Dreapta Unită, la Iași: România are nevoie de soluții corecte, de un guvern competent și de unitate. Se poate și altfel!

Guvernul lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis ne-a afundat în mai multe crize, iar cea mai importantă dintre ele este cea a încrederii. Fermierii, spre exemplu, stau și astăzi în stradă pentru că nu au încredere că Executivul și face ce promite.

„Acum, în 2024, ne vor spune că nu se poate altfel. Că nici nu are rost să facem patru tururi de alegeri, să nu îi plictisim pe români, așa cum spunea ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Dacă ar fi după ei, nu am mai face deloc alegeri. Eu le spun că se poate și altfel. Și de asta sunt aici, la Iași, alături de Eugen Tomac și Ludovic Orban. Alternativa există. Iar la finalul anului 2024, vom oferi un nou guvern României, care să se ocupe de viitor, de români, nu de privilegiați”, spune președintele USR, Cătălin Drulă.

România are resursele necesare pentru a progresa, pentru a se moderniza: resurse financiare, cum sunt banii din PNRR, resurse umane, oportunități aduse de contextul internațional.

„Mesajul pe care vreau să îl transmit din capitala Unirii este unul pe care noi îl tratăm cu multă seriozitate: îi asigurăm pe români că avem capacitatea de a gestiona provocările interne şi externe. Avem șansa de a da României o nouă perspectivă. PNL, în 2020, a trădat electoratul. A venit în fața noastră și a spus votați PNL ca să scăpați de PSD. Noi, astăzi, spunem românilor că au o alternativă, au ce vota și pentru ce lupta. Am stabilit priorităţile. Sunt absolut convins că echipa Dreapta Unită va fi semnalul schimbării totale”, susține președintele PMP, Eugen Tomac.

Singura stabilitate pe care o oferă românilor actuala guvernare PSD-PNL, din păcate, este stabilitatea privilegiilor. PSD și PNL sărăcesc o țară întreagă pentru a-și proteja specialii. Vedem cum afacerile PSD-iștilor cu statul continuă fără probleme. Cel mai recent exemplu: tunul de 5 milioane încercat de Paul Stănescu, secretarul general al PSD, al doilea cel mai puternic om din acel partid, arată caracatița corupției construită de acest partid.

„România nu este condamnată la mediocritate, România nu este condamnată la subdezvoltare și să fie sufocată de tentaculele caracatiței pesedisto-peneliste, România are alternativă! Singurul lucru care trebuie făcut este acela ca românii să deschidă ochii și să vadă că se poate altfel, se poate mai bine, se poate mai corect, mai cinstit, se poate cu mai multă pricepere, cu mai multă dedicare, se poate ca România să se dezvolte într-un ritm neașteptat dacă este bine condusă. Noi am luat decizia de a ne uni forțele pentru a apăra democrația, pentru a apăra drepturile și libertățile cetățenilor, pentru a demola acest sistem clientelar al noii nomenclaturi care a fost pus în operă de PSD și de PNL trădându-și alegătorii și de a da o variantă onestă, serioasă, echilibrată, profesionistă, guvernării acestei țări”, afirmă președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban.

Cei trei președinți de partid au participat astăzi la a doua ediție a Convenției românilor de pretutindeni, care se desfășoară la Iași pentru a marca 165 de ani de la Mica Unire. În cadrul acestui eveniment sunt discutate problemele de actualitate ale românilor stabiliți în alte state ale Uniunii Europene, în Republica Moldova, dar și în Statele Unite și Canada.

Articolul Dreapta Unită, la Iași: România are nevoie de soluții corecte, de un guvern competent și de unitate. Se poate și altfel! apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Dan Lungu: Peste 11.000 de elevi din satele ieșene nu pot participa la lecțiile online

Un total de 11.807 elevi din satele ieșene nu au, la momentul actual, acces la internet. Totodată, 10.964 nu au nici acces la un dispozitiv care se poate conecta la internet, pentru a participa la lecțiile online în această perioadă. Cifrele provin dintr-un răspuns al Ministerului Educației, condus de Monica Anisie, trimis senatorului USR Dan Lungu în urma adresării unei întrebări cu privire la situația elevilor care pot participa activ la cursurile online în aceste luni.

Ministrul Educației menționează în răspunsul său faptul că, la
nivelul județului Iași, în mediul rural, numai 72,19% dintre elevi au acces la
internet, 73,91% au acces la un dispozitiv care se poate conecta la internet și
numai un total de 69,90%  dintre elevi au
acces și la internet și la un dispozitiv care să-i permită participarea la
școala online.

În ceea ce privește numărul total al elevilor din mediul
rural ieșean, conform unui raport privind Starea învățământului preuniversitar
ieșean – Anul școlar 2019-2020, Semestrul I, realizat în luna februarie a
acestui an, acesta este de 53.104. Într-o analiză care vizează participarea
elevilor la școala online, trebuie însă exclus numărul preșcolarilor, anume
10.934. Astfel, totalul elevilor vizați de Ministerul Educației în răspunsul
său este de 42.170.

Totodată, la nivel național, conform celor menționate în
răspuns, 12% din totalul elevilor din România nu au în prezent acces la
internet și tot 12% nu au acces la un dispozitiv care i-ar putea ajuta să
participe la ore.

Defalcat pe medii de rezidență, există un procent de 22%
dintre elevii din mediul rural din România care nu au acces la internet și tot
22% care nu au calculator, laptop, tabletă sau smartphone. În mediul urban
situația este mai îmbucurătoare, răspunsul arătând că doar 6% dintre elevii din
orașele României nu au acces la internet și 7% dintre ei nu au acces la un
dispozitiv.

„Mă întristrează să văd că din nou sunt defavorizați copiii care nu au nicio altă vină decât aceea de a se fi născut la sat, în România. Ministerul Educației a întocmit extrem de greu acest inventar, iar cifrele referitoare la numărul copiilor care nu pot sub nicio formă participa la școala online au apărut târziu. Mulți dintre copii, fără să primească vreun ajutor la timp, vor renunța poate la școală, iar o parte din vină e a Ministerului care a venit prea încet cu soluții pe care trebuie să și-le asume. Mulți dintre elevii din rural vor fi implicați în treburi casnice sau agricole mult mai mult decât până acum. Împreună cu echipa cabinetului meu parlamentar, prin proiectul nostru «Până hăt de carte!», am lansat în urmă cu aproape trei săptămâni o invitație tuturor ieșenilor care doresc să sprijine educația și cultura la sate. I-am rugat ca, dacă au acasă un laptop, un calculator, o tabletă sau un smartphone pe care nu-l mai folosesc, să ne contacteze și să-l doneze echipei noastre. Mai departe, cu ajutorul voluntarilor, acestea vor fi distribuite către elevii din județul Iași care au nevoie de astfel de resurse. Până în prezent, am strâns 13 laptopuri, 7 calculatoare, 4 tablete și 3 telefoane, dintre care 11 dispozitive deja au ajuns la elevi din comunele Cotnari și Ipatele. Campania noastră continuă și așteptăm membrii comunității care doresc să ne întindă o mână de ajutor nouă și, implicit, școlarilor de la sate, să ni se alăture”, a declarat senatorul USR Dan Lungu.

Donațiile pentru elevii din satele ieșene pot fi făcute la
sediul cabinetului parlamentar (adresa: str. Grigore Ureche, Bl. Walter
Mărăcineanu, Nr. 3., Mezanin, Iaşi), iar pentru mai multe detalii, puteți
contacta membrii echipei la adresa de e-mail cabinet.senator.danlungu@gmail.com
sau apelând numărul de telefon 0725 321 313.

—

Răspunsul Ministrului Educației poate fi consultat AICI.

Raportul ISJ privind Starea învățământului preuniversitar ieșean – Anul școlar 2019-2020, Semestrul I poate fi consultat AICI.

Articolul Senatorul USR Dan Lungu: Peste 11.000 de elevi din satele ieșene nu pot participa la lecțiile online apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul Dan Lungu: Trebuie să investim urgent în sprijinul victimelor violenței domestice

Conform datelor oficiale, pandemia și izolarea au dus la scăderea numărului de furturi, tâlhării sau infracțiuni stradale, dar nu și la cel al cazurilor de violență domestice. Numai în primele trei luni ale anului, în județul Iași au fost înregistrate 508 victime ale violenței domestice. Dintre acestea, cele mai multe victime, un total de 324, au fost femei adulte, 68 au fost bărbați și 116 au fost minori – 57 de sex masculin și 59 de sex feminin. Totodată, din totalul de 478 de cazuri în urma cărora au rezultat victimele, 318 au fost înregistrate în satele ieșene, iar restul de 160 în mediul urban.

Cifrele fac parte dintr-un răspuns al Inspectoratului de Poliție Județean Iași, trimis senatorului USR Dan Lungu, în urma adresării unei solicitări pentru obținerea informațiilor de interes public, formulate în baza Legii nr. 544/2001. Solicitarea sa, trimisă la începutul acestei luni, este urmare a unei campanii de conștientizare și informare demarate anul trecut care viza amploarea numărului de cazuri de violență domestică la nivelul județului Iași. Mai mult, aceasta a apărut și pe fondul declarațiilor reprezentanților Poliției Române care au anunțat luni că în luna martie, deși au fost înregistrate scăderi în ceea ce privește numărul de cazuri de furturi, tâlhării sau infracțiuni stradale, iar tentativele de omor s-au redus cu 50%, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de violență în familie la nivel național.

„În ultimii trei ani, numărul victimelor violenței domestice la nivelul județului Iași a continuat să crească. De la începutul anului trecut, până la finalul lunii septembrie, totalul victimelor înregistrate era deja unul de 1.700, conform autorităților locale. Peste 500 de victime, dintre care cele mai multe din nou femei adulte, înregistrate numai din ianuarie până la finalul lui martie, ar trebui nu doar să ne îngrijoreze, ci chiar să ne determine să venim cu soluții în ajutorul celor vulnerabili.

În condițiile în care pandemia ne obligă să stăm izolați, multe dintre victime sunt închise în case cu agresorii lor și nu pentru toată lumea casa este un adăpost sigur. Avem mare nevoie de investiții în servicii prin care victimelor să li se poată acorda cu promptitudine ajutor – servicii online și programe derulate de asociații neguvernamentale. Pentru a evita o creștere alarmantă a cifrelor la nivelul fiecărui județ, aceste investiții trebuie făcute cu celeritate”, a declarat Dan Lungu, senator USR de Iași.

În continuare, numerele de telefon la care victimele violenței domestice trebuie să apeleze pentru a raporta un abuz sunt 112 și 0800 500 333 – linie telefonică specială, pusă la dispoziție de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Această linie telefonică este gratuită, cu acoperire națională, iar serviciul este asigurat 24/24 de ore și în fiecare zi a săptămânii.

Articolul Senatorul Dan Lungu: Trebuie să investim urgent în sprijinul victimelor violenței domestice apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Scrisoare deschisă a senatorului USR Dan Lungu: „O viziune asupra Iașiului cultural”

De Ziua Culturii Naționale, senatorul USR Dan Lungu adresează o scrisoare deschisă atât reprezentanților autorităților publice locale, cât și membrilor organizațiilor neguvernamentale, artiștilor independenți, antreprenorilor culturali și publicului larg consumator de cultură. Prin document, senatorul USR își prezintă viziunea asupra Iașului cultural și explică propunerea sa de concept integrator pentru oraș.

„Ospitalității culturale îi putem asocia toleranța, pluralismul și libertatea de expresie, existența oportunităților, politicile publice prietenoase – elaborate în urma consultărilor – și nu în ultimul rând egalitatea de șanse. Ospitalitatea e catalizatorul unei ecologii culturale în echilibru, care stimulează formarea, performanța și antreprenoriatul. Copiii, indiferent că sunt din rural sau din urban, bogați sau săraci, au șanse egale să-și descopere și să-și cultive talentul, să performeze pe termen lung. Geniile sau măcar oamenii talentați se nasc oriunde, iar datoria noastră colectivă este să-i descoperim la timp și să-i sprijinim”, menționează senatorul USR Dan Lungu în scrisoarea deschisă.

Tot în scrisoarea deschisă, senatorul USR punctează,
concret, care sunt lucrurile care nu permit municipiului Iași să se
dezvolte și să evolueze din punct de vedere cultural și menționează care
sunt motivele din cauza cărora, în mediul rural ieșean, continuăm să ne
confruntăm cu un adevărat dezastru cultural.

Scrisoarea deschisă în integralitate:

„O viziune asupra Iașului cultural

Ziua Culturii Naționale este o bună ocazie să reflectăm la felul în care definim Iașiul cultural și cum ne dorim să arate el în viitor. Ca om care cunoaște sistemul cultural din cele mai diferite unghiuri – în calitate de scriitor, manager cultural, membru în Comisia de cultură a Senatului României – și care, în timp, a dialogat constant cu creatorii independenți și cu instituțiile, am meditat adesea la un concept destul de larg care să acopere cele mai diferite interese și aspirații. La discuțiile preliminare despre candidatura Iașului pentru „Capitală Europeană a Culturii” de acum câțiva ani, am propus drept concept integrator „Ospitalitatea culturală”. N-a fost atunci momentul să fie adoptat. Eu însă cred în continuare că este o viziune potrivită cu spiritul locului și aș vrea să vă împărtășesc câteva lucruri simple despre asta.

Pentru Iași, propun drept concept integrator „Ospitalitatea
culturală”

Moldovenii sunt faimoși pentru ospitalitate, iar Iașul este capitala Moldovei și capitala culturală a țării. Este un pas firesc să legăm lucrurile între ele și să ne propunem ca proiect „Ospitalitatea culturală”, într-un sens larg. Iașul, în viziunea mea, este: un oraș primitor,  un oraș deschis deopotrivă către creație, industrii creative și consum cultural. Un oraș ospitalier, în care artiștii, aflați la început de carieră sau consacrați, de aici sau de aiurea, stabiliți pe termen lung sau aflați doar în trecere, amatori sau profesioniști, se simt bine. La fel și antreprenorii culturali, creativii din toate ariile, profesorii din zona vocațională, consumatorii de literatură și artă, iubitorii de frumos. Când vorbim despre sistem cultural, vorbim despre un loc confortabil pentru toată lumea.

Dar ospitalitate
înseamnă mai mult decât atât: îi putem asocia toleranța, pluralismul și libertatea
de expresie, existența oportunităților, politicile publice prietenoase –
elaborate în urma consultărilor – și nu în ultimul rând egalitatea de șanse.
Ospitalitatea e catalizatorul unei ecologii culturale în echilibru, care
stimulează formarea, performanța și antreprenoriatul. Copiii, indiferent că
sunt din rural sau din urban, bogați sau săraci, să aibă șanse egale să-și
descopere și să-și cultive talentul, să performeze pe termen lung. Geniile sau
măcar oamenii talentați se nasc oriunde, iar datoria noastră colectivă este
să-i descoperim la timp și să-i sprijinim. Atenția acordată lor se va
întoarce înmiit, și asta în folosul comunității.

Momentan, cultura din mediul rural este cu totul abandonată, iar Consiliul Județean nu are nicio strategie să salveze lucrurile. Este un dezastru cultural, știu bine ce spun, ale cărui consecințe le vom suporta cu toții. Trebuie să înțelegem că eșecul cultural în mediul rural ne privește pe noi toți. Lipsa de educație si cultură nu înseamnă ignoranță la modul abstract, ci are efecte concrete, în diferite domenii, de la funcționarea instituțiilor la politică. Clivajele culturale duc la lipsă de comunicare și tensiuni sociale. Între performanța culturală la vârf și viața culturală dintr-o comună oarecare sunt legături subtile, prin mii și mii de fire invizibile. Ura față de intelectuali, demagogia, manipularea sunt efectele unei dezvoltări culturale asimetrice, ignorând faptul că țesutul social funcționează ca un complicat sistem de vase comunicante.

Autoritățile trebuie să finanțeze proiectele culturale cu
onestitate și profesionalism

În această ecologie culturală ospitalieră, autoritățile,
sensibile la actul cultural, finanțează proiectele cu onestitate și
profesionalism, fără a avea posibilitatea să întoarcă banii in folosul unei
clientele de partid sau administrative. Nu, nu trebuie să ne bazăm pe buna
credință a nimănui, ci doar să construim mecanisme corecte și profesioniste de
selecție, finanțare și evaluare a rezultatelor. Artiștii, la rândul lor,
trebuie să înțeleagă că e nevoie de vocea lor în comunitate, de presiunea lor
asupra autorităților. E nevoie ca din când în când să coboare din turnul de
fildeș și să semneze proteste, petiții ori să meargă la consultări cu
autoritățile. Ospitalitatea nu înseamnă sfântă naivitate, ci o construcție
colectivă, în spiritul unei viziuni negociate și împărtășite. Avem nevoie de
politicieni locali informați, consumatori de cultură, deschiși dialogului cu
artiștii, precum și de artiști implicați civic, care își cunosc drepturile, nu
ignoră politica și nu sunt obedienți  în
fața puterii. Politicul nu trebuie să evalueze în mod direct proiectele
artistice, pentru că le subordonează, le ucide. Experții sunt cei care trebuie
să o facă. Politicul doar creează oportunități, în urma consultărilor publice,
nu după planuri abstracte de birou sau din rațiuni electorale, și finanțează
transparent, cu sprijinul profesioniștilor. Oamenii politici nu au ce căuta în
jurii de evaluare.

Varietatea măsurilor care pot construi ospitalitatea
culturală a Iașului e relativ clasică, nu e nevoie să reinventăm roata, ci să
contextualizăm inteligent și cu impact real. De la sprijinirea proiectelor
artiștilor independenți și a ONG-urilor, la facilități fiscale pentru micii
antreprenori culturali (librari, studiouri de înregistrare sau grafic design,
anticari, galeriști etc). Avem nevoie de finanțare pentru cultura vie, atent și
profesionist gestionată, departe de influența directă a politicului, pe
proiecte relevante și cu impact. Combinarea proiectelor mici pentru debut și
afirmare, cu cele medii și mari pentru creșterea notorietății naționale și
internaționale. Rezidențe, achiziții de lucrări, burse de creație, burse de
mobilitate, ateliere și spații de co-working, hub-uri creative. Stimularea
consumului, sprijin adaptat pentru artiști, sisteme de recunoaștere pentru
consacrați. O abordare integrativă a artelor cu noile tehnologii. Reconvertirea
spațiilor industriale, recuperarea creativă a „colțurilor” publice, flexibilizarea
relației cu spațiul artistic, în sensul deschiderii, inovației și recuceririi.
Desigur, nu e o listă exhaustivă.

Pledez pentru Muzeul Comunismului Românesc

Personal, pledez pentru o serie de muzee care se lasă
așteptate, Iașul ospitalier fiind un loc minunat pentru ele: Muzeul
Comunismului Românesc, Muzeul Fotografiei, Centrul Meseriilor Dispărute (muzeu
și practici), Casa Culturală a Minorităților, o rețea de Centre ale memoriei
vizuale locale în mediul rural, care să recupereze, într-un efort pedagogic și
identitar, istoria comunităților folosind arhivele fotografice de familie.

Recapitulând, ospitalitate înseamnă grijă, atenție,
finanțare, recunoaștere, oportunitate, vizibilitate pentru toți. Înseamnă o
atmosferă specială, stimulativă, cu o mie de ingrediente. E adevărat că
artistul/scriitorul și opera sau spectacolul sunt vârful icebergului, dar ele
nu sunt posibile fără toate ingredientele acestui climat cultural. Toate
elementele acestei ecologii trebuie să se întâlnească și să comunice, să se
armonizeze, să lucreze împreună pe proiecte, iar politica culturală locală
trebuie să favorizeze acest lucru.

Ospitalitatea culturală e contextul în care poate avea loc
această chimie secretă a succesului comunității, de care să ne bucurăm cu toții.
Visez un Iași în care orice absolvent de școală vocațională sau artist
consacrat de la București, Cluj sau din orice altă parte a țării, să-și
dorească să se instaleze sau să trăiască o perioada din cariera lui aici. Un
Iași în care un artist de la Berlin sau de la Viena să-și dorească să ajungă
măcar o dată în viață. Cheia acestei reușite stă, în opinia mea, într-o
filosofie a ospitalității culturale”.

Articolul Scrisoare deschisă a senatorului USR Dan Lungu: „O viziune asupra Iașiului cultural” apare prima dată în Uniunea Salvați România.

În satele ieșene nu există niciun cabinet stomatologic școlar

În satele din județul Iași nu există, în prezent, niciun cabinet stomatologic de stat, deși la nivelul municipiului mai există încă trei astfel de cabinete. Numărul cabinetelor private, în cele 93 de comune ale Iașului, este de 133, însă numai 78 dintre ele au încheiate contracte cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași (CAS Iași). În mediul urban situația diferă, numărul cabinetelor stomatologice fiind de patru ori mai multe, anume 557 de cabinete, dintre care doar jumătate au momentan încheiate contracte cu CAS.

Prin urmare, totalul cabinetelor stomatologice din mediul
urban este de aproape patru ori mai mare decât cel din rural, în condițiile în
care, conform statisticilor Direcției Județene de Statistică Iași, publicate la
începutul anului 2018, populația din rural o depășea pe cea din urban cu aproximativ
28.000 de persoane. Totodată, dacă în municipiu există, la momentul actual, 21
de cabinete stomatologice școlare, în satele ieșene nu există niciun astfel de
cabinet care să ofere servicii copiilor din unitățile de învățământ.

Informațiile fac parte dintr-un răspuns al reprezentanților
Ministerului Sănătății, trimis senatorului USR Dan Lungu, după ce acesta i-a adresat
o întrebare fostului ministru Sorina Pintea, în legătură cu situația
cabinetelor stomatologice din județul Iași.

Această întrebare a apărut și în contextul crizei
asistenților medicali stomatologi, numeroase materiale din presa locală menționând
faptul că la nivelul municipiului Iași există un total de 1.500 de medici
stomatologi, în cabinetele cărora lucrează numai 30 de asistenți.

„Criza aceasta a asistenților medicali stomatologi cu care
ne confruntăm este dublată de cea a lipsei cabinetelor din mediul rural. Înțeleg
că există totuși câteva cabinete private însă ce se întâmplă în comunele în
care nu există nici măcar un asemenea serviciu pentru oamenii de acolo? Este
imposibil ca în 93 de comune să nu avem nici măcar un singur cabinet stomatologic
școlar – într-o grădință, o școală sau un liceu. Dacă serviciile de care copiii
sau părinții lor au nevoie nu sunt decontate de Casa de Asigurări, din nou, ce
se întâmplă cu ei? Trebuie să oferim condiții și să susținem medicii
stomatologi să ajungă și în aceste locuri, în Moldova săracă, uitată de țară, unde
totuși trăiesc oameni care au nevoie de servicii medicale”, a menționat Dan
Lungu, senator USR de Iași.

Răspunsul primit de către Senatorul USR îl puteți citi
integral, accesând următorul link: https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2014%2010%20lungu%20d%202960%20b.pdf

Articolul În satele ieșene nu există niciun cabinet stomatologic școlar apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Un nou an școlar, cu elevi mai puțini și un ministru part-time

Senatorul USR Dan Lungu trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că în ultimii trei ani numărul elevilor înscriși în unitățile de învățământ ieșene s-a aflat în continuă scădere. Dacă în anul școlar 2017-2018 au fost înscriși să urmeze cursurile școlilor din Iași 126.342 de elevi, la începutul acestui an listele au numărat 123.838 de elevi, adică cu aproximativ 2.500 de elevi mai puțin. Acest număr este, conform reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Iași, echivalentul elevilor înscriși  de regulă în trei unități de învățământ, care ar strânge, fiecare, un număr de peste 800 de elevi. Totodată, o problemă socială gravă rămâne aceea că încă există mulți copii care decid anual să abandoneze școala din cauza sărăciei și a condițiilor grele de trai.

Ca număr de școli, Iașul se situează însă la nivel național pe locul doi după București, având o rețea școlară formată dintr-un număr de 219 unități de învățământ cu personalitate juridică, dintre care 99 în mediul urban și 120 în mediul rural, printre acestea numărându-se atât grădinițe, școli primare și gimnaziale, licee, colegii și școli postliceale. Există, totodată, 387 de unități de învățământ arondate, dintre care 54 în orașe, iar restul de 333, în satele din județ. Nu toate școlile din județ sunt însă pregătite pentru începerea anului școlar, numai 82% dintre cele cu personalitate juridică având Aviz Sanitar de Funcționare. Mai mult, printre școlile fără aviz există un număr de 62 de unități de învățământ care urmează să fie deschise elevilor fără a avea măcar acces la apă curentă sau canalizare. 

„Știu că există școli în care încă se desfășoară lucrări de modernizare sau școli în care încă se fac reparații, deși deja putem număra pe degetele de la o mână zilele rămase până la începerea anului școlar. Mă îngrozește simpla idee că există încă școli – și de numărul zecilor chiar – în care copiii nu vor avea acces nici măcar la apă curentă sau la o toaletă civilizată,  care în anul 2019 n-ar mai trebui să lipsească din nicio unitate de învățământ. Nu putem însă să așteptăm schimbările să vină peste noapte, în timp ce mulți dintre oamenii răspunzători de ele par să  nu conștientizează gravitatea situației. Avem o mulțime de probleme, dar cu un ministru part-time la educație e greu de crezut că se vor rezolva. Educația este tratată ca o cenușăreasă și copiii noștri vor plăti pentru asta. În toamnă, vom număra probabil din nou greșelile din manualele școlare întrebându-ne dacă cei ce vor ieși de pe băncilor școlilor vor rămâne în țară sau vor pleca unde văd cu ochii. Cred în continuare că dacă educația și cultura nu vor deveni prioritățile noastre, ne așteaptă vremuri negre”, a menționat Dan Lungu.

Avizele Sanitare de Funcționare și neîndeplinirea condițiilor pentru a le obține nu sunt însă singurele probleme ale școlilor ieșene, acestea fiind dublate și de lipsa Autorizațiilor de securitate la Incendiu. Dintre cele 1.473 de clădiri deținute de școlile din județ, numai 162 de clădiri le au deja. Dacă pentru un număr mare, de 888 de clădiri aceste avize nu sunt necesare, pentru 59 dintre ele documentația nu a fost încă finalizată sau nu au fost îndeplinite încă toate condițiile necesare pentru obținere, iar pentru 48 dintre clădiri cererile pentru obținerea avizului nu au fost nici măcar depuse. 

Articolul Un nou an școlar, cu elevi mai puțini și un ministru part-time apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Bolnavii din satele ieșene, tot mai neglijați

Senatorul USR Dan Lungu a adresat o interpelare Ministrului Sănătății, Sorina Pintea, referitoare la numărul medicilor de familie care activează în prezent mediul rural ieșean și la numărul centrelor medicale de permanență aflate pe raza județului Iași. Răspunsul primit din partea Ministerului este unul îngrijorător, întrucât poate fi constatat faptul că numărul medicilor din mediul rural a scăzut cu aproximativ 50 din 2017 până astăzi, iar numărul pacienților înscriși pe lista unui singur medic îl depășește pe cel maxim prevăzut în lege.

Astfel că, dacă în anul 2017 într-un total de 418 sate din județul Iași activau 241 de medici de familie, în anul 2019 numărul acestora este, conform Ministerului Sănătății și Direcției Generale de Asistență Medicală și Sănătate Publică, de 196, ei activând în 191 de cabinete de familie. Conform contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019, „pentru asigurarea calității asistenței medicale, numărul maxim de persoane înscrise pe lista medicului de familie este de 2.200”, în timp ce „numărul optim, din punctul de vedere al asigurării unor servicii de calitate, care se ia în calcul pentru stabilirea numărului de medici de familie pe unitate administrativ teritorială/zonă urbană, este de 1.800”. Conform unei statistici realizate de Direcția Județeană de Statistică Iași, la începutul anului 2018, în județul Iași, totalul populației după domiciliu era de 939359 de oameni, iar cea din mediul rural număra un total de 483943. Numărul pacienților din mediul rural înscriși pe lista unui medic ar depăși, prin urmare, chiar și numărul maxim prevăzut în contract, el ajungând la aproape 2500 de pacienți pe lista unui singur medic.

În ceea ce privește centrele de permanență din județul Iași, în prezent conform răspunsului oferit de reprezentanții Ministerului Sănătății, acesta sunt, în total, 13, „în următoarele comune: Bivolari, Ciurea, Ciortești, Deleni, Focuri, Mircești, Movileni, Plugari, Prisacani, Schitu Duca, Victoria, Vlădeni, Voinești”. Raportat la numărul de locuitori, numărul centrelor de permanență este unul extrem de mic. Prin comparație, conform Direcției de Sănătate Publică, în județul Timiș există 48 de astfel de centre, iar în județul Bihor, 34.

„Faptul că în Iași numărul centrelor de permanență este atât de mic nu poate fi decât îngrijorător. Ele sunt esențiale pentru pacienții care trăiesc în Moldova cea izolată – pentru oamenii care nu reușesc să ajungă la cabinetele medicale de familie fie din cauza distanței, fie din cauza drumurilor proaste, fie din cauza faptului că ele sunt anapoda distribuite în teritoriu, deseori fiind grupate mai multe într-un singur loc, chiar în centrul comunei. Iar dacă, în sfârșit, oamenii reușesc să ajungă, numărul mare de pacienți distribuit fiecărui medic este un semnal de alarmă care, spun eu, ar trebui să ne pună pe toți măcar puțin pe gânduri. În acest moment e mult mai riscant să fii bolnav în rural decât în urban, nu suntem egali în fața serviciilor medicale, deși suntem egali în fața taxelor și impozitelor”, a menționat Senatorul USR Dan Lungu.

Răspunsul Ministerului Sănătății la interpelarea adresată poate fi citit accesând link-ul următor: https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%20lungu%20d%202644%20a.pdf

Articolul Bolnavii din satele ieșene, tot mai neglijați apare prima dată în Uniunea Salvați România.