Bacău, primul oraș din România prietenos cu familia, recunoscut la nivel european

Eforturile municipiului Bacău de a deveni un oraș prietenos cu familia și copiii au fost recunoscute la nivel european.

Orașul a devenit membru al rețelei „European Family”, fiind primul municipiu din România implicat în proiect, anunță primarul USR Lucian Stanciu Viziteu.

Certificatul de membru a fost acordat săptămâna aceasta, la Bruxelles, de către vicepreședinta Comisiei Europene pentru Democrație și Demografie, Dubravka Suica.

În cadrul evenimentului de la Bruxelles, au fost prezentate și câteva din proiectele și măsurile sociale care se aplică în municipiul Bacău pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale familiilor și copiilor.

„Am mărit semnificativ bugetele școlilor, am modernizat cantinele, modernizăm complet locurile de joacă. Modernizăm curțile școlilor și le transformăm în miniparcuri pentru elevi, care vor fi deschise întregii comunități după programul școlar. Pregătim, împreună cu societatea civilă, o strategie pentru îmbunătățirea calității vieții pentru familiile din oraș, pe următorii 10 ani. Îmi doresc ca Bacăul să poată deveni o alternativă pentru revenirea în țară a tinerilor și întemeierea unei familii în orașul nostru, pentru a stopa declinul demografic”, a declarat Lucian Stanciu Viziteu.

Primarul USR al Bacăului a înființat un Centru Comunitar pentru copiii în risc de sărăcie sau cu alte vulnerabilități. Părinții și copiii care apelează la centru au acces la servicii de kinetoterapie și logopedie, asistență psihologică și consiliere. Peste 700 de persoane au beneficiat de acest proiect până în prezent, 442 copii și 272 părinți.

În Bacău a fost înființat și “Consiliul Local al Copiilor”, care le permite să participe la luarea deciziilor la nivel local.

În cadrul evenimentului de la Bruxelles, au fost discutate posibilele parteneriate ale autorităților locale, certificarea turismului pentru familie și au fost împărtășite modele și sfaturi de bune practici.

Articolul Bacău, primul oraș din România prietenos cu familia, recunoscut la nivel european apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Sute de eco-insule digitale de colectare selectivă a gunoaielor, instalate la Brașov, Bacău, Timișoara și Victoria

În patru orașe din România vor fi instalate sute de eco-insule digitale de colectare selectivă a gunoaielor, după ce primarii din Brașov, Bacău, Timișoara și Victoria au obținut fonduri europene nerambursabile pentru aceste proiecte.Eco-insulele vor permite creșterea colectării selective a gunoaielor și scăderea costurilor produse de depozitarea acestora. Locuitorii vor avea astfel la dispoziție un sistem modern pentru colectarea gunoiului, selectat pe cinci fracții: biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, hârtie și carton.

La Brașov a fost obținută o finanțare de peste 25 de milioane de lei din PNRR pentru extinderea colectării selective a gunoaielor prin acest sistem de eco-insule digitalizate. Cele 275 de eco-insule noi, împreună cu cele deja existente, vor acoperi aproape 90% din numărul total de platforme de depozitare a gunoaielor din Brașov, anunță primarul USR Allen Coliban.

Bacăul a obținut de asemenea o finanțare nerambursabilă de aproximativ 2 milioane de euro pentru instalarea a 200 de eco-insule de colectare a gunoiului. Fiecare eco-insulă are o capacitate de colectare pentru 200 de apartamente, anunță primarul USR Lucian Viziteu, care a precizat că accesul la aceste eco-insule se va face pe baza unor cartele.

O finanțare de șase milioane de lei din fonduri europene nerambursabile va permite instalarea la Timișoara a primelor 100 de eco-insule de colectare selectivă. Dominic Fritz, primarul USR al orașului, anunță că mai are în evaluare încă o cerere de finanțare pentru înființarea a patru centre de colectare de la populație a gunoaielor periculoase menajere, a celor voluminoase, a celor din construcții și demolări sau deșeuri verzi.

Orașul Victoria din județul Brașov a obținut de asemenea 1,13 milioane de lei din PNRR, prin care va fi finanțată instalarea a 23 de eco-insule digitale destinate colectării gunoaielor. Eco-insulele vor permite o eficiență crescută în domeniul colectării selective a gunoaielor, vor rezolva problema mirosurilor neplăcute și vor avea un impact pozitiv asupra calității vieții locuitorilor, transmite primarul USR Camelia Bertea.

Prin instalarea acestor eco-insule digitale de colectare selectivă a gunoaielor se urmărește reintroducerea în circuitul de producție a unei cantități cât mai mari de materiale reciclabile, pentru a scădea cantitatea de gunoaie care ajunge la groapa de gunoi a orașelor.

Articolul Sute de eco-insule digitale de colectare selectivă a gunoaielor, instalate la Brașov, Bacău, Timișoara și Victoria apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Parlamentarii USR cer 25% pentru Moldova

Parlamentarii USR din Moldova cer Guvernului ca în următorul buget de investiții de marea infrastructură să fie alocat un procent de 25 la sută pentru Moldova, în concordanță cu numărul populației.

De treizeci de ani, regiunea Moldovei a fost văduvită de către guvernele de la București de investiții serioase în infrastructură ceea ce a dus la o ruptură și mai accentuată între nivelul de trai de aici și din restul țării, în special Transilvania și București. Deși ar fi putut reprezenta un adevărat motor al economiei României, Moldova a fost lăsată în sărăcie, din această cauză apărând și exodul forței de muncă și depopularea localităților regiunii. Este momentul să se pună stop acestor politici păguboase ale Centrului.

„Nu cerem altceva decât ceea ce ni se cuvine. În anii trecuți, diferențele alocărilor bugetare între Moldova, Transilvania și București-Ilfov au fost imense. Sub cinci procente pentru marea infrastructură au fost direcționate aici, în vreme ce Ardealul, spre exemplu, a primit aproape 80 la sută. Este necesar ca și Moldova să se dezvolte pentru ca România să funcționeze unitar, nu cu mai multe viteze”, declară deputatul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, vicepreședinte al Camerei Deputaților și inițiator al demersului.

“Moldova a fost ignorată pentru prea mult timp. Deși avem un sfert din populația țării, alocările bugetare pentru infrastructura mare sunt infime. USR Moldova va continua lupta pentru autostrăzi, fără sa intre în capcana falsei competiții între Bacău și Iași. Ambele orașe au nevoie de dezvoltare. Ambele trasee trebuie construite. Iar Autostrada Iași – Tg Mureș trebuie începută cu tronsonul Iași – Tg Neamț, pentru a scoate Moldova din izolare și din situația absurdă de a avea 0 km de autostradă.” a declarat deputatul USR de Iași, Cosette Chichirău.

„A venit momentul să dăm un semnal de unitate pentru Moldova: toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, să lucrăm pentru dezvoltarea regiunii noastre. Personal, voi lupta în continuare ca să arăt importanța realizării de investiții în Moldova, primul loc fiind ocupat, fără echivoc, de Autostrada Iași – Târgu Mureș. Ieri, la solicitarea mea, a fost audiat ministrul fondurilor europene în Comisia pentru Afaceri Europene și i-am pus în vedere faptul că este foarte important ca din fondurile europene primite post-pandemie să fie alocați bani și pentru Autostrăzile A8 și A7. Aștept rezultate”, a declarat deputatul USR de Neamț, Iulian Bulai.

„Și oamenii din județul Vaslui au nevoie să să fie conectați cu România prin drumuri de mare viteză și autostrăzi. Cu acces la acest element de infrastructură mai mulți oameni vor râmâne în județul nostru și poate că unii se vor întoarce acasă”, a declarat deputatul USR de Vaslui, Mihai Botez.

„Până acum, conectarea Galaţiului cu restul ţării dar şi cu celelalte judeţe din Moldova a fost făcută doar pe hârtie. De mai bine de 10 ani, avem studii de fezabilitate pentru drumuri expres, unele neactualizate şi proiecte cu multe lacune, ceea ce a fost o scuză convenabilă pentru politicienii din vechile partide de a da vina unii pe alţii în timp ce şoselele naţionale se aglomerau din ce în ce mai mult iar călătoriile pe calea ferată durau din ce în ce mai mult. Întârzierea lucrărilor pentru infrastructura rutieră care va lega Galaţiul şi de Bucureşti şi de Constanţa şi de Suceava şi de frontiera cu Republica Moldova nu a luat sfârşit nici când proiectele au fost scoase la licitaţie. Au fost numeroase cereri de clarificări ceea ce a dus de mai multe ori la anularea licitaţiilor. Alocarea a 25% din fondurile pentru infrastructură pentru reţeaua de transport din zona Moldovei nu va rezolva lucrurile peste noapte. Dar va fi în primul rând un semn de respect pentru munca locuitorilor din judeţele Moldovei: nu doar contribuie ci şi beneficiază“, a declarat deputat USR de Galați Bogdan Rodeanu.

“Moldova trebuie să-și redescopere solidaritatea. Numai așa poate face proiecte mari, cu impact major în societate. Oamenii politici trebuie să fie un exemplu de cooperare și implicare, fix ceea ce încercăm să facem acum. Sunt sigur că rezultatele nu se vor lasă așteptate”, a declarat senatorul USR de Iași Dan Lungu.

„Moldova este singura provincie care nu a beneficiat de construcţia vreunui kilometru de autostradă. Consecinţele se pot vedea cu ochiul liber: izolare economică, pierdere de oportunităţi şi pierderi de vieţi pe şosele. Dezvoltarea unei regiuni înseamnă densitate – de oameni, de capital – şi conectivitate. Cu cât o regiune beneficiază de mai mult influx de oameni şi de capital, cu atât se dezvoltă mai bine şi mai repede. Măcar în al doisprezecelea ceas, haideţi să nu îi refuzăm Moldovei şansa de a se dezvolta! E momentul să transformăm în prioritate reală construcţia Autostrăzii Nordului (Suceava – Satu Mare) şi să deblocăm măcar acum progresul economic al Moldovei!”, a declarat deputatul sucevean Nicolae-Daniel Popescu.

Parlamentarii USR fac un apel și la ceilalți parlamentari din Moldova să se alăture inițiativei și să determine guvernul să aloce 25% din bugetul de infrastructură pentru Moldova. Demersul parlamentar va fi continuat de cel public, printr-o campanie on-line de strângere de semnături de la cetățenii din județele Moldovei.

Articolul Parlamentarii USR cer 25% pentru Moldova apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR lansează în dezbatere publică un proiect de extindere a votului prin corespondență la alegerile locale

USR lansează astăzi în dezbatere publică un proiect de extindere a votului prin corespondență la alegerile locale și anunță consultări cu societatea civilă și cu specialiști în drept constituțional și sistem de vot pentru a găsi cât mai rapid cea mai bună soluție de a ajuta oamenii să voteze în contextul actual al pandemiei de COVID-19.

Anul acesta avem în față două rânduri de alegeri, în condițiile în care primul val al epidemiei cu noul virus chinezesc nu a dispărut încă și în condițiile în care experții vorbesc despre posibilitatea de a avea în toamnă un val doi. Acest lucru i-ar putea face pe români să se teamă să vină la vot, ceea ce ar genera cea mai scăzută prezență la alegerile locale din ultimii 30 de ani. Dacă ne uităm și la faptul că vom avea aceste alegeri într-un singur tur de scrutin, vedem că am putea avea alegerile cu cea mai scăzută legitimitate din istorie.

De aceea, trebuie să găsim o formulă pentru extinderea drepturilor românilor de a vota prin corespondență, inclusiv la alegerile locale, dar în același timp și o formulă prin care să protejăm sănătatea și viața românilor care au vulnerabilități medicale în fața acestui virus. Este foarte important ca românii care au anumite boli și care se tem să vină la urne să aibă posibilitatea să-și aleagă și ei primarii și consilierii.

”Votul prin corespondență există în alte țări de zeci de ani, cele mai bune modele de bună practică fiind Statele Unite și Franța. Votul prin corespondență a fost deja testat cu succes în România, la alegerile parlamentare din 2016 și la alegerile europarlamentare din 2019. E adevărat, sistemul a fost testat doar pentru diaspora, însă el poate fi replicat fără probleme și la alegerile locale din acest an. Dacă el a funcționat în zeci de țări din diaspora, cu atât mai ușor va fi implementat la Brăila, la Arad, la București sau la Bacău. Nu doar românii cu probleme medicale se pot bucura de extinderea dreptului de vot. Există sute de mii de români care ar dori să voteze dar care în ziua votului sunt plecați din localitatea de domiciliu, sunt în delegație, în concediu sau la studii. Toți aceștia au însă aceleași drepturi ca cetățeni ai respectivei comunități, iar drepturile lor trebuie respectate”, a declarat deputatul USR Lucian Viziteu, inițiatorul proiectului de lege.

”Cetățenii din Diaspora au demonstrat că sunt informați și sunt interesați să ajute la dezvoltare României. O parte foarte mare dintre ei au păstrat legături strânge cu țara și își trăiesc viața între România și țara unde muncesc. Este normal și este important pentru România să le asigurăm posibilitatea de a vota ușor la toate tipurile de alegeri. În contextul riscului de a avea din nou restricții cauzate de pandemie în unele țări, importanța metodelor alternative de vot crește semnificativ. Votul prin corespondență nu este un panaceu, dar oferă o unealtă puternică. Votul anticipat trebuie și el luat în calcul. Vrem să ne asigurăm că un milion de români pot vota în afara țării fără probleme la alegerile parlamentare și vrem ca toți cei care au o carte de identitate românească să poată să își aleagă primarii din localitățile unde au familia și casa”, a explicat senatorul USR de Diaspora Radu Mihail.

Dacă România va implementa acest sistem, românii vor putea alege dacă să își exercite dreptul de vot la secția de votare, ca până acum, sau prin corespondență. USR face apel la partidele parlamentare să susțină extinderea votului prin corespondență la alegerile locale, să citească proiectul USR și să își aducă contribuția la îmbunătățirea sistemului de votare.

Ziua votului a fost și trebuie să fie în continuare cea mai importantă zi din viața unei democrații funcționale, așa cum este și România. Această zi decide pentru 4 sau 5 ani președintele, configurația Parlamentului, primarii și consilierii județeni sau locali. Esența democrației înseamnă că fiecare om dintr-o comunitate să poată să își exercite votul, iar datoria noastră este să facem acest lucru posibil.

Articolul USR lansează în dezbatere publică un proiect de extindere a votului prin corespondență la alegerile locale apare prima dată în Uniunea Salvați România.