Deși în cursul ultimelor săptămâni, în contextul
pandemiei, zeci de mii de români au revenit în țară din străinătate, mai multe
țări europene au dat semnalul că au nevoie de forță de muncă sezonieră, ceea ce
face posibilă întoarcerea multora dintre ei în scurt timp. Atât cei rămași
acolo, cât și cei care vor reemigra au nevoie de protecție suplimentară. Dan
Lungu, senator USR de Iași, atrage atenția asupra măsurilor pe care
autoritățile din România ar trebui să le ia pentru o mai bună protejare a
acestora la locurile de muncă pe teritoriul altor state și pentru asigurarea
respectării drepturilor lor în afara țării.
În urma adresării unei interpelări care a vizat situația
românilor exploatați în afara țării în ultimii ani, Ministrul Muncii și
Protecției Sociale, Victoria Violeta Alexandru, a menționat că deși Inspecția
Muncii are atribuții de control asupra agențiilor de plasare a forței de muncă
în străinătate, „mare parte a persoanelor care ajung să fie exploatate sunt
recrutate direct, de diverse persoane fizice sau prin intermediul anunțurilor
online”. Mai mult, în cazul situațiilor de exploatare care se petrec pe
teritoriul altui stat, Inspecția Muncii nu are competențe, românii care se
confruntă cu altfel de situații, conform spuselor sale, având „posibilitatea de
a solicita sprijinul Ambasadei României din țara gazdă, care îi poate îndruma
cu privire la demersurile legale pe care le pot urma”.
„Un Raport Național privind evoluția traficului de
persoane în anul 2018, întocmit de Agenția Națională Împotriva Traficului de
Persoane menționează numai un număr de 497 de victime ale traficului de
persoane cu cetățenie română, pentru întreg anul 2018. Dintre
acestea, 100, conform raportului, au fost exploatate prin muncă – o cifră
nerealist de mică. Dacă vrem să comparăm acest număr prezent în documentele
oficiale cu cele pe care le citim în presă, realizăm că diferențele sunt
uriașe. Tocmai de aceea nu ne putem limita la o banală campanie de informare a
cetățenilor, la un anunț pus pe pagina web a ministerului și atât. Trebuie să
vedem care sunt cazurile reale cu care ne confruntăm și ce putem face, concret,
pentru acești oameni. Să-i sprijinim să-și cunoască drepturile, în funcție de
legile fiecărui stat în care lucrează, și să milităm pentru respectarea lor.
În această situație de criză, când românii vor pleca
înapoi poate chiar în cel mai scurt timp, împinși fiind de lipsa locurilor de muncă
de aici, ei vor fi și mai vulnerabili și mai ușor de exploatat de angajatori. Solicit
autorităților competente să țină cont de acest fenomen pe cale să se agraveze, să anticipeze consecințele lui
asupra cetățenilor români și să caute soluții ca acesta să poată fi
combătut în așa fel încât muncitorii români să aibă cât mai puțin de
suferit”, a menționat Dan Lungu, senator USR.
Răspunsul complet al Ministrului Muncii și Protecției
Sociale poate fi consultat aici: https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2026%2011%20lungu%20d%203010%20b.pdf
Articolul Dan Lungu: muncitorii români din afara țării au nevoie de protecția autorităților în contextul pandemiei apare prima dată în Uniunea Salvați România.
Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru: derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor;