Primarul Dominic Fritz pregătește cea mai mare investiție realizată vreodată în termoficarea centralizată din Timișoara, cu bani din PNRR

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat depunerea prin PNRR a proiectului prin care vrea să achiziționeze 10 motoare de înaltă eficiență, capabile să genereze atât energie electrică, cât și termică, care vor fi folosite în sistemul centralizat de termoficare și vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproape 71.400 de tone anual.

Este cea mai mare investiție realizată vreodată în termoficarea centralizată din Timișoara, valoarea sa ridicându-se la 230 de milioane de lei, iar cofinanțarea din bugetul local este estimată la doar 1 milion de lei.

Prin această investiție, Timișoara va reuși să recupereze decalajul pe care îl are față de alte orașe și să asigure un serviciu de termoficare de calitate pentru locuitorii săi.

“Această tehnolologie ne ajută să schimbăm fundamental regulile jocului și să nu mai depindem de fluctuațiile prețului la gaz, pentru că pe lângă producția de energie termică, producem și energie electrică, pe care putem apoi să o vindem pe piață.

Construcția instalației va dura doar 12 luni din momentul în care contractul este atribuit, ceea ce înseamnă că la finele anului viitor, începutul anului 2024 sperăm să o punem în funcțiune”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Cele 10 motoare vor genera, împreună, 45 MW energie electrică și 44 MW energie termică.

“Pe lângă economiile de gaz pe care le vom realiza, estimările noastre arată că vom reduce și emisiile de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă cu aproape 71.400 de tone anual. Transpus în achiziție de certificate EUA, acest lucru înseamnă economii de circa 5,7 milioane de euro anual”, a mai precizat primarul USR.

Nu este singura investiție făcută de primarul Dominic Fritz în sistemul de termoficare din Timișoara.

Anul trecut, primarul USR a pornit un proces amplu de retehnologizare a rețelei de termoficare, tot pe fonduri europene, care va fi finalizat anul viitor, fiind vorba de 9 km de rețea primară, 20 km de rețea secundară. Până acum au fost finalizați și complet cuplați la rețea 26 de km.

Articolul Primarul Dominic Fritz pregătește cea mai mare investiție realizată vreodată în termoficarea centralizată din Timișoara, cu bani din PNRR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Sebastian Cernic avertizează că PSD pune în pericol fondurile europene pentru fermierii români

Senatorul USR
Sebastian Cernic, secretarul comisiei de Agricultură din Senat, trage un semnal
de alarmă privind situația Planului Național Strategic (PNS) pentru perioada
2023-2027, pus în pericol de dorința PSD de a deturna fondurile europene în
direcția fermelor de partid și a celor care de ani de zile căpușează
agricultura românească.

Depus în martie
2022, PNS a fost returnat autorităților române de Comisia Europeană cu sute de
observații din cauză că intervențiile propuse de ministrul PSD Adrian Chesnoiu
nu sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și
perspective de dezvoltare: susținerea fermelor de familie, consolidarea
poziției fermierilor în lanțul valoric, creșterea capacității de depozitare și
procesare.

PSD a exclus de
la sprijin prin PNS fermele mici și mijlocii. Practic, li se iau 6,2 miliarde
de euro și se pune lacăt pe tot ce înseamnă afacerile de familii, întreprinderi
mici și mijlocii. Cei care au cea mai mare nevoie de ajutor sunt, practic,
lăsați să se descurce de unii singuri sau să nu mai facă nimic. Se păstrează,
în schimb, doar sprijinul pentru unitățile comerciale mari, plafonul maxim
fiind ridicat de la 1,5 milioane euro la 15 milioane euro. Aceasta este miza
PSD: banii de investiții din PNS 2023-2027 de până la 15 milioane de euro.

”Ce se
întâmplă cu PNS este o tragedie pentru fermierii români – cei reali – cei care
produc alimentele pentru această țară și susțin industria de procesare. Miza
PSD este căpușarea celor aproape 16 miliarde euro, bani europeni, pe care
agricultorii români ar trebui să-i primească începând de la 1 Ianuarie 2023.
Din această sumă, 9,98 miliarde euro sunt pentru plăți directe prin APIA iar
pentru dezvoltare rurală, proiecte accesate prin AFIR, sunt alocați 5,65
miliarde euro.”, spune senatorul
Sebastian Cernic.

Senatorul USR
arată că ministrul PSD al Agriculturii a girat modificarea grosolană a PNS față
de varianta discutată cu asociațiile din Comitetul de monitorizare, iar în
prezent acest plan nu mai corespunde nici cu nevoile și prioritățile
agriculturii românești și nici cu  cele
discutate cu UE.

”Singurul
lucru de care este interesat acum PSD este cum să poată face posibilă
redirecționarea fondurilor europene de la fermierul mic și mijlociu către
”marii investitori” în agricultură, protejații coaliției de guvernământ” susține senatorul USR Sebastian Cernic.

USR cere coaliției
de guvernământ să pună interesele adevăraților fermieri români deasupra
intereselor meschine ale firmelor-căpușă de partid, abonate la banii statului,
și să pună capăt tentativelor de a deturna banii europeni către acestea.
Agricultura românească are nevoie ca fiecare euro din banii europeni să ajungă
la cei care produc, nu la cei care finanțează campanii electorale.

Articolul Senatorul USR Sebastian Cernic avertizează că PSD pune în pericol fondurile europene pentru fermierii români apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Răspuns oficial de la Bruxelles pentru USR: PSD și PNL nu au negociat cu Comisia Europeană sumele necesare pentru acordarea voucherelor

Într-un răspuns oficial de la Bruxelles la o întrebare din partea USR se arată că PSD și PNL nu au negociat cu Comisia Europeană sumele necesare pentru acordarea voucherelor destinate persoanelor vulnerabile.

Deputatul USR Cristian Seidler a transmis o serie de întrebări către Comisia Europeană:

  1. Au inițiat autoritățile din România discuții cu Comisia Europeană despre finanțarea voucherelor pentru persoanele vulnerabile? Dacă da, când au început discuțiile?
  2. A aprobat Comisia Europeană fonduri pentru populația vulnerabilă din România? Dacă da, ce tip de programe vor primi finanțare?

În răspuns, Comisia Europeană susține că ”detaliile unei astfel de finanțări se află în prezent în procesul de negociere cu autoritățile române, așa cum este cazul tuturor măsurilor FSE+ preconizate în cadrul Programelor de Incluziune și Demnitate Socială sau Educație și Ocuparea Forței de Muncă. Desfășurarea adecvată a operațiunilor viitoare, inclusiv a schemelor de tichete relevante pentru a sprijini cu asistență materială grupurile țintă cele mai vulnerabile din punct de vedere social, va face, prin urmare, subiectul unor discuții informale și formale suplimentare”.

De la lansarea acestei măsuri, anunțate cu surle și trâmbițe de Ciolacu și Ciucă, USR a avertizat că nu există o sursă clară de finanțare și în niciun caz nu va putea fi acoperită doar din fonduri europene. Bugetul inițial, prezentat pe cartoane colorate de PSD și PNL, a scăzut de la 1 miliard de euro la 3,1 miliarde de lei în hotărârea de guvern, iar beneficiarii au scăzut de la 4,7 milioane la 2,8 milioane.  

”Coaliția a anunțat al doilea pachet de măsuri, dar e foarte clar că nici la primul pachet de măsuri nu au încă finanțarea. Pentru vouchere, au promis că vor fi finanțate cel puțin în proporție de 50% din fonduri europene, dar avem răspunsul Comisiei Europene și confirmarea că nu au niciun fel de contract în acest sens, ci că vor exista discuții viitoare formale și informale, nimic mai mult. Problema este că acest guvern promite, vorbește, dar nu are nimic în spate. Exact ca la Gala Bute: ni s-a spus că toate cheltuielile vor fi din fonduri europene, dar ulterior s-a dovedit că le-au plătit românii din buzunar”, spune deputatul Cristian Seidler.

Articolul Răspuns oficial de la Bruxelles pentru USR: PSD și PNL nu au negociat cu Comisia Europeană sumele necesare pentru acordarea voucherelor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR solicită ministrului Boloș să precizeze la ce proiecte va renunța România pentru voucherele visate de Marcel Ciolacu

USR cere explicații Guvernului PSD-PNL-UDMR cu privire la proiectele pe care România le va pierde din fondurile europene prin transferul banilor către voucherele anunțate de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Săptămâni la rând, liderii Coaliției sărăciei s-au lăudat cu
voucherele pe care le vor da românilor cu venituri mici și cu „flexibilizarea
folosirii fondurilor europene” pe care ar fi negociat-o miniștrii PSD și PNL
astfel încât voucherele să fie acoperite din banii UE. Fie că a fost doar o
minciună, fie că e o nouă dovadă a incompetenței Guvernului PSD-PNL-UDMR,
astăzi ministrul Marcel Boloș a recunoscut că fondurile europene vor acoperi,
în cel mai bun caz, jumătate din suma necesară acordării voucherelor promise de
Coaliția Sărăciei PSD-PNL. Și nu e vorba de fondurile din prezent, ci de cele
din exercițiul european viitor.

„Vânzătorii de gogoși din Guvern au anunțat bani pe care nu îi au. Au spus că va fi 1 miliard de euro din fonduri europene. Acum anunță că vor cere doar 450 de milioane de euro. Și e la timpul viitor. Vor cere, nu e clar dacă vor primi. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă deja au anunțat cu fanfară românii de voucherele care vin peste ei. Somez Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să anunțe urgent: dacă cere acești bani din programele operaționale viitoare, la ce renunță? Aceste programe au fost negociate de trei miniștri ai fondurilor europene, Roxana Mînzatu, Marcel Boloș și eu. Erau alocați banii la centimă. Dacă vor cere 450 milioane de euro de acolo pentru fanteziile electorale ale lui Marcel Ciolacu, la ce renunță România?”, declară Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

USR a atras atenția, încă de la primele declarații
triumfaliste ale liderilor Coaliției sărăciei, că este imposibil Guvernului
Ciucă să finanțeze integral din bani europeni voucherele de 50 de euro,
deoarece programele sunt supra-contractate și nici nu au existat negocieri
ferme cu reprezentanții Comisiei Europene.

USR consideră că cea mai bună formă de protecție socială
este un loc de muncă bine plătit, iar voucherele pe care le-a anunțat Coaliția
sărăciei nu fac decât să perpetueze starea de dependență a oamenilor cu
venituri mici.

USR mai consideră că adevărata politică socială modernă ar
trebui să constea în aplicarea Venitului Minim de Incluziune, care e o reformă
inclusă în PNRR, are lege în vigoare, deci măsura trebuie doar implementată.
Aplicarea VMI ar fi o soluție reală, pe termen lung, care ar ajuta oamenii cu
nevoi să se interegreze la un loc de muncă.

Articolul USR solicită ministrului Boloș să precizeze la ce proiecte va renunța România pentru voucherele visate de Marcel Ciolacu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea a prezentat structura actualizată pe componente a PNRR: Reforme și investiții majore în educație, sănătate, infrastructură și protecția mediului

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat, astăzi, în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, structura actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua structură actualizată respectă regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență adoptat pe 12 februarie, anterior momentului în care a început lucrul la redactarea documentului.

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului și, totodată, va include reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

„Au venit idei de proiecte și investiții și reforme în jur de 1.700. Totalul propunerilor dinspre ministere este undeva la 70 de miliarde de euro, la care se adaugă cele dinspre UAT-uri, ONG-uri care toate bat peste 100 de miliarde de euro. Revine o sarcină complicată ministerului de a prioritiza și de a negocia aceste priorități. Planul pe care îl vom propune va avea 33 de componente, grupate pe cei șase piloni care au fost introduși de către Parlamentul European.

Am decis să mergem cu o alocare mai mare decât suma alocată României. Probabil va fi în jur de 135%. Nu suntem singura țară care a luat această decizie. Aici va fi partea complicată, în care trecem de la aspirații la explicarea investițiilor și la calcularea costurilor, și la analiza capacității administrative de a implementa aceste idei.

Partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală și va fi finalizată în această săptămână. Mai avem discuții și cu ministerele de linie în această perioadă pentru a include și alte reforme”, a declarat Cristian Ghinea.

Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin PNRR sunt: 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou).

De asemenea, prin PNRR, va fi demarat un proces major de digitalizare a statului: „Pe lângă lista de dorințe de administrației centrale, a ministerelor, a agențiilor care doresc să aibă fonduri pentru digitalizare, un principiu de bază pe care l-am agreat cu ministrul Digitalizării este că nu vom finanța decât sisteme interoperabile astfel încât să se poată schimba informații între baze de date și sisteme informatice”.

Nu îl ultimul rând, PNRR va conține un program național de reducere a abandonului școlar și un program național pentru creșe.

În ceea ce privește mediul de afaceri, „vom marșa pe instrumente financiare pentru a da fonduri direct prin băncile din România astfel încât să avem un efect de levier de până la cinci ori suma finanțată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală”, a mai precizat Cristian Ghinea.

Componentele PNRR

PNRR se axează cei șase piloni introduși de Parlamentul European:

  1. Tranziție verde, șase componente: sistemul național de gestionare a apei; păduri (lupta cu tăierile ilegale de lemn) perdele forestiere și biodiversitate; managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară; transport feroviar și metrou (rămâne alocarea din decembrie: cel puțin 4,5 miliarde pentru căi ferate și metrou); valul renovării (va exista un fond pentru reabilitare energetică și seismică care va fi gestionat cu Ministerul Dezvoltării); energii regenerabile și eficiență energetică;
  2. Transformare digitală, trei componente: cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate (proiecte de actualizare digitală pentru companii și cetățeni; extinderea semnăturii digitale; operaționalizarea cărții electronice de identitate); digitalizarea educației; 5G;
  3. Creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă, opt componente: reforma pensiilor; reforma companiilor de stat; sprijin pentru mediul de afaceri; România educată, învățământ dual; cercetare, dezvoltare, inovare; cercetarea și dezvoltarea infrastructurii de gaz; România creativă; transport rutier și autostrăzi;
  4. Coeziune socială și teritorială, cinci componente: fond de reziliență pentru UAT-uri pentru dezvoltarea de proiecte în direcția țintelor din PNRR (digital și verde); fonduri pentru comunități sărace și rurale; infrastructură socială și cămine de bătrâni; România velo (scopul este includerea României în traseele velo europene); România atractivă (operaționalizarea organismelor de management al destinației);
  5. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională, opt componente: vor fi două direcții de investiții la Sănătate (de acces la sănătate și infrastructură spitalicească); reziliență în situații de criză și campanie de vaccinare; garanția pentru comunitate, dezvoltarea de centre comunitare; infrastructură școlară și universitară; venitul minim de incluziune; formule de încurajare a formalizării muncii; reforma administrației publice; fonduri de reziliență pentru societatea civilă;
  6. Social (copii, tineret), trei componente: Programul național pentru reducerea abandonului școlar; granturi pentru tineret și sport; Programul național pentru creșe.

Mai multe detalii: https://bit.ly/ComponentePNRR

Articolul Cristian Ghinea a prezentat structura actualizată pe componente a PNRR: Reforme și investiții majore în educație, sănătate, infrastructură și protecția mediului apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarii USR PLUS se pregătesc să atragă fonduri europene

Primarii USR PLUS aleși la alegerile locale din 27 septembrie 2020 au participat în acest weekend, la Brașov, la un training organizat de grupul Renew Europe, pentru a afla cum să valorifice oportunitățile europene pentru o nouă administrație locală.

„Ieri și astăzi am avut discuții despre felul în care primarii noștri pot să își pună în aplicare proiectele, despre felul în care se digitalizează administrația, despre felul în care fondurile europene pot fi accesate de primării. Un primar gospodar își poate face 70-80% din proiecte cu fonduri europene și nu trebuie să depindă de banii pe care îi primește de la președintele Consiliului Județean pentru investiții”, a declarat Dacian Cioloș, copreședintele Alianței USR PLUS și președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Atragerea fondurilor europene va fi o prioritate pentru toți primarii USR PLUS. România beneficiază de 80 de miliarde de euro prin Pactul Verde European, bani care pot fi atrași de primarii USR PLUS pentru a face o tranziție către o economie verde în comunitățile lor. 

„Am fost un training binevenit pentru primarii USR PLUS, care sunt la început de mandat și au multe întrebări despre organizarea locală și noul cadru de finanțări europene. Cred că ceea ce s-a întâmplat ieri și astăzi la Brașov ar trebui să fie un model de bune practici în ceea ce înseamnă relaționarea dintre aleșii locali și reprezentanții din Parlamentul European. Sunt convins că urmează patru ani de administrație locală așa cum am promis și așa cum trebuie – revoluția bunei guvernări”, a declarat Allen Coliban, primarul ales al Brașovului. 

La alegerile locale, Alianța USR PLUS a obținut zeci de primării în toată țara, printre care cinci municipii importante – Brașov, Timișoara, Alba Iulia, Bacău, Câmpulung. Allen Coliban, Dominic Fritz, Gabriel Pleșa, Lucian Stanciu Viziteu și Elena Lasconi vor prelua în curând mandatele de primari. 

Articolul Primarii USR PLUS se pregătesc să atragă fonduri europene apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Acces la învățare online pentru toți copiii. Amendament USR, adoptat de Senat

Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul Guvernului de reglementare a cadrului legal pentru includerea unor Programe Naționale la finanțare din fonduri europene.

Proiectul reglementează adoptarea unor măsuri destinate asigurării finanțării din fonduri europene a unor Programe Naționale aferente următoarelor domenii:

  • integrare pe piața muncii a categoriilor sociale considerate prioritare la nivel național;
  • susținerea antreprenoriatului, a structurilor de economie socială și a altor inițiative ale mediului de afaceri;
  • digitalizarea activităților desfășurate de mediul de afaceri, inclusiv dezvoltarea de competențe digitale ale forței de muncă;
  • măsuri active de ocupare a forței de muncă;
  • măsuri active pentru dezvoltarea serviciilor de asistență comunitară pentru persoanele vârstnice, investiții în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării, precum și susținerea dezvoltării sistemului de educație prin învățare online.

,,Ne aflăm într-un
context extrem de dificil în care, peste tot în lume, apariția virusului
SARS-CoV-2 a afectat profund procesul de educație, iar închiderea școlilor a
reprezentat o parte din soluția pentru stoparea răspândirii virusului.
Învățământul online a constituit, în ultimele luni, singura modalitate de
învățare la care întregul sistem educațional (elevi, cadre didactice ș.a.) a
trebuit să se adapteze extrem de rapid. Astfel că, ținând cont de importanța
educației în general, la nivelul întregii societăți, dar și de importanța
educației online în contextul pandemiei COVID-19, am depus un amendament la
acest proiect de lege pentru aprobarea finanțării din fonduri europene inclusiv
pentru Programele Naționale ce au drept scop susținerea și dezvoltarea
sistemului de educație prin învățare online.” a declarat senatoarea USR Silvia Dinică.

Mai mult decât atât, în contextul actual general de pandemia COVID-19, Silvia Dinică subliniază că ,,este necesară identificarea și implementarea unor măsuri pentru asigurarea accesului tuturor elevilor, inclusiv a celor vulnerabili sau din zonele izolate, la educație. Ca urmare a pandemiei, provocările sunt legate de întoarcerea elevilor la școală în siguranță la toamnă. Anul școlar care tocmai s-a încheiat a scos la suprafață dificultățile accesului la predarea online mai ales pentru copiii care provin din mediile vulnerabile care riscă să piardă contactul cu școala și să migreze, din păcate, către statisticile abandonului școlar” .

În educație,
asigurarea unui echilibru între acțiunile necesare și urgente și reformele
structurale, cu elemente de asigurare a durabilității, este absolut
necesar. 

Proiectul va fi
dezbătut și votat, în continuare la Camera Deputaților care este și cameră
decizională.

Articolul Acces la învățare online pentru toți copiii. Amendament USR, adoptat de Senat apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Iulian Bulai: Ministrul Fondurilor Europene nu-și ia niciun angajament în privința banilor de la UE

La solicitarea deputatului
USR Iulian Bulai, ministrul Marcel-Ioan Boloș a fost audiat astăzi la Comisia
de Afaceri Europene a Camerei Deputaților, pe tema fondurilor europene
pe care România le va primi de la Uniunea Europeană în contextul pandemiei de
COVID-19.

Solicitarea deputatului USR a vizat negocierile României cu Comisia Europeană, în privința acestor fonduri, cerințele avansate de țara noastră, stadiul negocierilor și prioritățile destinației acestor bani, estimați, în prezent, la 33 de miliarde euro, în finanțări nerambursabile și credite garantate.

Întrebat în privința posibilităților de a utiliza fondurile destinate combaterii efectelor pandemiei pentru investiții, în primul rând în infrastructura națională – autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru Moldova, și spitale regionale –, ministrul Boloș a invocat stadiul incipient al elaborării Programului de reziliență și recuperare (de care trebuie să se ocupe Ministerul Fondurilor Europene), refuzând orice fel de angajament sau informație cu grad minim de precizie. Mai mult decât atât, ministrul nu a oferit date nici în privința fondurilor destinate A7 și A8 din finanțările structurale și de coeziune alocate României, promițând că va informa comisia în scris.

Chestionat de membrii
comisiei, Marcel-Ioan Boloș a detaliat modul în care fondurile europene deja
primite de România au fost, în unele cazuri, reorientate pentru acoperirea unor
nevoi urgente generate de pandemie, în condițiile în care țara noastră nu era
deloc pregătită să facă față unor urgențe medicale sau pur și simplu urgențe de
amploare. De asemenea, ministrul Fondurilor Europene a prezentat programele
deja aprobate la nivelul Uniunii Europene, centrate pe susținerea ocupării forței
de muncă, digitalizare, transport verde, formare profesională a personalului
medical, cercetare, fără a menționa concret prioritățile propriu-zise ale
României.

 „Sunt nemulțumit de lipsa de precizie a angajamentelor Guvernului pentru infrastructura mare, iar aceeași neclaritate, însoțită de lipsa informațiilor, am regăsit-o și în privința susținerii IMM-urilor din zona Moldovei – zona cea mai afectată de pandemie la noi. Dacă tot suntem într-o fază primară a gândirii Programului de reziliență și recuperare al României, ar fi cazul – și ar fi imperativ necesar – ca ministrul Boloș și, în general, Guvernul României să aibă în vedere introducerea în acest program a investițiilor în infrastructură și sprijinirea reală și a antreprenorilor, și a pieței muncii în Moldova. Voi urmări în perioada imediat următoare felul în care Guvernul se achită de datoriile, atât de amânate, către Moldova și oamenii ei”, a conchis deputatul USR Iulian Bulai.

Articolul Iulian Bulai: Ministrul Fondurilor Europene nu-și ia niciun angajament în privința banilor de la UE apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Ministrul Fondurilor Europene, chemat de USR în Parlament

Deputatul USR Iulian Bulai a făcut azi o solicitare pentru audierea ministrului Marcel-Ioan Boloș la Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților pentru a discuta despre fondurile europene pe care România le va primi de la Uniunea Europeană în contextul pandemiei de COVID-19.

“Am făcut azi o solicitare pentru audierea ministrului Boloș la Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaților. Ca să știm și noi ce se-ntâmplă. Ce solicitări a făcut România, când și cu ce plan pe mai departe. Concret și pe fapte și date, nu zvonistică și promisiuni. Aștept să primesc răspunsuri de la ministrul pentru Fonduri Europene. Este nevoie de transparență în gestionarea sprijinului oferit de UE în depășirea efectelor pandemiei. Înainte să fie prea târziu”, declară deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru afaceri europene. 

Deputatul USR arată în solicitarea transmisă că ministrul Boloș trebuie să detalieze membrilor comisiei care sunt solicitările Guvernului României privind aceste fonduri, când au fost trimise solicitările, care este stadiul discuției și ce autorități publice sunt implicate, calendarul acestui proces și prioritățile României în folosirea acestor fonduri.

Până acum, din ce se discută public, România ar urma să primească post-criză peste 30 de miliarde de euro. “Acești bani ar trebui să fie folosiți pentru proiecte care ne-ar fi atât de folositoare, dar până acum nimeni nu a reușit să le realizeze. Mă refer la proiecte de infrastructură mare, cum ar fi Autostrada A8 Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș sau spitalele regionale. Sper să ne fie învățătură de minte experiențele anterioare și să nu mai tocăm bani pe cursuri de formare, workshop-uri și alte întâlniri fără o finalitate concretă.”, conchide deputatul USR Iulian Bulai.

Solicitare-comisia-pentru-afaceri-europene_Marcel-BoloșDescarcă

Articolul Ministrul Fondurilor Europene, chemat de USR în Parlament apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Fondurile UE pentru sărăcie extremă, nefolosite de România

375
milioane de euro, adică 85% din totalul fondurilor din Programul Operațional pentru Persoane Dezavantajate,
stau în sertarele ministerelor de aproape
3 ani – într-o țară cu o treime din populație aflată în risc de sărăcie (penultimul loc din UE). 

Eurodeputatul
Cristian Ghinea (USR-PLUS) atrage atenția că Programul este practic blocat de aproape 3 ani și a fost distrus de incompetența guvernanților din această perioadă. 

Programul
Operațional pentru Persoane Dezavantajate (POAD 2014-2020) este gândit de Uniunea Europeană pentru a da o mână de ajutor celor mai nevoiași și are în total 518 milioane euro alocate pentru România. Numai 15% au fost cheltuite până acum. 

„Până
în 2016, Programul a fost folosit de Guvernele PSD pentru a mai umfla pomenile electorale. Prin urmare, erau distribuite pachete cu alimente, după voia primarilor. Aproape tuturor care voiau, fără a ținti sărăcia extremă. Dimpotrivă, cei mai vulnerabili, adică
oameni fără locuințe, femei fugite de violența domestică, copii fără CNP, erau excluși”, spune Cristian Ghinea. 

Sunt
aproximativ 500.000 de persoane aflate în sărăcie extremă, aceștia sunt oamenii care au realmente nevoie de ajutor.

În
2016, Cristian Ghinea împreună cu echipa de la Ministerul Fondurilor Europene a modificat structura beneficiarilor, pentru a ținti mai bine programul către persoanele în cel mai mare grad de vulnerabilitate. Cele mai multe măsuri introduse în 2016 au fost
ignorate, aplicate prost sau veșnic amânate.

Analiza
detaliată despre acest program și soluțiile pentru folosirea cu impact real a fondurilor, poate fi consultată aici:
pe
platforma otaracaafara.eu

Recent,
după o lungă perioadă fără informații oficiale despre program, Guvernul a anunțat
că a fost trimisă o cerere de
plăți la Comisia Europeană de 59 milioane euro, pentru a evita dezangajarea fondurilor. 

„Solicităm
Ministrului Marcel Boloș să prezinte situația la zi a programului dedicat persoanelor defavorizate (POAD). Câți oameni au primit, câte pachete, câte mese calde – în acest an, în contul acestei cereri de rambursare de 59 milioane euro”, transmite Cristian Ghinea. 

De
asemenea, eurodeputatul USR-PLUS face apel la Guvernul Ludovic Orban să reia formulele propuse în 2016, care au fost negociate cu Comisia Europeană și sunt parte din program. Ar fi, până la urmă, o dovadă de respect și considerație pentru oamenii care au nevoie
de ajutor.

Articolul Fondurile UE pentru sărăcie extremă, nefolosite de România apare prima dată în Uniunea Salvați România.