Chemat de USR în Parlament, Marcel Boloș recunoaște dezastrul făcut de Guvernul Ciolacu în ceea ce privește PNRR

Prezent în Parlament, la invitația deputatei USR Diana Stoica, președinta Comisiei pentru afaceri europene, ministrul Marcel Boloș a recunoscut dezastrul făcut de guvernele PSD-PNL în ceea ce privește îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Boloș nu a reușit să explice convingător de ce România pierde bani europeni și nici ce măsuri ia pentru ca în 2025 să nu pățim ca în 2024 și să rămânem fără niciun euro încasat prin PNRR. În schimb, ministrul Fondurilor Europene are planuri să transforme PNRR într-un fel de PNDL 2, cu proiecte alese în funcție de coloratura politică, nu de importanță.

„L-am chemat astăzi pe ministrul Marcel Boloș pentru a afla de ce România pierde bani gratis de la Uniunea Europeană. Bani care pot fi folosiți pentru școli, pentru spitale și autostrăzi. Plus că nu se fac nici reformele pe care ni le-am asumat ca țară prin PNRR. Guvernul Ciolacu 1 nu a adus niciun leu prin PNRR în România, iar Guvernul Ciolacu 2 poate va aduce o parte din cererea de plată nr. 3, căci cealaltă parte este suspendată din cauza neîndeplinirii unor reforme esențiale, precum cea a pensiilor speciale. Ca să nu mai zic de faptul că, din cauza șefilor numiți politic la super-agenția înființată inutil de premierul Nordis, românii pierd 396 de milioane de lei”, declară deputata USR Diana Stoica.

Marcel Boloș, de două ori ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernele PSD-PNL, a explicat cu nonșalanță în fața Comisiei pentru afaceri europene cum Sănătatea și Educația sunt domenii rămase în urmă și cum antreprenorii români au de primit 1 miliard de euro pentru lucrările realizate.

„Multe dintre spitale nu au ajuns nici măcar la stadiul de șantier și a mai rămas doar 1 an și 3 luni până la termenul limită de finalizare a construcției. Așa că, ce să vezi? Din cele 24 de spitale, prinse la început în PNRR – din care au rămas apoi 19 – vor mai fi finanțate prin PNRR eventual 13, iar pentru restul se vor căuta alte surse de finanțare”, adaugă deputata USR Diana Stoica.

Mai mult, ca o dovadă în plus a incapacității și a dezinteresului total de a dezvolta și moderniza România cu bani europeni, Guvernul Ciolacu 2 ar vrea să scoată proiecte majore de investiții din PNRR și să pună, în loc, investiții făcute după 2021 pe bani de la bugetul de stat, prin programe naționale gen „Anghel Saligny”.

„Guvernul PSD vrea ca în loc de PNRR să ne dea PNDL. Adică, în loc de spitale poate o canalizare. În loc să accelereze măcar acum, pe ultima sută de metri, vreunul din cele 63,5% jaloane neîndeplinite, Guvernul Ciolacu 2 ar vrea să finanțeze creația lui Dragnea, acel PNDL 2, unde s-au ales proiecte în funcție de coloratura politică, nu în funcție de vreun criteriu obiectiv pentru locuitorii din acele localități”, concluzionează Diana Stoica.

USR se va opune cu toate forțele „dragnizării” PNRR, singurul proiect de țară pe care România l-a avut, o oportunitate unică de 28,5 miliarde de euro la care nu ne permitem să dăm cu piciorul.

Articolul Chemat de USR în Parlament, Marcel Boloș recunoaște dezastrul făcut de Guvernul Ciolacu în ceea ce privește PNRR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Anul trecut, România nu a încasat niciun euro din PNRR. Guvernul PSD-PNL pune în pericol investiții esențiale

Anul trecut, România nu a încasat niciun euro din PNRR. Din cele 15 miliarde de euro pe care am fi putut să le încasăm până astăzi, am obținut doar 9,4 miliarde, iar Guvernul a cheltuit efectiv puțin peste 1 miliard.

Întârzierea cu care Guvernul PSD-PNL îndeplinește jaloanele din PNRR pune în pericol fluxul de fonduri europene care ar trebui să alimenteze investițiile esențiale pentru modernizarea României: 11.400 de școli, 25 de spitale și 25 de unități de terapie intensivă neonatală.

„Din cinci cereri de plată pe care România le putea depune până în prezent din PNRR, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană, Guvernul PSD-PNL nu a depus decât trei și nu a încasat banii decât pentru două. Cererea de plată numărul 3, ultima depusă, are și ea probleme, la fel ca precedentele, pentru că jaloanele nu au fost îndeplinite conform angajamentelor asumate”, spune Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.

Din Cererea de plată numărul 3, oficialii de la Bruxelles au obiecții în special față de numirile făcute la conducerea companiilor din energie și la agenția care urmează să monitorizeze companiile de stat. De asemenea, Comisia este nemulțumită de faptul că Guvernul PSD-PNL continuă să încerce să fenteze PNRR și să scoată o serie de companii și agenții aflate în subordinea sa de sub prevederile legislației privind companiile de stat. Jalonul din PNRR prevede că aceste instituții, fără excepție, vor funcționa cu respectarea principiilor guvernanței corporative.

„Atunci când USR a conceput PNRR, a introdus un criteriu clar: reforma instituțiilor statului și numirea profesioniștilor la conducere. Este o reformă obligatorie pe care PSD-PNL refuză să o implementeze. Vor ca RA-APPS să fie în continuare exceptată de la regulile de transparență. Este instituția care îi pregătește palatul lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului. O renovare de 9 milioane de euro, un contract secretizat, dispreț față de români și față de banii publici”, declară președintele USR, Cătălin Drulă. 

USR avertizează că de anul acesta se încheie etapa de reforme din PNRR și România va trebui să raporteze îndeplinirea investițiilor, pe care va fi foarte greu să le realizeze dacă nu asigură fluxul de bani. Există contracte semnate de peste 15 miliarde de euro, dar România a încasat doar 9,4 miliarde până acum.

Pentru anul 2024, principalele investiții care ar trebui finanțate și finalizate prin PNRR sunt:

•          3.600 de școli dotate cu laboratoare informatice și smart labs

•          1.218 microbuze electrice achiziționate și folosite pentru transportul elevilor din localitățile izolate

•          2.500 de unități de învățământ dotate cu echipamente digitale

•          4.300 de școli dotate cu noi resurse tehnologice pentru laboratoarele informatice

•          75.000 de săli de clasă echipate cu mobilier

•          10.000 de laboratoare de știință și cabinete școlare echipate cu mobilier

•          90 de servicii complementare create pentru grupurile defavorizate

•          1.000 de unități de învățământ primesc granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior

•          50% din lucrările pe transport feroviar și rutier sunt finalizate

•          25 de spitale publice beneficiază de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale

•          30 de unități de asistență medicală ambulatorie vor fi modernizate.

FOTO iStock

Articolul USR: Anul trecut, România nu a încasat niciun euro din PNRR. Guvernul PSD-PNL pune în pericol investiții esențiale apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Claudiu Năsui: USR a votat împotriva ordonanței care dă mai multă putere serviciilor secrete în economia românească

USR a votat împotriva ordonanței prin care serviciile secrete capătă dreptul de a avea un cuvânt de spus în privința investițiilor non-UE în România, considerând că aceasta va aduce doar noi piedici birocratice și noi oportunități de șpagă și chiar de sabotare a economiei românești.

„Sub pretextul implementării unui Regulament european, Guvernul României și reprezentanții serviciilor din el au găsit de cuviință că SRI și SIE trebuie să aibă un cuvânt de spus pentru toate investițiile de peste 2 milioane de euro. Ceea ce înseamnă o piedică birocratică în plus, încă o persoană care să dea o aprobare în plus, o ștampilă în plus, oportunități de șpagă și oportunități de a sabota economia României. Singurii care ar trebui să decidă dacă o investiție este bună sau nu sunt românii, consumatorii, adică piața. Atenție, nu este vorba doar de investițiile din China, cum ar putea crede unii. Și o investiție din Regatul Unit, care nu mai e în Uniunea Europeană, sau una din SUA va trebui supusă aceleași proceduri”, declară Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.

USR a votat împotriva legii de aprobare a OUG 46/2022, prin care a fost pus în aplicare Regulamentul UE 2019/452 și a fost modificată Legea concurenței. Considerăm că Regulamentul european putea fi implementat astfel încât să servească mai mult intereselor României și fără să fie conferită mai multă putere serviciilor secrete.

De remarcat că fondurile necesare funcționării Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) vor fi asigurate de Consiliul Concurenței. Membrii CEISD vor beneficia de o indemnizație de ședință de până la 30% din indemnizația lunară corespunzătoare funcției de ministru, iar membrii grupului de experți nominalizați de ministere vor avea și ei o indemnizație de ședință de până la 15% din indemnizația lunară corespunzătoare funcției de ministru.

Articolul Claudiu Năsui: USR a votat împotriva ordonanței care dă mai multă putere serviciilor secrete în economia românească apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Bugetul Timișoarei, votat în unanimitate. Prioritatea lui Dominic Fritz pentru 2023: finalizarea investițiilor începute pe fonduri europene

Timișoara a adoptat oficial bugetul pe 2023, în valoare de 2,36 miliarde de lei, prin votul unanim al consilierilor locali.1,27 miliarde de lei sunt alocați pentru investiții și dezvoltare, iar 1,09 miliarde de lei pentru cheltuielile de funcționare a orașului.Primarul USR Dominic Fritz are astfel la dispoziție sume record pentru investiții în 2023, aproape jumătate din bugetul de dezvoltare al Timișoarei fiind compus din investițiile din fonduri europene, în valoare de 539 de milioane de lei. Sunt estimate creșteri de venituri din absorbția de fonduri europene de 115 milioane de lei în comparație cu 2022, dat fiind că 2023 este ultimul an în care pot fi finalizate proiectele pe fonduri europene din Programul Operațional Regional 2014-2020.

„Nu a fost un buget ușor de făcut pentru că sunt mai multe elemente de context național și local care pun presiune pe bugetul local. Avem inflația în creștere, costurile cu energia, dar și angajamentele pe care le avem de îndeplinit anul acesta când Timișoara este Capitală Europeană a Culturii. Am venit cu o propunere echilibrată de buget, care are la bază continuitatea serviciilor de interes public, finalizarea investițiilor din fonduri europene și finanțarea programului cultural al Timișoarei 2023”, transmite primarul Dominic Fritz.

Banii alocați pentru dezvoltare vor contribui la finalizarea marilor lucrări de infrastructură din oraș – Calea Bogdăneștilor, Bulevardul Cetății, Calea Vidrighin și Pasajul Solventul – pentru investițiile de la Clinicile Balneo și ORL și pentru noul centru de recuperare pulmonară de la Spitalul „Victor Babeș”. Va fi finalizat, de asemenea, campusul Liceului „Nikolaus Lenau” și vor fi continuate lucrărilor de extindere și modernizare a mai multor școli din oraș.

Primăria va aloca 186,7 milioane de lei pentru finanțarea proiectului Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, urmând să fie finalizate, de asemenea, lucrările la infrastructura culturală, la cinematografele Dacia, Timiș, Studio și la Turnul de Apă din Iosefin.

Primarul USR anunță de asemenea sume fără precedent alocate subvențiilor, în contextul creșterilor majore ale costurilor în 2022 în toate sectoarele importante: iluminat public, încălzirea instituțiilor publice, materialele de construcții etc.:

  • Pentru funcționarea serviciilor de încălzire sunt alocate 165 milioane de lei la Colterm, comparativ cu 120 milioane de lei în anul 2022, fonduri pentru plata cheltuielile curente – gaz, cărbuni, dar și din care să poată compania Colterm să achiziționeze certificatele verzi aferente anului precedent
  • Pentru continuitatea serviciilor de transport public sunt alocate 115 milioane de lei, comparativ cu 80 milioane de lei în anul 2022, fonduri care reflectă creșterile costurilor de funcționare, respectiv carburanți și curent
  • Pentru iluminatul public sunt prevăzute 24 milioane de lei, comparativ cu 10 milioane de lei care au fost plătiți în anul 2022, din cauza creșterii costurilor pentru utilități
  • Pentru asigurările sociale: 8,9 milioane de lei în plus, pentru a-i sprijini pe cei mai afectați de efectele inflației.      

Articolul Bugetul Timișoarei, votat în unanimitate. Prioritatea lui Dominic Fritz pentru 2023: finalizarea investițiilor începute pe fonduri europene apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cel mai mare buget din istoria Câmpulungului în 2023: 80 la sută din bani se duc în dezvoltare și doar 20 la sută pentru funcționare

Primarul Municipiului Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, a prezentat proiectul bugetului local pe 2023, care este cel mai mare din istoria orașului: mai mult de două treimi, adică 80 la sută, se duc în dezvoltarea orașului (221,9 mil lei) și doar 22,76 la sută în ceea ce privește partea de funcționare (65,3 mil lei) a administrației locale.

Dezvoltarea e finanțată în proporție de 95 la sută din fondurile europene obținute de Elena Lasconi.

“Sunt absolut convinsă că, până la sfârșitul anului, prin finanțările pe care le vom primi, această cifră (n.r – pentru dezvoltare) va crește, cel puțin, la 400 de milioane. Acesta este începutul reconstrucției Câmpulungului”, a declarat primarul Elena Lasconi.

Prin comparație, în 2017 au fost alocate 76,7 mil lei pentru funcționare și doar 15 mil lei pentru dezvoltarea orașului.

Practic, primarul USR a crescut de aproape 15 ori finanțările alocate dezvoltării Câmpulungului cu ajutorul fondurilor europene obținute.

“Până acum, suntem municipiul cu cea mai mare alocare pentru dezvoltare din țară, peste Oradea, Cluj sau Craiova”, a mai spus primarul USR.

În ceea ce privește lista investițiilor propuse pentru 2023 din bugetul local, aceste proiecte se ridică la 11,4 mil lei și vizează continuarea procesului de reabilitare a străzilor, finalizarea amenajării mai multe parcuri, extinderea rețelei de canalizare, reamplasarea unei conducte de gaz, amenajarea de parcări rezidențiale și finalizarea documentațiilor necesare pentru a putea crește nivelul fondurilor atrase în comunitate.

Anul acesta, proiectele finanțate din fonduri nerambursabile se ridică la 256,3 mil lei. Exemple: eficientizarea energetică a 9 blocuri construite înainte de ’77 (49 mil lei); 53,8 mil lei pentru eficientizarea energetică a cinci clădiri publice (Spitalul Municipal, o grădiniță și trei școli); 24,8 mil lei pentru achiziția a 8 microbuze, 4 autobuze electrice și 12 statii de încărcare; 15,2 mil lei pentru proiectul pentru instalații electrice, fluide medicale, sistem de alarmare de incendii pentru cele două spitale din Câmpulung; 4,2 milioane lei pentru digitalizarea primăriei; 16,6 mil lei pentru o nouă creșă.

În plus față de cele de mai sus, au fost aprobate și urmează să fie semnate, în zilele următoare, alte contracte de finanțare prin PNRR în valoare de 21,4 mil de lei pentru renovarea energetică a Secției de Psihiatrie, ORL și Oftalmologie a Spitalului Municipal (2,1 mil lei); eficientizarea energetică a Spitalului PNF, Vila Drăghiceanu (3,8 mil lei); renovarea energetică a Pavilionului Administrativ al Spitalului Municipal (2,8 mil lei); renovarea energetică a Școlii Gimnaziale “Nanu Muscel” (6,2 mil lei); eficientizarea energetică a unui corp de clădire a Colegiului Tehnic Câmpulung (3,8 mil lei); dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de echipamente e-ticketing (2,4 mil lei).

Alte proiecte aflate în evaluare anul acesta, din surse nerambursabile, se ridică la aproape 170 mil lei.

Articolul Cel mai mare buget din istoria Câmpulungului în 2023: 80 la sută din bani se duc în dezvoltare și doar 20 la sută pentru funcționare apare prima dată în Uniunea Salvați România.

PNL-PSD blochează proiectele de dezvoltare din Alba Iulia

Proiectul de buget al municipiului Alba Iulia a fost blocat de consilierii locali PSD și PNL, care l-au respins prin vot fără să aducă amendamente, în contextul în care a fost pus în consultare publică încă din 11 ianuarie.

Primarul Gabriel Pleșa acuză PNL și PSD că sabotează în acest mod proiectele de dezvoltare ale orașului, achizițiile, bursele școlare, salariile, subvențiile pentru transport și investițiile și că paralizează activitatea administrației locale. Până la aprobarea unui buget, administrația funcționează doar din veniturile încasate din taxe și impozite, venituri care sunt insuficiente.

Printre aceste proiecte de dezvoltare se numără și construirea de noi creșe, extinderea rețelelor de apă și canalizare, modernizarea mai multor străzi, chiar și unul dintre amplele proiecte de mobilitate urbană, pentru care a fost făcută deja achiziția publică, dar și multe dintre proiectele depuse de PNRR.

“Concluzia este una singură. Nu ați vrut! Nu ați venit cu sugestii nici dumneavoastră, domnule Marius Hațegan, în calitate de președinte al organizației Alba Iulia, nici consilierii locali PNL, fiindcă, probabil, n-au avut cale liberă de la partid, nici chiar viceprimarul Marius Filimon, care are în subordine, printre altele, și Direcția Tehnică, cu Investițiile!”, a declarat primarul Gabriel Pleșa.

În acest context, primarul USR reamintește faptul că nici la un an de la promisiunea făcută de Consiliul Județean Alba privind construcția unei parcări supraetajate lângă Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, consiliul județean nu a terminat nici măcar studiul de fezabilitate.

“Aici de ce nu interveniți, domnule vicepreședinte al Consiliului Județean Alba, Marius Hategan? Pentru mine, pe primul loc se află albaiulienii și nevoile lor, nu aspirațiile politice ale unora! Dovediți că și pentru dumneavoastră este la fel! Veniți să argumentați și să amendați acest proiect de buget, care, fără dar și poate, a fost și este perfectibil”, a mai spus primarul Gabriel Pleșa.

Proiectul de buget poate fi consultat aici.

Articolul PNL-PSD blochează proiectele de dezvoltare din Alba Iulia apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Bugetul Bacăului pentru 2023: ce investiții are în plan primarul Lucian Viziteu

Lucian Viziteu,
primarul USR al Bacăului, a pus în dezbatere publică bugetul Municipiului Bacău
pentru 2023. Banii alocați investițiilor vor merge integral către cofinanțarea
proiectelor europene, în valoare de 466 de milioane de lei.

Printre principalele
obiective de investiții se numără realizarea unui sistem de management al
traficului pentru prioritizarea transportului public și a deplasărilor cu
bicicleta și construirea efectivă a 27 de km de piste de biciclete, în prezent
în Bacău neexistând niciun km de pistă amenajat conform normelor de siguranță
rutieră.

Alte investiții sunt
legate de reabilitarea rețelelor termice ale sistemului centralizat de
termoficare, de modernizarea Ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie și
a colegiilor „Nicolae Vasilescu-Karpen”, „Grigore Antipa” și „Vasile Alecsandri”.

O atenție specială este
acordată dezvoltării primului parc industrial al Bacăului, pentru a atrage
investițiile private, care pot genera dezvoltarea economică a orașului. 42 de
hectare de teren au fost alocate pentru acest proiect în 2021, în 2022 fiind
semnat contractul pentru studiul de fezabilitate și întocmirea planului
urbanistic zonal.

Alte proiecte de
investiții sunt legate de amenajarea pietonală a Pasajului Revoluției,
amenajarea Piațetei Izvoare, construirea unui Centru Comunitar Integrat
(Social-Medical-Educațional) și amenajarea unui adăpost de noapte pentru
oamenii străzii. Este pe listă, de asemenea, modernizarea ansamblului „Hotel
Central” și a Teatrului „Bacovia”.

Articolul Bugetul Bacăului pentru 2023: ce investiții are în plan primarul Lucian Viziteu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Ciolacu și Ciucă să termine balamucul legislativ în domeniul energetic și să dea drumul la investiții

În
timp ce PSD și PNL continuă gâlceava cu privire la noua formulă de calcul al
facturilor, din piața de energie se înmulțesc semnalele de alarmă cum că, după
1 ianuarie 2023, România ar putea ajunge la blackout sau raționalizarea
curentului electric. Ultimul avertisment a venit de la Transelectrica. USR cere
coaliției PSD-PNL să accelereze investițiile în noi capacități de producție
care acum lipsesc cu desăvârșire.

„Riscul
de blackout în România s-a accentuat inclusiv din cauza ordonanțelor care au
pus în cap sectorul energetic românesc. Zeci de companii din domeniu au
probleme de lichiditate, iar sectorul bancar nu le mai împrumută. Guvernul
României are datoria să se asigure că avem toate capacitățile energetice
disponibile, că grupurile pe cărbune vor funcționa în continuare așa cum o fac
în Germania. La Ministerul Energiei se află peste 700 de proiecte depuse de
investitori pentru a accesa banii din PNRR în vederea realizării de noi
capacități de producție. Până la acest moment niciun proiect nu a primit
finanțare pentru că nu sunt în stare să evalueze proiectele. Situația este și
mai dramatică cu cele peste 10 miliarde de euro din Fondul de Modernizare. Ne
aflăm într-o situație extrem de dificilă, iar acest guvern nu este în stare să
dea drumul la investițiile atât de necesare în sectorul energetic”, declară
Cristina Prună, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei de industrii din
Camera Deputaților.

În
ultimii 10 ani, PSD și PNL au condus prin rocadă Ministerul Energiei, ANRE și
companiile de stat Hidroelectrica și Romgaz și nu au făcut investiții menite să
asigure independența energetică a României, în ciuda profiturilor de zeci de
miliarde de lei obținute în ultimii ani.

Hidroelectrica,
deținută în proporție de 80% de statul român, prin Ministerul Energiei, a avut
în ultimii 7 ani un profit cumulat de peste 15 miliarde de lei – o sumă enormă
cu care se putea practic construi un reactor la Cernavodă sau se puteau ridica
7 centrale precum cea de la Iernut. Cu toate acestea, Hidroelectrica nu a
construit nimic, nu a adus niciun MW nou în sistem.

În
2021, Hidroelectrica a direcționat doar 4% din investiții spre producția de
energie electrică. 96% din „investiții” s-au dus pe active financiare: depozite
la bănci, titluri de stat și acțiuni. În total, din 5,5 miliarde de lei
„investiții”, 5,3 miliarde au fost investiții pur financiare. Situația este
similară și pentru anul 2020: 95% din „investițiile” Hidroelectrica au fost
doar în depozite la bănci.

„Companiile
de stat depozitează banii la bănci, care mai departe împrumută statul român cu
acei bani. Și, evident, percep un diferențial de dobândă și un comision. Bună
afacere. Nici criza energetică din 2021, nici profitabilitatea uriașă nu a
putut convinge această companie de stat să facă investiții. De ce nu a investit
compania de stat Hidroelectrica în producție? Pentru că principalul beneficiar
al exploziei prețurilor la energie electrică, chiar de anul trecut, a fost
statul, cu ai săi speciali privilegiați de el”, precizează Claudiu Năsui,
deputat USR și fost ministru al Economiei.

Articolul USR: Ciolacu și Ciucă să termine balamucul legislativ în domeniul energetic și să dea drumul la investiții apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu modernizează cantinele școlare din Bacău pentru peste 500 de copii

După mai bine de 50 de ani, începe modernizarea cantinelor școlare din Bacău.

Peste 500 de copii vor avea cele mai bune condiții pentru micul dejun, prânz și cină, începând de la nivelul celor mai mici dintre ei, preșcolarii, și până la elevii de liceu.

Totul în urma investițiilor demarate de primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu anul acesta, în valoare de peste 540.000 lei, care vor însemna și facturi mai mici la energie:

• a fost achiziționat un echipament profesional de gătit în valoare de peste 100.000 lei pentru cei 170 de copii de la Grădinița nr. 18;
• la cantina Colegiului Național ”Ferdinand I” a fost achiziționat primul cuptor vertical, o investiție de aproape 90.000 lei, de care beneficiază toți cei 250 de copii care mănâncă aici;
• a fost modernizată complet Cantina de la Colegiul ”Mihai Eminescu”, unde au fost investiți peste 230.000 lei într-un spațiu nou, dotat cu marmită de gătit supe, ciorbe și paste, cuptor profesional de gătit, plită, grătar electric profesional de care se vor bucura cei 100 de copii care iau masa zilnic aici;
• a fost achiziționată o sobă de gătit profesională, prima din istoria Colegiului Pedagogic ”Ștefan cel Mare”, în valoare de peste 120.000 lei.

„Toate aceste investiții nu doar că au îmbunătățit calitatea mâncării oferite elevilor băcăuani, dar și eficientizează și ușurează munca personalului din cantine”, susține primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu.

Detalii, aici.

Articolul Primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu modernizează cantinele școlare din Bacău pentru peste 500 de copii apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Guvernul Ciucă sabotează proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Dominic Fritz: “Nu voi juca jocul unor oameni politici locali pentru care miza pare să fie strict una de carieră personală”

Guvernul Ciucă sabotează proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 și taie jumătate din fondurile care trebuiau alocate primăriei pentru a le da Consiliului Județean condus de Alin Nica de la PNL, cu doar șase luni înainte de începerea evenimentului.

Asta în condițiile în care 90% dintre obiectivele de infrastructură culturală asumate de Primăria Timișoara prin dosarul de candidatura în 2016 sunt fie finalizate, fie în lucru cu termen de finalizare anul acesta sau anul viitor, în timp ce dintre cele patru obiective de infrastructură și de turism cultural asumate de Consiliul Județean Timiș, în dosarul de candidatură, niciunul nu a fost nici măcar început (exemplu: reabilitarea Castelului Huniade).

În plus, Primăria Timișoara a realizat, din bugetul local, cei mai mari pași în ultimul an și jumătate: Cinema Victoria este gata, alte 3 cinematografe vor fi finalizate în următoarele 12 luni, iar valoarea totală a lucrărilor este de aproape 190 milioane de lei. Acești bani reprezintă investițiile concrete pornite de Dominic Fritz în infrastructura culturală.

„Dacă alții decid să folosească proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii, un proiect istoric, în disperata lor luptă politică, e alegerea lor. Nu știu cine câștigă politic dintr-o astfel de abordare, dar stiu sigur că Timișoara pierde.

Eu sunt focusat să livrez ce și-a asumat Timișoara: investiții ambițioase în infrastructura culturală, redeschiderea cinematografelor ca centre culturale, un program cultural de calitate care ajunge la toți timișorenii și care atrage vizitatori din toată Europa. Miza acestui titlu este să transformăm imaginea României în lume, cu Timișoara și cultura ei cap de afiș.

Nu voi juca jocul unor oameni politici locali pentru care miza pare să fie strict una de carieră personală”, susține primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Mai mult decât atât, Primăria Timișoara a alocat anul acesta, prin Centrul de Proiecte Timișoara, un buget record de 22,5 milioane de lei pentru finanțarea a aproape 120 de proiecte de cultură, sport și comunitate, adică de patru ori mai mare decât cel al Consiliului Județean Timiș. Primăria și-a asumat să finanțeze toate proiectele din dosarul de candidatură, în afară de cele câteva care primesc finanțare de la CJT.

La rândul său, Iulian Bulai, președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, face apel la premierul Ciucă să iasă din logică de partid și să sprijine primăria Timișoara pentru reușita acestui angajament național.

“Fac apel către premierul Ciucă să aplice principiul echității: dacă sunt 0 proiecte la Consiliul Județean Timiș, atunci 0 bani trebuie să primească. Dacă proiectele aparțin primăriei, atunci ea trebuie să primească fondurile, nu Consiliul Județean care scurge banii către primăriile PNL.

Capitala Culturală Europeană 2023 reprezintă un angajament național, nu este nici al PNL, nici al Consiliului Județean Timiș, prin care România va avea la Timișoara această mare onoare de a avea acest titlu, de aceea banii trebuie să ajungă către instituția care a finalizat sau are în curs de finalizare 90% dintre obiectivele de infrastructură culturală asumate prin dosarul de candidatură, adică Primăria Timișoara”, subliniază, la rândul său, deputatul USR Iulian Bulai, președintele USR Neamț.

Articolul Guvernul Ciucă sabotează proiectul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii. Dominic Fritz: “Nu voi juca jocul unor oameni politici locali pentru care miza pare să fie strict una de carieră personală” apare prima dată în Uniunea Salvați România.