 20 la sută pentru funcționare apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Noi modificări la ordonanța pentru plata facturilor la energie. Guvernul PSD-PNL bate recordul de incompetență

Pentru a treia oară
în mai puțin de două luni, Guvernul Ciucă vine cu o nouă formă pentru ordonanța
de urgență privind plata facturilor. Guvernul PSD-PNL arată că nu este capabil
nici măcar să lase Uniunea Europeană să îi ajute pe românii cu venituri mici
să-și plătească facturile de energie și lemnele de foc.

Cardurile de energie nu
au ajuns nici acum la beneficiari, banii vor putea fi folosiți, în cel mai bun
caz, din 20 februarie încolo, iar întreg mecanismul este unul deosebit de greoi,
de birocratic. Între timp, Guvernul PSD-PNL tot modifică actele normative în
baza cărora românii vor primi ajutorul din fonduri europene, pe ordinea de zi a
ședinței de astăzi a Guvernului aflându-se încă o ordonanță de modificare și
completare a OUG 166/2022.

De anul trecut, Guvernul
tot promite românilor vulnerabili că vor fi sprijiniți cu tichete de energie
prin intermediul Poștei Române. În realitate, Guvernul continuă aceeași
cârpeală: face o lege pe care o modifică o dată la 15 zile. În tot acest timp, prețurile
nu stau în loc, tot cresc. Oamenii resimt scumpirile fie că merg la
cumpărături, fie că plătesc facturile. Guvernul trebuie să termine cu bătaia de
joc și să spună clar dacă oamenii care ar trebui să beneficieze de acest
sprijin vor putea achita facturile la energie în luna februarie pentru consumul
lunii ianuarie. Nu de alta, dar vedem în forma pregătită astăzi că apare un termen
de 30 de zile pentru ca Poșta să vină cu un model de dovadă a serviciului de
mandat poștal, ceea ce echivalează cu o amânare până la primăvară
”, declară
Cristina Prună, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și
servicii din Camera Deputaților.

O altă modificare pregătită
de Guvern prevede apariția unei aplicații a Poștei Române, menită să permită
plata electronică a facturilor și datoriilor la energie. Doar că nimeni nu știe
nimic despre această aplicație, care trebuia să funcționeze „de ieri”.

Guvernul PSD-PNL știe
de luni de zile că are bani europeni de dat pentru facturile la energie, dar până
acum nu a reușit să creeze un mecanism simplu. Când vrea să ia ceva de la tine,
Guvernul reușește să scrie rapid o ordonanță și să te execute. Când trebuie să
îți dea, nu-i iese, aproape niciodată, din prima. Pentru cardurile de energie,
destinate celor mai vulnerabili dintre noi, deși mai e puțin și trece iarna,
Guvernul este depășit de situație. Ceea ce ar fi trebuit să fie o procedură
extrem de simplă prin care oamenii să beneficieze de ajutor în timpul iernii a
devenit un labirint birocratic care nu a ajutat niciun beneficiar în perioada
de iarnă. Facturile oamenilor nu așteaptă, domnule Ciucă, să treacă iarna
”,
declară Radu Miruță, deputat USR și membru în Comisia pentru industrii și
servicii din Camera Deputaților.

USR reiterează
Guvernului PSD-PNL solicitarea ca pentru cei 3,5 milioane de beneficiari ai
cardurilor de energie pentru care se știu toate detaliile MIPE să transfere
banii asociați direct furnizorilor acestora, astfel încât oamenii să beneficieze
de sprijinul din bani europeni fără a face altceva. Simplu, fără drumuri pe la
Poșta Română, fără cozi și fără să completeze documente cerute la infinit.

Articolul USR: Noi modificări la ordonanța pentru plata facturilor la energie. Guvernul PSD-PNL bate recordul de incompetență apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Elena Lasconi și-a asumat să depună, în patru ani, proiecte pe fonduri europene de 500 de milioane de lei. După numai doi ani, valoarea lor deja depășește 540 de milioane de lei

Primarul Municipiului Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a
depășit, după doar doi ani în fruntea primăriei, tința de 500 de milioane de
lei, proiecte pe fonduri europene, pe care și-a asumat-o pentru întregul mandat,
iar pentru jumătate dintre ele deja a semnat contractele de finanțare.

Mai exact, primarul Elena Lasconi a obținut bani europeni
pentru Câmpulung Muscel cât bugetul taxelor și impozitele locale pe 30 de ani
și a depus proiecte pentru o valoare dublă pentru modernizarea infrastructurii
de sănătate, iluminat public inteligent, extinderea rețelei de gaze, montarea
de panouri fotovoltaice, achiziția de autobuze electrice, blocuri, școli și
grădinițe eficiente din punct de vedere energetic și nu numai.

De exemplu, ultima finanțare obținută din fonduri europene
prin PNRR se ridică la valoarea de 16 milioane de lei și are în vedere
modernizarea și dotarea la standarde europene a Policlinicii din Câmpulung.

Alt exemplu: cea mai recentă investiție finalizată, din
fonduri europene, vizează tot infrastructura de sănătate din Câmpulung Muscel
și anume modernizarea Secției de sterilizare de la Spitalul Municipal
Câmpulung, care, după 50 de ani, este dotată cu aparatură de ultimă generație.
Modernizarea acestei secții înseamnă siguranță pentru sănătatea pacienților, în
condițiile în care, până acum, pentru sterilizare se foloseau aparate din anii
“70.

Valoarea acestei investiții se ridică la aproape două
milioane și jumătate de lei (1.408.081 lei aparatura din fonduri europene și
935.096 lei amenajarea spațiului din fondurile spitalului și buget local).

“Așa începe reconstrucția Câmpulungului prin fonduri
europene exact așa cum v-am promis în urmă cu doi ani. Le vom face pe toate,
dar nu se poate pocnind din degete. Anul acesta se vor face procedurile greoaie
de achiziții care durează. Dacă lucrurile merg unse într-un an și jumătate, doi
se vor vedea și primele schimbări majore”, a declarat primarul Elena Lasconi.

Printre ultimele finanțări, obținute prin PNRR, se numără
cea de 126,7 milioane de lei pentru eficientizarea energetică a mai multor
blocuri de locuințe, școli și spital; cea de 24,8 milioane de lei pentru
achiziția de autobuze, microbuze electrice și stații de încărcare; cea de peste
3 milioane de lei pentru 22 de stații de așteptare SMART și nu numai.

Articolul Primarul Elena Lasconi și-a asumat să depună, în patru ani, proiecte pe fonduri europene de 500 de milioane de lei. După numai doi ani, valoarea lor deja depășește 540 de milioane de lei apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Dominic Fritz modernizează cu fonduri europene clădirile a două școli din Timișoara care nu au mai văzut investiții de 50 de ani

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a semnat contracte de finanțare, în
valoare de 11 milioane de euro, din care aproape 9 milioane de euro din fonduri
europene, pentru modernizarea Colegiului „Henri Coandă” și Liceului Alimentar,
pe care le va transforma în școli verzi.

Este
una dintre cele mai mari investiții făcute în educația din Timișoara în ultimii
zeci de ani, prin care vor fi modernizate cu fonduri europene două școli din
Timișoara care văd printre primele îmbunătățiri în 50 de ani.

Modernizarea
lor va însemna condiții mai bune atât de studiu, cât și de cazare pentru cei
peste 1.300 de copii care învață o meserie în aceste școli. În același timp, va
însemna facturi mai mici la energia electrică, dar și mai puțină poluare.

Punem
panouri solare, izolăm clădirile, înlocuim tâmplăria veche, schimbăm
instalațiile termice și electrice și rețeaua de apă, vechi de jumătate de secol
de când e școala. Modernizăm clasele, cantinele și internatele. În total, sunt
opt clădiri folosite de peste 1.300 de copii.

Sunt școli unde tinerii învață o meserie. În plus, și la Coandă și la
Alimentar sunt cazați în internate și copii care studiază la alte licee din
Timișoara. Doar oferind condiții bune putem atrage tineri să vină să studieze
la Timișoara și apoi să se angajeze aici
”, a declarat primarul Dominic Fritz.

În
2022, primarul Dominic Fritz a demarat construcția a 82 de clase noi la școli
și licee din Timișoara, iar mai mult de jumătate dintre ele vor fi finalizate
anul acesta.

Peste
42 de milioane de lei au fost investite, anul trecut, de primarul USR în
infrastructura de învățământ din Timișoara, numai din bugetul local, la care se
adaugă fondurile europene obținute în valoare de 50 de milioane de lei.

Exemple:

•           La liceul Waldorf vor continua
lucrările la noile corpuri de clădire. Aici se ridică 8 clase, o sală
multifuncțională mare și 13 săli pentru ateliere, laboratoare, cabinet;

•           La Școala Gimnazială nr. 30 din zona
Soarelui se ridică două corpuri noi de clădire care vor fi gata până la finalul
anului: 16 noi săli de clasă, o sală multifuncțională și reabilitarea termică a
clădirilor existente. Aproape 2.000 de elevi și cadre didactice vor avea
condiții bune de studiu;

•           La Colegiului Tehnic „Emanuil
Ungureanu”, lucrările de reabilitare urmează să fie finalizate anul acesta;

•           La campusul școlar modern al Liceului
„Nikolaus Lenau”, lucrările se apropie de finalizare. Aici vor învăța peste
1.200 de elevi în 4 clădiri și 48 de clase moderne, dotate ca în afară;

•           La C.N. Pedagogic „Carmen Sylva” se
reabilitează pereții exteriori, acoperișul, tâmplăria, se consolidează clădirea
acolo unde este necesar. Școala va fi eficientizată din punct de vedere
energetic;

•           Școala Generala nr. 1 din zona
cartierul Fabric, una din cele mai vechi școli din Timișoara, devine școală
verde. Cele două corpuri de clădire vor fi reabilitate, eficientizate
energetic, iar aranjamentul sălilor de clasă va fi regândit. Dominic Fritz a
cerut fonduri prin PNRR, peste 14 milioane de lei, pentru execuția lucrărilor;

•           Liceul „J.L. Calderon” va fi
eficientizat energetic și se va transforma în școală verde. Finanțarea se va
face prin PNRR, iar suma primită este de 6,16 milioane de lei;

•           Lucrările de modernizare la Grădinița
33 (zona Tipografilor), amânate de 10 ani, vor fi finalizate anul acesta;

•           Vor continua lucrările de modernizare
și la Școala Generală nr. 25 (zona Girocului), la Școala Generală nr. 13 și vor
începe lucrările de extindere a Școlii Gimnaziale nr. 15 (zona Chișodei), toate
pe fonduri europene.

Articolul Primarul Dominic Fritz modernizează cu fonduri europene clădirile a două școli din Timișoara care nu au mai văzut investiții de 50 de ani apare prima dată în Uniunea Salvați România.

România riscă să piardă fonduri europene uriașe din cauza birocrației. „Simplificarea” anulează și regionalizarea banilor europeni

Marcel Boloș a pregătit în secret, înainte de ultima ședință de Guvern din 2022, o ordonanță de urgență mamut cu multe anexe, care ar trebui să reglementeze fondurile europene 2021 – 2027, vreo câteva zeci de miliarde de euro. Zero consultări. Ordonanța a fost scrisă de un grup secret și față de AM-urile din MIPE, nu doar față de alte ministere. 

Coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, Cristian Ghinea, a explicat atunci și care erau problemele cu această OUG – nu doar că era secretă. Găsiți aici amănuntele.

Ulterior, nu a negat existența acestei OUG, însă a bălmăjit ceva cum că nu ar fi secretă, ci doar în lucru într-o fază încă incipientă și că o va pune în transparență când are o formă „matură”.

Ce s-a mai întâmplat între timp? Vă gândiți probabil că cineva, Boloș însuși sau Ciucă sau Ciolacu – sau vreun funcționar mai curajos – și-o fi dat seama că nu poate fi vorba de simplificare când birocratizezi la maximum posibil, stabilind la nivel de OUG/Lege niște formulare pe care în mod normal ar trebui să le emiți prin ordin de ministru ca să poți să le modifici la nevoie, la fel de simplu și de repede, tot prin ordin de ministru. Și în acest sens s-au întâmplat următoarele:

  • MIPE a anunțat consultări publice cu toți actorii implicați – beneficiari, consultanți, audit etc
  • MIPE a renunțat la seria de prevederi aiurea din proiectul de OUG, iar noua variantă de OUG a pus-o în transparență pentru a putea fi formulate observații și propuneri

Ei bine… nu! Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Ba chiar pare că Boloș face dinadins contrariul. Nu poate fi doar ambâț.

„Dincolo de problemele majore care vor apărea la toate fondurile europene, cea mai bizară situație este la Programele Operaționale Regionale (POR). 

Poate mai țineți minte cât s-a bătut în piept PNL că face regionalizarea. Asta a fost mereu o butaforie politică: regionalizarea se cheamă atunci când ai regiuni funcționale. Regionalizarea este la fel ca graviditatea: nu poți să fii puțin gravidă. Dar PNL tot încearcă să zică că suntem puțin regionalizați”, spune Cristian Ghinea. 

Ce s-a întâmplat a fost că, în timpul Guvernului Orban, Boloș a demarat procesul prin care POR-urile devin programe independente, fără supraveghere de la București. De ce? Boloș are post de director blocat acolo, deci dacă e el și șef regional atunci facem sistemul să îi fie bine. 

„Când am venit ministru, am mers înainte cu proiectul – pentru că era o idee bună în principiu, deși cu totul insuficientă. Un fel de nechezol pentru regionalizarea reală pe care USR o susține. Dar această regionalizare șchioapă implică și riscuri – cine răspunde dacă autoritățile regionale pierd banii UE, mai ales că fără implicare centrală nu se mai pot transfera fonduri de colo-colo în caz de urgență (cum se întâmplă absolut în fiecare an acum, ADR-urile performante iau din banii celor mai puțin performante pentru a nu fi pierduți). Am făcut un document cu toate astea către Guvern și cu alternative de design instituțional care să facă regionalizarea funcțională.

Ce face acum cel care a demarat procesul? Păi, acum el nu mai e șef regional, e ministru și speră că îl menține și PSD-ul. Atunci se anulează regionalizarea. Doar sistemul se mută după ce post ocupă Marcel Boloș, nu?”, subliniază Cristian Ghinea.

Cum se anulează regionalizarea? Se dă OUG prin care se decide în detaliu ce fac ADR-urile, care nu vor avea nici în această formă de organizare puterea deciziei locale/regionale nici măcar cu privire la conținutul unor formulare. 

USR a obținut și noua variantă de OUG la fel de secretă, care acum e într-un fel de consultare internă în MIPE și care pe fond are doar câteva modificări minore, practic niște concesii făcute care speră Boloș că vor tempera oarecum conflictul, cu toate că OUG-ul nou nu a fost trimis și ADR-urilor. Este vorba despre eliminarea unor termene și de triplarea altora în procesul de evaluare-contractare. În rest, absolut toate prevederile cu probleme au rămas nemodificate.

Noua variantă nu mai are 5 anexe, ci 8! Puteți consulta și noua variată de OUG și anexele mai jos.

„Revenim cu solicitarea către premierul Ciucă și către ceilalți lideri ai coaliției Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor să-l oprească pe Boloș din acest demers tembel și să-l oblige să facă ceea ce trebuie făcut într-o astfel de situație  – consultări pe bune și nu bifate pe repede înainte, la finalul cărora Guvernul să aprobe o OUG care, lăsând la o parte problema regionalizării, să simplifice în mod real implementarea astfel încât să nu pierdem fonduri din cauza birocrației” – Cristian Ghinea

Articolul România riscă să piardă fonduri europene uriașe din cauza birocrației. „Simplificarea” anulează și regionalizarea banilor europeni apare prima dată în Uniunea Salvați România.

După aproape 50 de ani, Spitalul Municipal Câmpulung are o nouă secție de sterilizare, cu aparatură de ultimă generație din fonduri europene

Primarul Elena Lasconi a finalizat de modernizat cea de-a treia secție din
cadrul Spitalului Municipal Câmpulung, pe care a reușit să o doteze cu
aparatură de ultimă generație, din fonduri europene.

Valoarea investiției se ridică la aproape 2.5 milioane de lei (1.408.081
lei aparatura din fonduri europene și 935.096 lei amenajarea spațiului din
fondurile spitalului și bugetul local).

După
aproape 50 de ani de așteptare avem o Secție de sterilizare ca afară la
Spitalul Municipal Câmpulung.

Asta înseamnă siguranță pentru sănătatea muscelenilor. Aparatura pe care am
achiziționat-o din fonduri europene este de ultimă generație. Aici se
sterilizează biberoanele folosite în secția de Neonatologie și instrumentarul
medical din tot Spitalul Municipal și Policlinică.

Până acum, pentru sterilizare se foloseau aparate din anii “70”, a declarat primarul
Elena Lasconi. 

Secția
de sterilizare se adaugă Secției de Pediatrie și celei de Oncologie pe care
primarul USR a reușit să le reabiliteze și doteze la nivel european.

Noua
Secție de Pediatrie a fost inaugurată în primăvara anului 2022, fiind
modernizată cu ajutorul fondurilor strânse din donații și cu sprijinul
Asociației La Primul Bebe, care a investit 354 de mii de euro, iar primăria a
suplimentat cu peste 60 de mii de lei pentru a amenaja restul spațiilor care nu
erau prinse în proiectul inițial (cantina, bucătăria și cabinetele medicilor).

După
40 de ani, peste 25.000 de copii, care trec anual pragul Secției de Pediatrie, pot
fi tratați în condiții ca afară.

De
asemenea, la începutul lui 2022, a fost inaugurată noua secție de Oncologie din
cadrul Spitalului Municipal Câmpulung, care a fost la rândul său dotată cu
mobilier nou și aparatură medicală de ultimă generație. În mai puțin de doi ani
de mandat, primarul Elena Lasconi reușit să obțină resursele necesare pentru a
finaliza proiectul, găsit la preluarea mandatului fără finanțare.

Investiția
s-a ridicat la aproape 1 milion de euro.

Articolul După aproape 50 de ani, Spitalul Municipal Câmpulung are o nouă secție de sterilizare, cu aparatură de ultimă generație din fonduri europene apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Horia Bugarin obține prima finanțare externă din istoria Dumbrăviței din fonduri europene pentru infrastructură rutieră

Primarul comunei Dumbrăvița, din județul Timiș, Horia Bugarin, a semnat primul contract de finanțare externă din istoria comunei din fonduri europene pentru infrastructură rutieră.

Este vorba de proiectul depus prin PNRR, în valoare de 2.2 milioane lei, prin care vor fi realizate peste 5 km de piste de biciclete în Dumbrăvița.

“Aștept ca în perioada următoare să semnăm contractele și pentru celelalte proiecte depuse prin PNRR, PNI sau AFM.

Așa cum am mai spus, singura șansă de dezvoltare a unei localități precum Dumbrăvița o reprezintă fondurile externe, valoarea investițiilor necesare neputând fi asigurată din surse proprii”, a declarat primarul Horia Bugarin.

În ultimii doi ani, primarul Horia Bugarin a investit peste 47 de milioane lei în modernizarea infrastructurii rutiere, a educației și a rețelei de apă-canal din Dumbrăvița.

Articolul Primarul Horia Bugarin obține prima finanțare externă din istoria Dumbrăviței din fonduri europene pentru infrastructură rutieră apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Brașovului Allen Coliban a depus proiecte de peste un miliard de lei în doar doi ani de mandat

Primarul Brașovului, Allen Coliban, a depus, în primii doi ani de mandat, 37 de proiecte în valoare de 1,22 miliarde lei din fonduri europene, dintre care au fost deja aprobate 13, în valoare de 236,6 milioane lei.

Ca termen de comparație, totalul proiectelor aflate acum în implementare, aferente exercițiului financiar 2014-2020, este în valoare de 804 milioane de lei.

Proiectele vizează un nou spital, transport public inteligent, autobuze nepoluante, colectare selectivă, digitalizare, infrastructură școlară modernă și nu numai.

Lista proiectelor pentru care primarul USR a atras finanțări nerambursabile din PNRR (contracte semnate):

• Noi centre de colectare selectivă – 3,83 milioane lei
• Reabilitarea Cetății Brașovului – 2,97 milioane lei
• Noi creșe (zonele Tractorul, Bartolomeu) – 33,28 milioane lei
• Reabilitarea energetica a Scolii Gimnaziale nr. 5 Brasov – corp B – 1,839 milioane lei
• Renovarea energetică moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale – 47,5 milioane lei
• Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană – 10,38 milioane lei
• Realizare Plan de amenajare a teritoriului zonei metropolitane Brașov – 3,57 milioane lei
• Mijloace de transport nepoluante – 147,62 milioane lei
• Locuințe pentru tineri – 25,62 milioane lei

Lista proiectelor depuse pe PNRR, aflate în evaluare:

• Centru Integrat de colectare separată – 27,45 milioane lei
• Insule ecologice digitalizate pentru colectarea deșeurilor – 25 milioane lei
• Extinderea rețelei de apă și canalizare – 14,61 milioane lei
• Renovare integrată a clădirilor Operei Brașov – 12,92 milioane lei
• Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase – 584 milioane lei
• Dezvoltarea rețelei de mobilitate urbană – 16,13 milioane lei
• Sisteme de ticketing electronic – 16,1 milioane lei
• Achiziție autobuze nepoluante – 119,6 milioane lei
• Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale multifamiliale – 23,67 milioane de lei

Proiecte depuse pe alte programe de finanțare, aflate în evaluare:

• Sisteme fotovoltaice – 6,38 milioane lei
• Stații de reîncărcare electrică – 10,1 milioane de lei
• Parc fotovoltaic – 108,49 milioane de lei
• Dezvoltarea rețelei de mobilitate urbană – 10,5 milioane de lei.

Articolul Primarul Brașovului Allen Coliban a depus proiecte de peste un miliard de lei în doar doi ani de mandat apare prima dată în Uniunea Salvați România.