Denisa Neagu: Legile Educației în varianta Cîmpeanu prevăd zero sancțiuni pentru cei care plagiază sau care se abat de la etica universitară

Două dintre cele mai controversate modificări propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu în proiectul Legii învățământului superior vizează prescrierea a numeroase abateri de la etica universitară în termen de 3 ani de la săvârșirea faptei și renunțarea de bună voie la titlul de doctor. Deputata USR Denisa Neagu atrage atenția că, astfel, se încurajează furtul în învățământul superior, minimizând total consecințele pentru cei care îl săvârșesc.

Printre abaterile grave care trebuie, în viziunea ministrului
PNL, să se prescrie în termen de trei ani de la data săvârșirii se numără:

– confecţionarea de rezultate sau date

– falsificarea de date experimentale

– îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea
activităţii didactice sau de cercetare a altor persoane

– fraudarea evaluării

– plagiatul

– abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare,
remunerare sau alte beneficii materiale

– obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică.

„Practic, se încurajează furtul în învățământul superior, minimizând total consecințele pentru cei care îl săvârșesc. În loc să descurajeze practicile imorale în cercetarea științifică pentru obținerea titlului de doctor și să încurajeze elaborarea lucrării «pe bune», legea devine mai îngăduitoare. Practic, nu există nicio sancțiune pentru cei care își fraudează propriul parcurs științific și încurajează abaterile de la etica universitară, pe principiul: timpul trece, leafa merge și dacă trec și trei ani, am scăpat! E bine, totuși, să nu uităm ce ar trebui să însemne un titlu de doctor, adică o cercetare care să ne aducă o inovație în țară și nu ceva pe care să nu știm pe unde să-l ascundem odată ce-l dobândim”, declară deputata USR Denisa Neagu.

A doua prevedere controversată se referă la simplificarea
procesului prin care se poate renunța la titlul de doctor. Conform noii legi,
titularul titlului ştiinţific de doctor poate renunța la acesta printr-o simplă
cerere, fără să plătească vreo despăgubire și fără ca statul să aibă vreun
cuvânt de spus.

Asta în ciuda faptului că statul român suportă câțiva ani cheltuielile
pentru școlarizarea doctoranzilor, iar apoi plătește și sporul de doctorat
pentru cei care lucrează în domeniul în care și-au obținut doctoratul.

Articolul Denisa Neagu: Legile Educației în varianta Cîmpeanu prevăd zero sancțiuni pentru cei care plagiază sau care se abat de la etica universitară apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Noile legi ale Educației, concepute pentru a spori politizarea și a hrăni mai bine clientela politică

USR atrage atenția că, prin noua lege a învățământului preuniversitar marca Sorin Cîmpeanu, se înființează tot felul de noi instituții, ceea ce conturează ideea că nu se dorește o reformă instituțională reală, ci mai degrabă se vrea o mascare a sinecurilor.

Noua lege privind învățământul preuniversitar schimbă
arhitectura de sistem pentru a hrăni mai bine clientela politică și a crește
implicarea politicului în educație. Iată cum:

1. Inspectoratele școlare județene se desființează, iar
atribuțiile lor sunt preluate de alte două instituții: Direcţia Judeţeană de
Învăţământ Preuniversitar, care devine cea mai importantă structură din
teritoriu, și Autoritatea Naţională pentru Inspecție Școlară si Asigurarea
Calității (ANISAC).

De cine vor fi conduse aceste structuri noi? Dacă tot de
oameni numiți politic, brațe ale caracatiței grupurilor de interese din care
fac parte, atunci educația va deveni, mai abitir ca acum, o rețea de control
politic. În modul de ocupare a funcțiilor poate sta atât succesul, cât și
eșecul acestor demersuri de reorganizare. Faptul că modul în care se vor ocupa
posturile de directori și inspectori nu este precizat încă din lege este o
garanție de instabilitate legislativă. Orice nou ministru ar avea puterea
discreționară de a stabili din hotărâre de guvern sau ordin de ministru gradul
de profesionalizare sau politizare a acestor instituții.

Aceeași problemă răzbate în nenumărate alte locuri în lege
unde se lasă aspecte esențiale la cheremul politic al celor ce se vor perinda
pe scaunul de ministru al Educației.

2. Se desființează Agenția Română de Asigurare a Calității
în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), deci acreditările vor veni de la
agenția nouă, ANISAC, mai sus menționată.

Vrea un „prieten” din grupul de interese să înființeze o
grădiniță? O acredităm! Nu e din grupul de interese? Nu o acredităm. Sfârșit.

3. Se desființează Centrele Județene de Resurse și Asistență
Educațională (CJRAE) și se mută specialiștii la unitățile școlare, unde oricum
nu există logistică și finanțare adecvată, astfel că procesul de consiliere și
de asistență psihopedagogică va avea de suferit din cauza reorganizării, cu
efecte în teritoriu și cu impact maxim în zonele deja dezavantajate.

4. Se desființează Casa Corpului Didactic, dar apare o altă
instituție: Centrul Național pentru Formare și Dezoltare în Cariera Didactică. Structurile
județene ale noii instituții vor prelua atribuțiile Casei Corpului Didactic. Cu
alte cuvinte, de fapt, același lucru.

5. Se înființează o sumedenie de noi instituții – centre,
direcții, institute și autorități.

Lista ar include: Centrul Național pentru Formare și
Dezoltare în Cariera Didactică, Autoritatea Naţională pentru Inspecție Școlară
si Asigurarea Calității, Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanță și
Asistență Tehnică pentru Digitalizare, Direcțiile Județene de Învățământ
Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti, Centrul Național pentru Politici și
Evaluare în Educație, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare,
Institutul pentru Științele Educației, Centrul Naţional pentru Învățământ Profesional
și Profesional Dual, Centrul Național pentru Educație Incluzivă, Corpul
managerilor educaționali. Tot atâtea motive, așadar, de plasat oamenii
din grupul de interese la conducerea lor.

Toate aceste desființări și înființări par, mai degrabă,
niște permutări și modificări de formă, pentru a simula reforma, păstrând și
înmulțind de fapt instrumentele de control politic pentru a satisface mai bine
interesele grupurilor. Acest lucru adaugă și mai multă instabilitate în sistem,
ratând cu bună știință prevederi concrete care să contribuie în mod evident la
eficientizarea și transparentizarea de care este atâta nevoie în instituțiile
statului.

Articolul USR: Noile legi ale Educației, concepute pentru a spori politizarea și a hrăni mai bine clientela politică apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Guvernul PSD-PNL ratează extinderea programelor „Școală după școală” și „Masă caldă în școli”

USR atrage atenția asupra faptului că noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, prezentat de ministrul Sorin Cîmpeanu după ani de amânări și bâlbâieli, ratează un obiectiv esențial: extinderea programelor „Școală după școală” și „Masă caldă în școli”.

Proiectul trece razant pe lângă aceste teme, le menționează doar
ca să fie, folosind formulări vagi și ratând prevederi esențiale:

1. Programul „Școala după școală” rămâne în continuare o
posibilitate, la decizia școlii, fără o garanție a finanțării, fără a fi
prevăzute sume/elev. Programul se va desfăşura în limita neprecizată a
fondurilor alocate, după o metodologie care urmează să fie stabilită.
Activităţile din cadrul programului vor fi desfăşurate de către cadrele
didactice din şcoală şi de către voluntari din ONG-uri.

Masa caldă nu este inclusă: lipsesc prevederile legate de
oferirea unei mese pentru copiii care rămân la școală peste program, iar
părinţii ştiu ce înseamnă asta: masa de prânz o să cadă în sarcina lor.

Tichetele pentru educaţie pe suport electronic dispar cu totul
ca posibilitate, exact ca galaxiile văzute de Webb sau ca steaua lui Eminescu:
erau pe când nu s-au zărit.

2. Programul de învățare remedială, teoretic obligatorie
pentru elevii care înregistrează regres școlar, este finanţat în limita
fondurilor alocate şi poate fi desfăşurat şi cu ajutorul ONG-urilor în acelaşi
regim de voluntariat.

Pentru desfăşurarea acestui program în anii precedenţi, când
statul a plătit meditaţii la Muzică şi Latină, încă aşteptăm un raport. Poate
de aceea se înfiinţează o agenţie care să facă raportul. Este, de fapt, singura
schimbare – nişte atribuţii pe hârtie.

3. Masa caldă nu este privită ca o normalitate în educație,
ci este inclusă doar în secțiunea dedicată reducerii abandonului școlar.
Secțiune unde, atenţie!, este singura măsură anunţată pentru combaterea
abandonului şcolar.

Programul de „masă sănătoasă” la care face referire
proiectul de lege – nu masă caldă – este limitat în timp, în anii 2022-2027.
Lipsesc precizări legate de ce urmează după 2027, astfel că vom rămâne ancorați
tot în programe pilot, cu un număr scăzut de școli incluse.

Mai mult, nu există o țintă clară de extindere a mesei calde
și nici o eventuală etapizare. Aparent, programul „masă sănătoasă” începe în
septembrie 2022, dar legea nu va fi în vigoare atunci.

Referitor la proiectul de lege pentru învățământul universitar,
USR a atras atenția, anterior, că ministrul Sorin Cîmpeanu a introdus o
dedicație pentru rectori, oferindu-le posibilitatea de a avea oricâte mandate
doresc.

Reiterăm convingerea că, dincolo de cum vor arăta noile legi
ale Educației, problema sistemică este implementarea efectivă a lor și că
ministrul Sorin Cîmpeanu nu poate fi un garant al implementării coerente a
măsurilor, având în vedere antecedentele acestuia.

Articolul USR: Guvernul PSD-PNL ratează extinderea programelor „Școală după școală” și „Masă caldă în școli” apare prima dată în Uniunea Salvați România.