Noi proiecte USR pentru desființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și pentru modificarea legilor Justiției

Uniunea Salvați România depune un nou proiect de lege pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în condițiile în care proiectul anterior depus a fost respins în Parlament de majoritatea controlată de PSD, iar Guvernul PNL nu pare să se grăbească în demersul de desființare a acestei structuri create la comanda lui Liviu Dragnea pentru a-i intimida și șantaja pe procurori și judecători. De asemenea, USR depune un nou proiect de lege de modificare a legilor Justiției astfel încât acestea să fie puse în acord cu recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția.

Proiectul de lege pentru desființarea SIIJ ține cont de o realitate indubitală: pe de o parte, desființarea structurii a fost cerută de CE, GRECO și Comisia de la Veneția, pe de altă parte, rezultatele obținute de Secția specială în 2019 atestă eșecul de proporții al structurii. Din 417 dosare soluționate anul trecut, 415 au fost cu soluție de clasare și doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată a trei inculpați.

„Nu trebuie să uităm că Secția specială a fost înființată la dorința lui Liviu Dragnea pentru a-i putea intimida sau chiar înlătura pe magistrații incomozi. Ne amintim de șicanele făcute fostului procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în plin proces de negociere pentru desemnarea procurorului-șef european. Ne amintim și de deciziile de retragere a apelului în procese importante, precum cel al fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc și cel în care era implicat fugarul Sebastian Ghiță. Această structură trebuie desființată și ne-am săturat să așteptăm ca Ministerul Justiției și Guvernul să vină cu mult anunțatul proiect de lege de desființare. Și nici ordonanță de urgență nu dau semne că ar intenționa să adopte, deși ar fi putut, în condițiile în care referendumul din 2019 a avut drept scop sprijinirea Justiției, și au modificat deja Codul penal prin OUG 28/2020”, declară deputatul USR Stelian Ion.

USR reamintește avertismentul
emis de Comisia Europeană încă de la înființarea SIIJ, potrivit căruia noua
structură poate fi „utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a
magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora”. De asemenea, GRECO
a atras atenția că „această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv
pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a
interfera în cauzele importante sensibile”. Activitatea SIIJ a dovedit că organismele
internaționale au avut dreptate. Desființarea Secției speciale nu mai trebuie
amânată.

În ceea ce privește proiectul de lege pentru modificarea legilor Justiției, acesta se bazează pe necesitatea respectării recomandărilor formulate de Comisia de la Veneția în 2018, respectiv 2019, de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni în 2019 și de Comisia Europeană. Prin raportul MCV din noiembrie 2018, CE a recomandat suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor Justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente și revizuirea acestora, astfel încât să se țină seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Modificările la
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor vizează,
printre altele, mecanismul de numire și revocare a procurorilor de rang înalt
și prevederile privind răspunderea materială a magistraților, respectiv
acțiunea de recuperare a prejudiciilor.

De asemenea, proiectul de lege vizează, prin modificări la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, întărirea independenței procurorilor, iar prin modificări la Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, clarificarea motivelor de revocare a membrilor CSM și mecanismul de numire a conducerii Inspecției Judiciare.

PL-de-desființare-a-secției-specialeDescarcă
Proiect-Lege-Modificare-Legile-JustitieiDescarcă

Articolul Noi proiecte USR pentru desființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și pentru modificarea legilor Justiției apare prima dată în Uniunea Salvați România.

George Dircă: Oficial, avem nevoie de o nouă Curte Constituțională

Senatorul USR
George Dircă este de părere că în urma deciziei CEDO, care i-a dat
câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce aceasta a
fost revocată din funcție, este nevoie ca această instituție să fie reformată
radical, iar cei care au pactizat în luarea acelei decizii politizate, să-și
dea demisia.  CEDO a stabilit că fostei
șefe a Direcției Naționale Anticorupție i-a fost încălcat dreptul de a merge în
instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6 § 1 din Convenție.

George Diră:
”Atunci când un om numit politic la conducerea Ministerului Justiției a decis
decapitarea Direcției Naționale Anticorupție, opoziția vremii – USR și ceilalți
care și-au asumat principiile statului de drept – a considerat că demersul este
ilegitim. Am considerat inadmisibil ca un om numit de un partid ai cărui lideri
sunt cercetați sau chiar condamnați in urma anchetelor DNA să poată decide
revocarea din funcție a procurorului șef. Tudorel Toader a executat ordinele
PSD și, „prin urmare”, Laura Codruța Kovesi a fost ea însăși
executată instituțional.”

Senatorul USR
consideră că prin participarea la mazilirea profesională a procurorului șef al
DNA, judecătorii Curții Constituționale s-au discreditat definitiv, fără drept
de apel iar faprtul că judecătorii CCR sunt foști colegi de partid ai celor pe
care procurorii anticorupție îi anchetează nu este de natură să garanteze în
niciun fel imparțialitatea acestora.

Curtea Europeană
a Drepturilor Omului a stabilit, azi, în unanimitate că judecătorii
constituționali din România au limitat drepturile Laurei Codruța Kovesi.

Mai jos puteți
citi în integralitatea ei opinia senatorului George Dircă:

Când un om numit politic la conducerea
Ministerului Justiției a decis decapitarea Direcției Naționale Anticorupție,
opoziția vremii – USR și ceilalți care și-au asumat principiile statului de
drept – a considerat că demersul este ilegitim. Am considerat inadmisibil ca un
om numit de un partid ai cărui lideri sunt cercetați sau chiar condamnați in
urma anchetelor DNA să poată decide revocarea din funcție a procurorului șef.
Tudorel Toader a executat ordinele PSD și, „prin urmare”, Laura
Codruța Kovesi a fost ea însăși executată instituțional.

Atunci am criticat, am contestat, ne-am revoltat
și am blamat. Dar singurii care ar fi putut bloca operațiunea de mazilire
profesională a procurorului șef al DNA erau judecătorii Curții Constituționale.
Care, într-o lume ideală, ar fi luat act de puterea discreționară pe care
ministrul Justiției și-a arogat-o fără niciun temei și ar fi intervenit pentru
a apăra magistrații de imixtiunea politică. Dar noi nu trăim într-o lume
ideală, ci într-un stat în care judecătorii CCR sunt foști colegi de partid ai
celor pe care procurorii anticorupție îi anchetează. Judecatorii CCR, pe lângă
lipsa evidentă de înalte competențe în materia constituțională, sunt uneori
personaje controversate care au exercitat funcții politice în instituții și
partide. Personaje de la care, după un vot politic în Cameră sau Senat, avem
pretenția să emane competență și imparțialitate în funcția de judecător
constituțional.

Astăzi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului ne-a
trezit abrupt din iluzia funcționalității statului român. Astăzi, când CEDO a
stabilit că judecătorii constituționali au limitat drepturile Laurei Codruța
Kovesi, proiectul nostru de reformare a CCR a devenit imperativ. Pentru că,
dacă până acum cineva trăia cu senzația ca modelul nostru de Curte
Constituțională – profund depolitizat și puternic profesionalizat – este mai
degrabă o luptă donquijotească cu morile de vânt, acum avem confirmarea totală
ca acest model trebuie implementat.

Când cea mai importantă instituție de control
constituțional și singura ale cărei decizii nu pot fi contestate instituțional
e demonstrată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca fiind defectă și  abuzivă, fie reinventăm instituția, fie ne
declarăm învinși în lupta noastră pentru un stat de drept.

Judecătorii care au votat pentru a-l transforma pe
Ministrul Justiției într-un politician cu puteri peste procurori trebuie să
demisioneze. Și nu e vorba doar despre o demisie de onoare, ci despre o demisie
care să evite haosul constituțional. Altfel, va fi greu de explicat oricui ce
fel de credibilitate mai au în fața noastră deciziile Curții, după ce CEDO a
arătat, într-un  limbaj juridic, că unii
judecători CCR funcționează în interes politic, și nu pentru respectarea
Constituției.

Articolul George Dircă: Oficial, avem nevoie de o nouă Curte Constituțională apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Victoria Laurei Codruța Kovesi la CEDO trebuie să redeschidă dezbaterea despre depolitizarea CCR

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care dă câștig de cauză fostului procuror-șef al DNA Laura Codruța Kovesi și consfințește faptul că judecătorii Curții Constituționale au atribuit, prin hotărârea lor de atunci, o putere discreționară ex-ministrului Justiției Tudorel Toader de a revoca un procuror cu funcție de conducere, arată că este nevoie de redeschiderea dezbaterii despre politizarea CCR. Chiar dacă România are, în prezent, în contextul pandemiei de COVID-19, o sumedenie de probleme de rezolvat, clasa politică nu poate ignora decizia CEDO și are obligația de a căuta soluții astfel încât instituții cheie ale statului român, cum este CCR, să nu mai ajungă la cheremul unui partid politic sau al unui om.

„A trebuit să vină CEDO cu decizia de azi să ne confirme că Tudorel Toader, în calitate de ministru al Justiției, guvernul PSD și CCR au acționat împotriva statului de drept și au luat hotărâri prin prisma interesului personal și de partid. CEDO a hotărât în unanimitate că doamnei Kovesi i s-au încălcat drepturi stipulate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, anume dreptul la o judecată echitabilă și dreptul la liberă exprimare atunci când a fost găsită vinovată pentru că a formulat o părere cu privire la niște măsuri legislative care afectau sistemul judiciar”, declară deputatul USR Stelian Ion.

„E foarte important să înțelegem ce ne spune decizia CEDO în speța Kovesi sau ceea ce ne confirmă, din toate cele pe care le știm. CEDO ne spune că statul român nu a avut un scop legitim atunci când a demis-o pe Laura Codruța Kovesi, iar această măsură nu era necesară într-o societate democratică. Noi știam asta. Știam că obiectivul PSD este să scoată România din Europa și să controleze Justiția și toate instituțiile statului, în așa fel încât pesediștii și clientela lor să poată fura în voie. Apoi, CEDO ne spune că, practic, prin Decizia nr. 358/2018, șase judecători ai Curții Constituționale au analizat situația de așa natură încât au aprobat și au făcut obligatoriu pentru Președintele României să dea curs unui act care a încălcat drepturile fundamentale ale omului, și nu orice drepturi, ci pe cel la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare. Putem spune, fără să greșim, că șase dintre judecătorii CCR care au luat Decizia nr. 358/2018 au eșuat lamentabil în profesia lor și nu mai prezintă nicio garanție pentru a putea ocupa această funcție”, precizează și deputatul USR Silviu Dehelean.

În urma deciziei de astăzi a CEDO, judecătorii care au girat
decizia 358/2018 ar trebui să-și prezinte demisiile de onoare. Dar, acest
lucru, cel mai probabil, nu se va întâmpla.

Partidele politice au însă obligația de a căuta și găsi soluții
astfel încât Curtea Constituțională a României, una dintre instituțiile cheie
ale statului, să nu mai ajungă vreodată la cheremul unui partid politic sau al
unui om. Iar cea mai simplă și sigură soluție o reprezintă depolitizarea Curții
Constituționale.

Încă de la intrarea în Parlament, Uniunea Salvați România a
pledat, constant, pentru schimbarea
modalității de numire a judecătorilor CCR, dar și a condițiilor pe care trebuie
să le îndeplinească un candidat, în sensul introducerii unei condiții
eliminatorii, și anume să nu fi fost membru al vreunui partid politic în
ultimii nouă ani.

Un proiect de lege în acest sens a și fost depus în iunie 2017, dar majoritatea controlată de PSD a decis respingerea lui în cursul anului următor. Parlamentarii USR vor redepune un proiect de lege pentru depolitizarea Curții Constituționale.

Judecătorii CCR
trebuie să fie profesioniști ai Dreptului, oameni integri care nu fac
parte din partide politice. Doar astfel ne putem asigura că ieșim din paradigma
în care CCR devine un actor politic, în loc să fie un arbitru al respectării
Constituției și, implicit, al funcționării corecte a societății.

Articolul Victoria Laurei Codruța Kovesi la CEDO trebuie să redeschidă dezbaterea despre depolitizarea CCR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Secția specială pentru anchetarea magistraților trebuie desființată de urgență!

În condițiile în care plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează să ia în discuție declanșarea concursului pentru șefia Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), USR solicită Guvernului Orban să-și țină promisiunea și să desființeze, de urgență, această secție specială înființată din dorința lui Liviu Dragnea de a avea un instrument de intimidare a judecătorilor și procurorilor.

„În loc să susțină desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, unii sunt preocupați să impună mai repede noi șefi acolo. Îi solicit premierului Ludovic Orban să se țină de cuvânt și să desființeze această secție prin ordonanță de urgență. Tema a fost arhidezbătută în spațiul public, nu ia prin surprindere pe nimeni. Este clar că punerea în acord a legislației noastre cu recomandările GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și recomandările din cadrul MCV reprezintă o urgență. Aceasta secție odioasă, concepută de Liviu Dragnea, trebuie desființată imediat, nu întărită”, declară deputatul USR Stelian Ion.

La exact șase luni de la primul vot de învestitură a
Guvernului PNL și în condițiile în care trenează finalizarea proiectului de
lege privind desființarea SIIJ, desființarea Secției speciale prin ordonanță de
urgență pare să fie singura soluție.

„Juridic vorbind, referendumul pe Justiție din 2019 a fost unul consultativ, iar spiritul său a fost acela de a sprijini Justiția, nu de a asista la distrugerea ei. De altfel, precedentul a fost creat atunci când Guvernul a modificat Codul penal prin ordonanță de urgență (OUG nr. 28/2020), deși asta ar fi contravenit literei referendumului prezidențial, dar nu și spiritului său. Așadar, curaj, domnule ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, curaj, domnule premier! Desființați odată Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție!”, mai declară deputatul USR Stelian Ion.

Uniunea Salvați România se raliază, totodată, poziției
formulate de Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și Asociația
„Inițiativa pentru Justiție”, potrivit căreia organizarea de către CSM de noi
concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere și de execuție din cadrul
SIIJ nu poate fi, sub nicio formă, o soluție adecvată.

Desființarea SIIJ nu doar că este în linie cu cerințele
Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, dar se impune și prin
prisma rezultatelor obținute în 2019 de această structură: din 417 dosare soluționate
în 2019, 415 au fost clasate și doar în două cauze s-a dispus trimiterea în judecată
a trei inculpați. Spre comparație, în aceeași perioadă, DNA a soluționat, 2.694
de dosare și a dispus trimiterea în judecată în 235 de cauze, cuantumul
prejudiciului reținut în actele de inculpare fiind de circa 156,4 milioane
euro.

Aceste rezultate, așa cum reies ele din Raportul de activitate al Ministerului Public pe anul 2019, demonstrează cât de mincinos e discursul cu „Justiția este coruptă” și proporțiile eșecului SIIJ.

Uniunea Salvați România reamintește, de asemenea, că primul
punct din Acordul politic semnat de USR și PNL a angajat Guvernul Orban să
implementeze recomandările MCV și să pună în acord legile Justiției cu
recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

Încă o amânare a desființării SIIJ nu este acceptabilă.
Justiția trebuie repusă urgent pe făgașul ei normal și, dacă Parlamentul, condus
încă de PSD, nu poate face acest lucru, este de datoria Guvernului PNL să o
facă.

Articolul USR: Secția specială pentru anchetarea magistraților trebuie desființată de urgență! apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a reușit să împiedice PSD să dea undă verde baronilor locali incompatibili să candideze pentru un nou mandat

În timp ce oamenii sunt preocupați de propria sănătate și de cum va afecta pandemia viața familiei lor, PSD nu se dezminte și împinge în Parlament tot mai multe proiecte nocive, folosindu-se de majoritatea pe care încă o are. După ce a lăsat în Camera Deputaților să fie adoptat tacit proiectul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, PSD a vrut astăzi să treacă de Parlament proiectul care îi spală pe baronii locali de incompatibilități și conflicte de interese, astfel încât aceștia să poată candida la alegerilor locale din 2020. În urma demersului USR, proiectul a fost retrimis la Comisia juridică, spre rediscutare.

„În plină criză provocată de noul coronavirus, cea mai mare grijă a pesediștilor este să-și spele baronii locali și să le șteargă prin lege efectele interdicțiilor căpătate ca urmare a conflictelor de interese și incompatibilităților în care s-au aflat. Prin acest proiect de lege, făcut cu dedicație pentru sute de primari și consilieri găsiți incompatibili sau în conflict de interese de ANI, li se dă acestora posibilitatea de a candida la următoarele alegeri. De altfel, legea era concepută cu subiect și predicat pentru alegerile din 2020”, declară deputatul USR Stelian Ion.

La inițiativa parlamentarilor PSD, termenul de 3 ani în care
pretendenții la funcția de primar sau consilier local nu trebuie să fi săvârșit
fapte care au determinat existența unui conflict de interese sau a stării de
incompatibilitate s-ar calcula de la săvârșirea faptelor și nu de la data constatării
lor de către Agenția Națională de Integritate.

„Inițiatorii, în majoritatea lor pesediști, printre care se regăsește și senatorul Șerban Nicolae, au scris o lege care contrazice flagrant Legea nr. 176/2000 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și înlătură multe dintre efectele acestei legi. Ei confundă în mod voit termenul de prescripție a răspunderii administrative cu termenul de decădere de 3 ani, pentru a scurta sau a înlătura complet interdicția de a mai ocupa funcții sau demnități publice. Spre exemplu, dacă un ales local a săvârșit fapta în 2016 și a contestat în instanță raportul ANI, iar instanța i-a respins în mod definitiv contestația înainte de data alegerilor, acesta va putea candida, deși potrivit Legii nr. 176/2010 interdicția de 3 ani ar trebui să opereze abia de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, nicidecum de la data săvârșirii faptei”, precizează deputatul USR Stelian Ion.

Deoarece adoptarea unei astfel de legi ar însemna încălcarea unor legi și hotărâri judecătorești, iar baronii incompatibili ar scăpa de toate consecințele faptelor lor, grupul USR din Camera Deputaților a solicitat rediscutarea proiectului în comisii. Solicitarea a fost, în cele din urmă, acceptată și proiectul se întoarce, pentru o săptămână, la Comisia juridică a Camerei.

Uniunea Salvați România face un apel la deputații tuturor partidelor parlamentare să nu voteze acest proiect de lege în beneficiul baronilor locali care, prin incompatibilități și conflicte de interese, și-au rotunjit conturile și au drenat bani publici spre clientela de partid.

Articolul USR a reușit să împiedice PSD să dea undă verde baronilor locali incompatibili să candideze pentru un nou mandat apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a atacat la CCR modificările aduse Legii concurenţei deoarece încalcă principiul bicameralismului

USR a sesizat Curtea Constituțională, împreună cu PNL,
privind legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 39/2017 privind acţiunile
în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie
de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei
nr. 21/1996.

George Edward Dircă, Senator USR, de profesie avocat: ”
Modalitatea prin care Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a
Guvernului nr.39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare
a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru
modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996 (L163/2017) încalcă
principiul bicameralismului pentru că forma adoptată la Camera Deputaților este
foarte diferită de cea discutată în Senat, probabil, ca urmare a negocierilor
personale dintre președinții celor două comisii implicate în adoptarea raportului
asupra legii.”

Nu trebuie ignorat faptul că legea în vigoare oferă garanții
menite să asigure standarde ridicate de competență și independența membrilor
Consiliului Concurenței, prin faptul că propunerile sunt de apanajul Colegiului
Consultativ, organism nepermanent, format din 11 până la 17 reprezentanți ai
mediului universitar de concurență, ai mediului de afaceri şi ai asociațiilor
de protecție a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul
economic, juridic ori al concurenței, precum și din faptul că înainte de a fi
numiți de către Președintele României, cei nominalizați trebuie să obțină
avizul Guvernului și să fie audiați în comisiile parlamentare.

În schimb, forma adoptată și trimisă spre promulgare
transformă Consiliul Concurenței într-o instituție subordonată unei majorități
parlamentare care se află la putere în momentul reînnoirii mandatelor. Dar, cel
mai grav, este faptul că mandatele membrilor Consiliului Concurenței urmează să
expire TOATE la același termen, deși în cazul tuturor instituțiilor autonome
precum ANRE, ANCOM, ASF etc. mandatele conducerii se reînnoiesc intercalat,
tocmai pentru a preîntâmpina un eventual abuz al unei majorități parlamentare
care ar transforma instituția într-un instrument aservit politic.

George Dircă: ”Consiliul Concurenței este o instituție
esențială în asigurarea funcționării unei economii de piață libere și a unui
climat cu adevărat concurențial, apărând, în cele din urmă, consumatorii finali
de eventualele abuzuri și derapaje anticoncurențiale ale unor operatori
economici”.

Articolul USR a atacat la CCR modificările aduse Legii concurenţei deoarece încalcă principiul bicameralismului apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul Dan Lungu: Trebuie să investim urgent în sprijinul victimelor violenței domestice

Conform datelor oficiale, pandemia și izolarea au dus la scăderea numărului de furturi, tâlhării sau infracțiuni stradale, dar nu și la cel al cazurilor de violență domestice. Numai în primele trei luni ale anului, în județul Iași au fost înregistrate 508 victime ale violenței domestice. Dintre acestea, cele mai multe victime, un total de 324, au fost femei adulte, 68 au fost bărbați și 116 au fost minori – 57 de sex masculin și 59 de sex feminin. Totodată, din totalul de 478 de cazuri în urma cărora au rezultat victimele, 318 au fost înregistrate în satele ieșene, iar restul de 160 în mediul urban.

Cifrele fac parte dintr-un răspuns al Inspectoratului de Poliție Județean Iași, trimis senatorului USR Dan Lungu, în urma adresării unei solicitări pentru obținerea informațiilor de interes public, formulate în baza Legii nr. 544/2001. Solicitarea sa, trimisă la începutul acestei luni, este urmare a unei campanii de conștientizare și informare demarate anul trecut care viza amploarea numărului de cazuri de violență domestică la nivelul județului Iași. Mai mult, aceasta a apărut și pe fondul declarațiilor reprezentanților Poliției Române care au anunțat luni că în luna martie, deși au fost înregistrate scăderi în ceea ce privește numărul de cazuri de furturi, tâlhării sau infracțiuni stradale, iar tentativele de omor s-au redus cu 50%, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de violență în familie la nivel național.

„În ultimii trei ani, numărul victimelor violenței domestice la nivelul județului Iași a continuat să crească. De la începutul anului trecut, până la finalul lunii septembrie, totalul victimelor înregistrate era deja unul de 1.700, conform autorităților locale. Peste 500 de victime, dintre care cele mai multe din nou femei adulte, înregistrate numai din ianuarie până la finalul lui martie, ar trebui nu doar să ne îngrijoreze, ci chiar să ne determine să venim cu soluții în ajutorul celor vulnerabili.

În condițiile în care pandemia ne obligă să stăm izolați, multe dintre victime sunt închise în case cu agresorii lor și nu pentru toată lumea casa este un adăpost sigur. Avem mare nevoie de investiții în servicii prin care victimelor să li se poată acorda cu promptitudine ajutor – servicii online și programe derulate de asociații neguvernamentale. Pentru a evita o creștere alarmantă a cifrelor la nivelul fiecărui județ, aceste investiții trebuie făcute cu celeritate”, a declarat Dan Lungu, senator USR de Iași.

În continuare, numerele de telefon la care victimele violenței domestice trebuie să apeleze pentru a raporta un abuz sunt 112 și 0800 500 333 – linie telefonică specială, pusă la dispoziție de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Această linie telefonică este gratuită, cu acoperire națională, iar serviciul este asigurat 24/24 de ore și în fiecare zi a săptămânii.

Articolul Senatorul Dan Lungu: Trebuie să investim urgent în sprijinul victimelor violenței domestice apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Nicu Fălcoi critică decizia Comisiei de Constituționalitate de sesizare a CCR în cazul Tăriceanu

Senatorul USR Nicu Fălcoi a votat împotriva raportului de
încuviințare a solicitării domnului senator Călin Popescu-Tăriceanu, adresată
Președintelui Senatului, în vederea sesizării Curții Constituționale cu privire
la un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României,
reprezentat prin Senat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. Raportul a fost adoptat
de Comisia de Constutuționalitate a Senatului cu 5 voturi pentru și 4
împotrivă.

În condițiile în care Secretarul Comisiei de Constituționalitate, senatorul PSD Sibinescu Ionuț a refuzat consemnarea în raport și a opiniei divergente, a celor care au votat împotrivă, Senatorul USR Nicu Fălcoi, care este și Președintele Comisiei, a depus la Biroul Permanent al Senatului, ca anexă, și a punctul de vedere divergent.

Nicu Fălcoi: ”Președintele Senatului este singurul care
are ca atribuție sesizarea Curții Constituționale privind conflictul juridic de
natură constituțională între Parlamentul României și alte instituții ale
Statului Român. Numai că domnul Titus Corlățean se teme să ia o decizie în
favoarea domnului Tăriceanu care ar putea deranjeze opinia publică și atunci a
pus Biroul Permanent să ceară un punct de vedere din partea Comisiei de
Constituționalitate. În acest fel, dl Corlățean se echivează de a lua o decizie
corectă – aceea de a nu semnala existența unui conflict de natură
constituțională între instituția numită Călin Popescu-Tăriceanu și Ministerul
Public. Pentru a-și salva aliatul în dărâmarea justiției, dl Corlățean încearcă
să-și acopere o decizie profund greșită printr-o hârtie a unei comisii
parlamentare care nu avea niciun rol în acest proces.”

Reamintim că fostul Președinte al Senatului, dl Călin
Popescu Tăriceanu a refuzat să soluționeze o cerere adresată Senatului de
Agenția Națională pentru Integritate la data de 24 februarie 2017, referitoare
la constatarea încetării mandatului domnului senator Marciu Ovidiu Cristian
Dan, datorită încălcării regimului legal de incompatibilități.

Prezentăm în continuare opinia separată a celor 4 senatori
care au votat împortiva cererii dl. Călin Popescu Tăriceanu, de sesizăre a
Curții Constituționale cu privire la un conflict juridic de natură
constituțională între Parlamentul României, reprezentat prin Senat și Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

PUNCT
DE VEDERE

referitor la solicitarea domnului senator Călin
Popescu-Tăriceanu de sesizare a Curții Constituționale  în vederea constatării existenței unui
conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul
României

Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională
dintre autoritățile publice nu este definită nici în Constituție și nici în
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Astfel, conținutul acesteia a fost dezvoltat pe cale jurisprudențială de către
Curtea Constituțională.

În Decizia nr. 53/2005, Curtea a reținut că noțiunea de
conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice presupune
„acte sau acțiuni concrete prin care o
autoritate sau mai multe își arogă
puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor
autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în
declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în
obligațiile lor”. De asemenea, prin Decizia nr. 97/2008, Curtea a
reținut că „conflictul juridic de natură
constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor
decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de
competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale”.
Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție „stabilește
competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură
constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de
competență născute între acestea”. Prin urmare, noțiunea de conflict
juridic de natură constituțională „vizează
orice situații juridice conflictuale a
căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției” (Decizia nr.
901/2009).

Sintetizând,
Curtea Constituțională a reținut, în Decizia nr. 108/2014, că aceste
conflicte au următoarele trăsături cumulative:

„sunt conflicte juridice; sunt conflicte juridice de natură constituțională; creează blocaje instituționale; vizează nu numai conflictele de competență (pozitive sau negative) născute între autoritățile publice, ci și orice situații conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct din textul Constituției; se referă numai la anumite autorități care pot apărea ca subiecte ale acestuia.”

Raportat
la cauza de față, apreciem că situația de fapt expusă în cererea formulată de domnul
senator Călin Popescu-Tăriceanu nu întrunește condițiile existenței unui
conflict juridic de natură constituțională generat de conduita Ministerului
Public, din motivele expuse în continuare.

În esență, acesta susține că
începerea urmăririi penale și solicitarea unor documente Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, în legătură cu neîntreprinderea
demersurilor necesare constatării încetării mandatului dlui. senator Marciu
Ovidiu Cristian Dan din motiv de incompatibilitate constituie o interferență a
Ministerului Public în activitatea Senatului, de natură a încălca principiul
colaborării loiale între instituții și de a genera un conflict juridic de
natură neconstituțională.

Potrivit susținerilor
domnului senator Popescu-Tăriceanu, faptul că soluționarea cererii înaintate de
Agenția Națională de Integritate în data de 2.03.2017, în urma rămânerii
definitive prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 949/4.03.2015
a raportului de evaluare nr. 30367/15.07.2012, durează o perioadă mai
îndelungată, ține de specificul activității parlamentare și al procedurii de
lucru în comisia juridică.

În acest context, amintim următoarele considerente reținute de Curtea
Constituțională în Decizia nr. 972/2012: Curtea observă şi reţine că
teza potrivit căreia o Cameră a Parlamentului poate, în virtutea dispoziţiilor
regulamentare proprii, să cenzureze sub orice aspect o hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă, care a dobândit autoritate de lucru judecat,
echivalează cu transformarea acestei autorităţi în putere judecătorească,
concurentă cu instanţele judecătoreşti în ceea ce priveşte înfăptuirea
justiţiei. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii
că, în România, există persoane/instituţii/autorităţi cărora nu le sunt
opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege, deci care
sunt mai presus de lege. Ori, o astfel de interpretare dată
dispoziţiilor referitoare la autonomia regulamentară este în vădită
contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (2), art. 61 alin.
(1), art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie.

Din această perspectivă,
Curtea observă că, prin votul negativ cu privire la starea de
incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească,
Senatul a acţionat ultra vires, arogându-şi competenţe care aparţin puterii
judecătoreşti. Prin urmare, Curtea constată existenţa unui conflict juridic
de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea
legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea
judecătorească să îşi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu
care a fost învestită.

În lumina jurisprudenței anterior
citate, se poate constata că Senatul era obligat să ia act de existența stării
de incompatibilitate și de a constata încetarea de drept a mandatului domnului
senator Marciu Ovidiu Cristian Dan. Ori, prin refuzul de a supune votului
plenului Senatului hotărârea de încetare a mandatului timp de peste 3 ani,
Senatul a intervenit în procesul de realizare a justiției, blocând executarea
hotărârii judecătorești (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.
949/4.03.2015). Astfel, situația expusă de dl. Popescu-Tăriceanu întrunește
condițiile unui conflict juridic de natură constituțională din perspectiva
dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în
stat şi egalitatea în faţa legii, de care se face vinovat, însă, Senatul, și nu Ministerul Public, contrar celor susținute de petent.

Pe de altă parte, față de cele susținute de dl. Popescu-Tăriceanu, subliniem faptul că demersurile întreprinse de Ministerul Public nu sunt de natură a crea blocaje instituționale, întrucât acestea nu impietează, în niciun fel, asupra activității Senatului. Prin urmare, nu se poate reține un conflict juridic de natură constituțională provocat de Ministerul Public, întrucât lipsește o trăsătură esențială specifică acestor conflicte – „creează blocaje instituționale” (a se vedea Decizia CCR nr. 108/2014).

            În privința susținerilor referitoare la faptul că
Ministerul Public nesocotește dispozițiile Regulamentului Senatului care
stabilesc rolul Președintelui Senatului, în sensul că acesta nu ar putea fi
tras la răspundere pentru nesupunerea la vot în plen a hotărârii de încetare a
mandatului dlui. senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, întrucât stabilirea
ordinii de zi a ședințelor plenului nu este de competența sa, ci a biroului
permanent, care ia deciziile prin vot acoperit de imunitatea parlamentară (art.
72 alin. 1 din Constituție), învederăm că acestea au natura unor veritabile
apărări de fond. Astfel, analiza acestora este de apanajul exclusiv al
organelor judiciare, și nu al Senatului sau al Curții Constituționale.

În concluzie, considerăm că nu
există temeiuri pentru sesizarea
Curții Constituționale în vederea constatării existenței unui conflict juridic
de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul României.

Senator,

Nicu FĂLCOI

Articolul Senatorul USR Nicu Fălcoi critică decizia Comisiei de Constituționalitate de sesizare a CCR în cazul Tăriceanu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Proiect USR: Pedepse mai mari pentru corupție pe perioada stării de urgență

Deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, a depus, astăzi, un proiect de lege care asprește pedepsele pentru faptele de corupție comise pe perioada unei stării de urgență, stare care este în vigoare ca urmare a epidemiei de COVID-19. 

Proiectul prevede majorarea pedepsei cu o pătrime pentru următoarele fapte: luare de mită, darea de mită, traficul de influență, cumpărarea de influență, delapidarea, abuzul în serviciu, neglijență în serviciu, uzurparea funcției, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, deturnarea de fonduri și pentru infracțiunile săvârșite cu intenție prevăzute de legea 78/2000. 

Silviu Dehelean consideră că în situații excepționale se impun măsuri excepționale, nu doar pentru cetățeni, ci și pentru funcționari statului care profită de flexibilitatea regulilor și fură din banii puțini ai statului, destinați măsurilor de oprire a răspândirii virusului și tratării celor infectați. Deputatul USR Silviu Dehelean completează astfel legea pentru adoptarea ordonanței de urgență privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și consideră că situația de criză reprezintă o circumstanță agravantă pentru actele de corupție. 

„Climatul de incertitudine și dezordinea specific acestor perioade fac ca vigilența cetățenilor să scadă și să crească riscul ca unii actori cu funcții de putere în stat să folosească, în interes propriu, acest context excepțional. Garanțiile împotriva abuzurilor trebuie întărite, pentru a nu se ajunge în situația ca unele persoane care săvârșesc fapte penale de corupției sau de serviciu să beneficieze de pedepse calibrate pentru timpuri normale deși faptele lor au fost facilitate tocmai din cauza evenimentelor cu potențial dramatic care au impus declararea stării de asediu sau a stării de urgență”, a declarat deputatul USR Silviu Dehelean

Deputatul USR Silviu Dehelean cere adoptarea de urgență a acestui proiect de lege în comisiile de specialitate și în plenul celor două camere ale Parlamentului.

Articolul Proiect USR: Pedepse mai mari pentru corupție pe perioada stării de urgență apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Numirile în Consiliul Național de Integritate, deblocate după mai bine de un an

Cu o întârziere inacceptabilă și numai după ce USR a făcut solicitări repetate și presiuni publice, noii membri ai Consiliului Național de Integritate au fost avizați favorabil de Comisia juridică a Senatului condusă de senatorul PSD Șerban Nicolae. Pentru ca CNI, organismul care supraveghează activitatea Agenției Naționale de Integritate, să-și reia activitatea este nevoie și de votul plenului Senatului.

Agenția Națională de Integritate, altădată o instituție a
cărei activitate era constant lăudată de partenerii europeni ai României, nu
mai are președinte de la începutul lunii decembrie 2019.

Concursul pentru stabilirea noului șef nu a putut fi
organizat deoarece Consiliul Național de Integritate (CNI), instituția care are
atribuția legală de aprobare a regulamentului de desfășurare a concursului, nu
funcționa la rândul său. De ce? Pentru că instituțiile care aveau obligația
legală să-și desemneze membri în CNI nu au făcut acest lucru. Ultima ședință a
Consiliului Național de Integritate a avut loc în data de 6 decembrie 2018.

Deși Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și
funcționarea Agenției Naționale de Integritate prevede (art. 37 alin. 6) că
membrii viitorului Consiliu se desemnează „între a 90-a și a 30-a zi înaintea
expirării mandatului Consiliului”, legea a fost ignorată pentru că, în ultimii
ani de guvernare PSD, s-a încercat blocarea tuturor instituțiilor cu atribuții
legate de integritate și lupta împotriva corupției.

În noiembrie 2019, adică înainte de expirarea mandatului
fostului președinte al ANI, USR a solicitat conducerii Senatului numirea de
urgență a membrilor CNI. Raportul favorabil din partea Comisiei juridice a
Senatului a venit de abia în ședința din 25 februarie.

„Blocarea activității CNI de către Senatul României unde PSD are încă majoritatea reprezintă un nou act de iresponsabilitate politică, dar și de protejare a unor interese de partid care nu au legătură cu integritatea. Miza politică a întârzierii numirii membrilor CNI cu mai mult de un an este de a trimite activitatea și rolul Agenției Naționale de Integritate într-o zonă de obediență și nefuncționalitate deplină. Mai mult, mandatul fostului președinte al ANI, Bogdan Stan, a expirat din luna decembrie a anului trecut, nu înainte de a încerca promovarea unei ordonanțe de urgență care să modifice actuala Lege nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI prin care Președintele ANI putea să obțină un al doilea mandat. În fond, voința politică stă la baza activității ANI, iar performanța acestei instituții importante este direct proporțională cu voința politică. Dacă ne dorim o instituție puternică care să nu răspundă comenzilor politice și să monitorizeze într-un mod obiectiv și just conflictele de interese, incompatibilitățile și acumularea averilor trebuie să ne debarasăm de vechile piedici birocratice adesea invocate de unele partide politice pentru a-și masca și proteja eventualele nereguli”, a declarat senatorul USR George Dircă.

Uniunea Salvați România a propus-o ca membru în CNI pe doamna Luminița Tuleașcă, doctor în Drept, cadru didactic universitar și avocat, specializată în Drept comercial, Drept civil, Dreptul comerțului internațional, Drept european și Drept internațional privat. Detalii de CV pot fi găsite accesând link-ul.

Articolul Numirile în Consiliul Național de Integritate, deblocate după mai bine de un an apare prima dată în Uniunea Salvați România.