Raport favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaților pentru desființarea Secției speciale

USR PLUS a promis desființarea Secției speciale și exact asta se întâmplă. Comisia juridică a Camerei Deputaților a votat, astăzi, pentru un raport favorabil la proiectul Ministerului Justiției de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. La trei luni de la înființarea coaliției de centru-drepta, suntem cu un pas mai aproape de desființarea acestei structuri nocive, înființate la ordinul lui Liviu Dragnea pentru intimidarea și chiar înlăturarea magistraților incomozi.

„După câțiva ani de funcționare, putem trage linie și putem face un bilanț, să vedem dacă cei care trăgeam semnale de alarmă la momentul înființării am avut dreptate sau ne-am înșelat. Din punctul meu de vedere, este indubitabil faptul că acele semnale de alarmă au fost corect trase la momentul respectiv, nu doar din partea membrilor Comisiei juridice sau a politicienilor, ci și din partea societății civile, din partea majorității magistraților, din partea organismelor internaționale. Este cert că această secție nu este absolut deloc eficientă, că bazele pe care s-a conceput această secție au fost fundamental greșite”, a declarat ministrul Justiției, Stelian Ion, inițiatorul proiectului de lege dezbătut astăzi în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

„Această secţie a fost înfiinţată la iniţiativa lui Liviu Dragnea într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de Justiţie din România. Despre scopurile acestei secții se pot spune multe, dar, din punctul meu de vedere, au fost două: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraţilor, adică să se decidă la sediul PSD, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat şi cine beneficiază de impunitate, și al doilea, desigur, redirecţionare a unor dosare penale, ale unor politicieni în general, de la DNA către această secţie specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunţ, printr-o plângere. Una dintre multele consecințe ale înființării acestei secţii a fost redeschiderea discuţiilor cu Comisia Europeană asupra unor recomandări din MCV care se considerau deja îndeplinite. Deci, au fost regrese”, a precizat și deputatul USR PLUS Mihai Badea, președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților.

Față de forma propusă de Ministerul Justiției, Comisia
juridică a convenit formularea mai multor amendamente.

Printre acestea, cel potrivit căruia „judecătorii şi
procurorii pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni contra
înfăptuirii justiției, de corupție și de serviciu ori a unei infracțiuni
asimilate infracțiunilor de corupție numai cu încuviinţarea Secţiei pentru
judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii”. În analizarea cererii de încuviințare a trimiterii în judecată,
„secția nu se poate pronunța cu privire la temeinicia acuzației și nici cu
privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării
probelor și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală”. Secția
corespunzătoare se pronunță prin hotărâre, în termen de 15 zile de la primirea
acesteia. Secția poate respinge cererea, prin hotărâre motivată.

De asemenea, prin forma adoptată de Comisia juridică
dosarele instrumentate de SIIJ nu vor fi distribuite unei singure structuri, ci
vor merge la parchete, în funcție de speță. Totodată, este respectat principiul
specializării magistraților.

Înființarea Secției speciale a fost aspru criticată de
Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și Grupul statelor împotriva corupției
(GRECO, din cadrul Consiliului Europei).

Comisia Europeană a avertizat încă de la început că noua
structură poate fi „utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a
magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora” și că înființarea
SIIJ încalcă articole din Tratatul UE și din Carta drepturilor fundamentale a
UE.

În martie 2018, GRECO a catalogat SIIJ drept „o anomalie” și
a atras atenția că „această secție ar putea fi ușor utilizată în mod abuziv
pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a
interfera în cauzele importante, sensibile”.

În iulie 2018, Comisia de la Veneția arăta că „temerile
existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și
presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este
combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile
referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate
legitime și nu ar trebui ignorate”.

Activitatea SIIJ a dovedit că organismele internaționale au
avut dreptate. În doi ani de funcționare – 2019 și 2020 – Secția specială și-a
trecut în activitate doar 4 trimiteri în judecată și aproape 1.000 de clasări.

Una dintre „reușitele” Secției se referă la judecătorul
condamnat la 10 luni de închisoare cu suspendare pentru că a condus sub
influența alcoolului, judecător pe care CSM l-a menținut apoi în funcție la
Curtea de Apel București.

Toate acestea pe un buget cheltuit (în perioada octombrie
2018 – decembrie 2020) de peste 15 milioane de lei.

La toate aceste costuri se adaugă cele incalculabile produse
Justiției și, nu în ultimul rând, imaginii României în plan extern.

În legislatura trecută, USR a avut două proiecte de lege
depuse în Parlament pentru desființarea Secției speciale, amândouă respinse. Acum,
din postura de parte a coaliției la guvernare, USR PLUS își ține cuvântul și va
continua să repare răul produs de PSD în Justiție.

Articolul Raport favorabil în Comisia juridică a Camerei Deputaților pentru desființarea Secției speciale apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Președintele Comisiei Juridice Mihai Badea, prezent la discuția cu Vera Jurova privind raportul MCV pe 2020

Mihai Badea, președintele Comisiei Juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, a fost prezent, miercuri, la videoconferinţa cu vicepreşedintele Comisiei Europene Vera Jourova unde s-a discutat raportul MCV pe 2020.

Mihai Badea a subliniat că în cele aproape 3 luni de la învestirea noului Parlament, sistemul judiciar a înregistrat progrese semnificative.

Redăm integral discursul deputatului Mihai Badea:

„Stimată doamnă vicepreședinte, stimați colegi deputați și senatori, stimați invitați,

Sunt onorat să particip la această reuniune și vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-ați adresat-o. Formațiunea politică din care fac parte, USR PLUS, a susținut activ la Bruxelles implementarea Mecanismului general în domeniul statului de drept, prin cei 8 europarlamentari, membri ai grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Începând din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România și Bulgaria au beneficiat de o monitorizare asemănătoare din partea Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Cu toate că evoluția sistemului judiciar și a combaterii corupției ar fi putut fi mult mai rapidă, în special dacă nu ar fi existat regresele din perioada 2017 – 2019, situația actuală este semnificativ mai bună decât cea din urmă cu 14 ani.

Din păcate, evenimentele relativ recente din cadrul Uniunii Europene ne-au arătat că democrația și statul de drept sunt valori pentru a căror menținere trebuie să acționăm în permanență și pe care nu ne putem permite să le considerăm ireversibile de la sine. În aceste condiții, analizarea anuală a unor parametri în toate cele 27 de state membre, precum și luarea unor măsuri în situația constatării de abateri și nereguli, sunt esențiale pentru bunul mers al uniunii.

La data de 21 decembrie 2020 a fost validat noul legislativ al României, iar actuala coaliție majoritară și-a asumat prin programul de guvernare comun îndeplinirea tuturor recomandărilor pe care Comisia Europeană le-a enunțat în cadrul MCV. În cele aproape 3 luni care au trecut s-au înregistrat progrese semnificative, printre care menționez următoarele:

  • adoptarea de către Comisia juridică a Camerei Deputaților a rapoartelor de respingere a celor două controversate proiecte de lege privind modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală, care urmează să fie supuse votului plenului camerei decizionale săptămâna viitoare;
  • inițierea de către Guvern a unui proiect de lege privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, care va fi dezbătut chiar mâine în ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților;
  • prorogarea de către Guvern a aplicării dispozițiilor legale privind constituirea completurilor de judecată de apel din 3 judecători, urmată de promovarea de către parlamentari a unei propuneri legislative de abrogare a acestei măsuri.

De asemenea, Ministerul Justiției elaborează un pachet de legi ale justiției, cu consultarea instituțiilor din sistemul judiciar, a organismelor europene competente și a societății civile, precum și două proiecte de lege privind punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale.

În concluzie, perspectivele unor evoluții pozitive în perioada următoare sunt foarte bune și îmi exprim speranța că o parte dintre acestea vor putea fi incluse în raportul privind anul 2021.”

Articolul Președintele Comisiei Juridice Mihai Badea, prezent la discuția cu Vera Jurova privind raportul MCV pe 2020 apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primul pas spre referendumul „Fără Penali”! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților

Moment istoric în Parlament. Camera Deputaților a adoptat astăzi inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției astfel încât persoanele condamnate definitiv să nu mai poată ocupa funcții alese ori numite în statul român. La mai bine de doi ani de când USR a lansat campania „Fără penali în funcții publice” și la capătul unui lung șir de insistențe și demersuri parlamentare, mai facem un pas înainte spre curățarea politicii și administrației românești.

„Milionul de oameni care au semnat pentru această inițiativă contează în sfârșit. În al doisprezecelea ceas, Camera Deputaților a fost și ea de acord cu ceea ce românii cer de ani de zile. Vocea acestor oameni s-a auzit azi în clădirea Parlamentului. E vocea celor cărora hoția le provoacă revoltă. A celor care cer spitale funcționale, drumuri fără gropi și școli decente. Vocea celor care s-au săturat să fie furați în timp ce sunt priviți în ochi pentru ca, după săvârșirea faptei, hoțul să le ceară și voturile. ‘Fără Penali în Funcții Publice’ asta înseamnă. O eliminare a sfidării din viața publică. E un act sanitar, care trebuia aplicat încă de la restartul democrației noastre. Încă de atunci, de când s-a scris Constituția actuală, autorii ei ar fi trebuit să pună o prevedere de felul acesta în ea. Nu au făcut-o pentru că, probabil, nu și-au închipuit că din comunism am putea ajunge direct în caricatura de Ev Mediu pe care și-o dorea domnul Liviu Dragnea și încă și-o mai doresc unii dintre cei care îl aplaudau când era la putere și împărțea putere”, declară Dan Barna, președintele USR. 

„Salut votul de astăzi al Camerei Deputaților, care a adoptat cu o majoritate categorică inițiativa cetățenească ‘Fără Penali în Funcții Publice’. Recunosc că nu mă așteptam ca acest lucru să se întâmple în actuala legislatură, însă, indiferent de motivele pentru care PSD s-a răzgândit și a eliberat acest proiect din sertarul unde l-a ținut sub cheie până de curând, este fără îndoială o veste bună pentru cei peste un milion de români care au susținut proiectul de revizuire a Constituției. Au mai rămas doar doi pași până la o mare victorie istorică a democrației în România: votul Senatului și referendumul național”, declară și avocatul Mihai Badea, președintele Comitetului de Inițiativă „Fără penali în funcții publice”.

Inițiativa „Fără Penali în funcții publice” propune ca
articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie
completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „Nu pot fi aleși în
organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în
funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse
privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la
intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

În martie 2018, când USR a început strângerea de semnături pentru
campania „Fără penali în funcții publice”, alături de personalități ale vieții
artistice și culturale, de numeroși juriști și activiști civici, atacurile la
adresa Justiției erau în toi, iar România părea să fie la cheremul unui
condamnat definitiv. Mai mult ca niciodată era evident că la baza tuturor
problemelor pe care România le are în cele mai importante domenii – de la
sănătate și educație la dezvoltarea infrastructurii – se afla corupția și
oamenii doreau o schimbare. O schimbare profundă în modul în care funcționează și
arată România, nu doar o schimbare de fațadă, de rotire a cadrelor.

A urmat lupta cu primarii, mulți dintre ei – de la toate
partidele aparținând vechii clase politice – încercând să blocheze inițiativa fie
prin anularea unei mari părți din semnăturile cetățenilor, fie prin intimidarea
semnatarilor. Au urmat și lunile de tergiversare din Parlament, când Camera
Deputaților, la comanda lui Liviu Dragnea, nu preda listele cu semnături Curții
Constituționale, sau când se „pierdeau” pe drum semnăturile românilor ori când
autenticitatea lor era pusă la îndoială. Nu am renunțat niciun moment la luptă.

În aprilie 2019, a venit și validarea de la Curtea
Constituțională, astfel încât inițiativa a putut intra, în sfârșit, în
circuitul parlamentar.

Astăzi, am mai făcut un pas înainte. Urmează dezbaterea și votul din Senat, apoi va fi organizat referendumul care va consființi modificarea Constituției la o dată ce va fi stabilită ulterior în funcție de evoluția pandemiei în România, dar și de alte considerente.

Vom continua pentru
că suntem hotărâți să tăiem calea hoților spre funcții și banii noștri! 

Articolul Primul pas spre referendumul „Fără Penali”! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților apare prima dată în Uniunea Salvați România.