Cristian Ghinea: Irigațiile nu au fost niciodată în PNRR. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații

Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că irigațiile nu au fost niciodată în PNRR și dezminte cu dovezi ultimele fake news-uri propagate de coaliția hoției PSD-PNL-UDMR pe tema renegocierii PNRR pentru a introduce finanțarea acestor sisteme, publicând comentariile Comisiei Europene la acest capitol în formă integrală.

„Am tăcut prea mult. Am tăcut, pentru că nivelul de amatorism de la Agenția de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și Ministerul Agriculturii era atât de mare încât, dacă aș fi vorbit, aș fi aruncat acea coaliție în aer. Așa că am preferat să înghit zoaie, cu ochii pe minge: să avem PNRR aprobat”, susține Cristian Ghinea.

În primul rând, Cristian Ghinea amintește că ceea ce
succesorul său, Marcel Boloș, a lansat în spațiul public pe tema irigațiilor
înainte cu trei zile de alegerile parlamentare a fost un PDF, o broșură
electorală, care nu fusese discutată niciodată cu Comisia Europeană, deci nu
era PNRR. 

„Boloș a băgat în PDF: sisteme de irigații/umectare 3,09 miliarde; sisteme de drenaj-desecări 1 miliard; lucrări de combatere a eroziunii solurilor 2 miliarde; sisteme de protecție antigrindină 0,11 miliarde; împăduriri și refacere a ecosistemelor forestiere 0,30 miliarde.

De unde a scos aceste cifre? Erau proiecte în spate, știam ce facem cu apa, unde o ducem, cât costă etc?

Boloș a decis el singur că aceste proiecte sunt verzi și trebuia ca 37% din PNRR să fie verde. Altfel nu era aprobat, așa e regulamentul. După ce pusese pe listă diverse fantezii de la baroni, fără nicio reformă, fără nicio logică – chestie care nu ar fi trecut de Comisie nici în 1.000 de ani, Boloș era cumva panicat că nu are proiecte verzi. Așa că a decis din burtă că irigațiile și desecările sunt verzi. Ori nu știa, ori nu conta că încadrarea se făcea pe o anexă la regulament, anexă unde irigațiile nu apăreau ca atare.

Poate iar vă vine greu să credeți că cineva poate fi atât de inept încât să lanseze un document public cu 6 miliarde pentru irigații/desecări/păduri și să nu știe sigur dacă pot fi încadrate ca verzi. E adevărat.

Adică 20% din PNRR”, susține Cristian Ghinea.

Concret, subliniază Cristian Ghinea, „Boloș a pus din burtă o sumă uriașă plecând de la ideea că așa rezolvă pragul de verde și neavând niciun proiect în spate, altul decât niște hărți din anii 1970 (nu exagerez, nu fac mișto, erau anexă la PDF, hărți cu carioaca: uite pe aici vrem să facem niște canale)”.

În al doilea rând, Cristian Ghinea evidențiază faptul că
reprezentanții Comisiei Europene au refuzat aceste propuneri:

„În discuții interminabile pe care le organizam cu Comisia și cu ANIF / Ministerul Agriculturii, ni se spune repetat:

•             nu putem accepta ideea că voi faceți canale unde împingeți apa la deal, consumând energie, unde jumătate din apă se evaporă pe drum și în condițiile în care nu există nicio analiză despre resursa de apă (vom avea prima analiză: cadastrul apelor este finanțat din PNRR, la Ministerul Mediului);

•             nu avem pe ce să facem analiza DNSH pentru că nu există un proiect clar, doar hărți”.

În acest context, Cristian Ghinea subliniază că în exemplele date cu Cehia și Portugalia, care au irigații în PNRR, nu este prezentat tot adevărul: „Da, au. Irigații prin picurare și supravegheate de drone, apa merge la vale prin subteran, nu e împinsă în sus și deschis, cum voiau ai noștri. E tot irigație, dar e totuși altceva”.

În al treilea rând, Cristian Ghinea subliniază faptul că
nici după ce a redus bugetul la 2 miliarde de euro, în speranța că vor fi
prezentate proiecte concrete și costuri clare, Ministerul Agriculturii și
Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare au revenit tot cu hărți și, mai
mult, cu cerințe pentru mașini 4×4.

„Cum era prima dată când primeam costinguri concrete, ne-am uitat cu atenție în ele. Erau costuri standarde pe kilometru de canal deschis (deși Comisia spusese că nu va accepta acel gen de canale) plus sedii județene pentru ANIF și minister și mașini 4×4 pentru toate filialele județene ANIF (deși prin regulamentul european era interzis să cumperi mașini non-electrice, ceea ce fuseseră informați). Cu alte cuvinte, oamenii noștri de la Agricultură habar nu aveau pe unde vor să facă irigații, doar hărți făcute pe vremuri, dar știau cert că vor sedii și mașini șmechere”, a declarat Cristian Ghinea.

Mai mult decât atât, Cristian Ghinea povestește cum, în
cadrul unei videoconferințe cu Comisia Europeană, unde erau așteptate detalii
despre proiectele care trebuiau să respecte standardele de mediu, ministrul
Agriculturii a pus un film cu niște canale.

„Întrevederea a fost întreruptă de Comisie brutal și complet nediplomatic pentru acel nivel de reprezentare. Ulterior, am aflat că imaginile nici nu erau reale, erau făcute pe calculator de niște studenți din California pentru un proiect de facultate, deci nu se apucaseră nici ei să pună panouri peste canale.

Am tăcut și am explicat mai departe public, pe ton serios, că există o distanță de așteptări între ce crede ANIF că vrea să facă și ce crede Comisia Europeană că poate finanța”, a mai precizat Cristian Ghinea.

În final, Cristian Ghinea reamintește faptul că, din mai
2022, de când Marcel Boloș proclama nici mai mult nici mai puțin decât că
„readucerea” irigațiilor în PNRR e un obiectiv de țară, până în prezent, nu a
făcut absolut nimic în acest sens.

„Un obiectiv de țară mai modest ar fi să nu mai fim penibili. Abia aștept să ceară Boloș irigațiile în PNRR. Marcele, te provoc să începi discuția. Curaj!”, a subliniat Cristian Ghinea.

Cristian Ghinea consideră că România nu va avea irigații cu
fonduri europene până când nu va fi schimbat complet conceptul, care va însemna
promovarea unor metode ecologice și digitale, care să nu consume apa și
energia: „Sunt la fel de convins că nu vom avea infrastructură agricolă demnă
de acest secol până nu vom desființa pur și simplu ANIF și o vom reînființa ca
instituție serioasă, ca echipă de management”.

Comentariile integrale făcute de Comisia Europeană privind irigațiile, AICI.

Articolul Cristian Ghinea: Irigațiile nu au fost niciodată în PNRR. Voi publica, asumat și anunțat, comentariile Comisiei la propunerile pe irigații apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a lansat al treilea Buletin de Sănătate PNRR: Timpul banilor ușor de obținut s-a terminat. Acum e timpul reformelor

România a încheiat al treilea trimestru de jaloane și ținte programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În ciuda declarațiilor Guvernului – aceleași la finalul fiecărui trimestru – nu am reușit nici de data aceasta să încheiem la timp toate jaloanele și țintele pe care ni le-am asumat prin PNRR. 

Din totalul de 27 de jaloane și ținte prevăzute pentru trimestru 2 al anului 2022, 16 au fost îndeplinite, cel puțin din punct de vedere tehnic, iar restul de 11 sunt în întârziere, dacă nu chiar în pericol, potrivit monitorizării realizate de monitorpnrr.ro.

Pericolul de a pierde bani este încă mic, având în vedere că Guvernul mai are răgaz să remedieze problemele până la depunerea oficială a viitoarei cereri de plată, în octombrie.

Vestea bună pentru cel mai mare proiect de modernizare a
României din ultimii 30 de ani este că încep investițiile mari, iar unele
domenii avansează conform programării:

– Apeluri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru
reabilitarea și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor au fost
lansate deja de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

– Avansăm pe partea de legislație privind Cloud-ul
Guvernamental, dar întârzierile din urmă afectează achizițiile. Se poate
recupera cu ceva efort în plus din partea ministerului. 

– Avem la Ministerul Sănătății agenția care se va ocupa de
investițiile de peste 2 miliarde de euro în spitale. Momentan, suntem în grafic
pe sănătate. 

Avem serioase motive de îngrijorare pe partea de energie,
unde Ministerul Energiei este în întârziere cu apeluri de sute de milioane de
euro pentru proiecte noi, din fericire întârzierea poate fi
recuperată.  

Pe partea de reforme, începem să asistăm la primele aplicări
de mântuială ale angajamentelor din PNRR. De exemplu, noua Lege a zonelor
Metropolitane nu răspunde tuturor cerințelor formulate de Comisie. Un alt
exemplu este Strategia Națională pentru siguranța rutieră. Strategia nu include
sau nu adresează suficient cerințe, precum:

– punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii;

– reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri
în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune
practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a
unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv
în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili;

– conține doar referiri la nevoia de dezvoltare a unui sistem de transport
inteligent, nu și o viziune a felului în care va fi realizat acest lucru.

Acest gen de abordare a reformelor pe care România s-a
angajat să le implementeze este principalul pericol pentru banii din PNRR.

„România a încasat deja prefinanțarea de 3,8 miliarde de euro pe care am primit-o imediat după ce a fost aprobat PNRR-ul. România a depus o primă cerere de plată pentru jaloanele din 2021, jaloane simple, ușor de îndeplinit, și nu cred că vor fi probleme să primim această primă tranșă de 2,6 miliarde. Sunt bani mulți negociați de noi să vină pentru această perioadă de organizare a șantierului. Dar, de acum se complică lucrurile. De acum încolo, intervin deciziile grele, asumări politice. Se încheie pentru România perioada de respiro în care putea încasa bani fără prea multe eforturi. Acea perioadă de «organizare de șantier», cum am numit-o. De acum, încep reformele complicate, iar neîndeplinirea unei asemenea ținte ne va putea costa două-trei miliarde de euro, bani de care avem nevoie ca de aer pentru autostrăzi și spitale. Anul acesta, avem reforma pensiilor speciale. Trebuie să numim profesioniști, pe criterii transparente și de performanță, în CA-urile de la Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica. Adică să dăm afară toate pilele politice de pe acolo. Va fi mare zbucium în coaliție, între PSD și PNL. Trebuie să ne punem centurile, pentru PNRR urmează un drum cu multe denivelări”, a explicat Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Raportul complet poate fi parcurs AICI.

Articolul USR a lansat al treilea Buletin de Sănătate PNRR: Timpul banilor ușor de obținut s-a terminat. Acum e timpul reformelor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea: PNRR se poate bloca din cauza lipsei de voință politică și a delăsării

Unele dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență nu pot fi realizate din scurt, ci trebuie pregătite din timp, în caz contrar existând pericolul unui blocaj al PNRR, este avertismentul lansat de Cristian Ghinea, coordonator de politici publice al USR și fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, cu ocazia participării la cea de-a X-a ediție a EUROSFAT, cel mai mare forum de afaceri europene din România. Motivele pentru care se poate bloca PNRR țin de voința politică și de delăsarea responsabililor de la Guvern.

„Este vorba despre realizarea jaloanelor stabilite. Unele pot fi «îngrășate în ajun», așa cum au fost multe până astăzi, dar unele trebuie mișcate din timp, precum licitațiile la proiectele de infrastructură, ca să ajungi la cele 50% lucrări contractate. Dacă nu sunt începute din timp, este imposibil”, a spus Cristian Ghinea, liderul think-tank-ului „O Țară ca Afară”, la evenimentul EUROSFAT.

Acesta a subliniat și diferența uriașă între PNRR-ul real,
care înseamnă „oamenii de la MIPE, care muncesc pe documente și pe raportări”,
și PNRR-ul politic, despre care tot vorbesc politicienii și care se schimbă
săptămânal, pentru pensii, pentru irigații și așa mai departe. „Poate când vor
fi aduse împreună se va mișca adecvat și implementarea”, a precizat Cristian
Ghinea.

Într-un video publicat pe Mogul TV, fostul ministru a exemplificat două situații care pot contribui la blocarea PNRR din cauza lipsei de voință politică. Este vorba despre reforma pensiilor și despre depolitizarea companiilor de stat, două jaloane din anul 2022.

În ceea ce privește reforma pensiilor, Cristian Ghinea a semnalat completa inacțiune a Guvernului, ceea ce denotă lipsa de voință: „Anul ăsta, Guvernul trebuie să dea o lege prin care pensionarii speciali să câștige în linie cu cât au avut veniturile reale, pe ultimii 10 sau 15 ani în care au avut salarii. Este foarte simplu de făcut, dacă există voință. Dar, Guvernul nu vrea. Guvernul ar trebui, în acest moment, să discute cu Comisia Europeană care se așteaptă la reformarea tuturor pensiilor speciale, măcar cui i se aplică această lege. Dar, stau pur și simplu cu capul în nisip și nu zic nimic”.

Referitor la reforma companiilor de stat, fostul ministru a semnalat întârzierea numirii unor conduceri competitive. „În acest an trebuie să fie numite niște conduceri competitive, depolitizate care să aibă niște indicatori de performanță la toate companiile de stat (adică exact vaca aceea pe care o mulg PNL și PSD ca să-și numească clientela acolo). Numirile trebuie să se termine în acest an, altfel nu vor putea fi raportate anul viitor jaloane îndeplinite. Ar fi simplu, dacă nu ar fi hoți”, a afirmat Cristian Ghinea.

Cât despre jaloanele de la finalul lunii iunie, fostul
ministru USR atrage atenția că ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu,
trebuie să numească o conducere competitivă și nepolitizată la Metrorex, iar secretarul
general al Guvernului PSD-PNL trebuie să înființeze o unitate la SGG care să se
ocupe de companiile de stat.

Echipa platformei Monitor PNRR urmărește obiectivele cu termen
la 30 iunie și va reveni cu o analiză detaliată pentru acestea.

Articolul Cristian Ghinea: PNRR se poate bloca din cauza lipsei de voință politică și a delăsării apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR cere creșterea transparenței cheltuirii banului public și condamnă încercările coaliției sărăciei de sifonare a bugetelor locale de către firmele de partid

USR cere
coaliției de guvernământ să pună capăt încercărilor de a modifica legile care
reglementează achizițiile publice și achizițiile sectoriale. 

Sub pretextul
creșterii prețurilor la materiale din cauza pandemiei și a războiului din
Ucraina, și argumentând că „modificările au drept scop facilitarea accesării
fondurilor europene prin reglementarea sectorului achiziţiilor publice în acord
cu exigenţele legislaţiei unionale”, PSD-PNL-UDMR au propus creșterea de 10
ori! a pragurilor până la care se pot face achiziții directe, fără licitații.
În comisii, în urma dezbaterilor, au decis doar să dubleze pragurile.

Luând cuvântul la dezbaterile din Plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru a argumentat că nici dublarea plafoanelor la achiziții publice directe – așa cum a rezultat în urma dezbaterilor din comisii – nu este de natură să schimbe modul netransparent și abuziv al achizițiilor publice de o asemenea valoarea, fără licitații.

Simona
Spătaru: ”Nici nu știi
dacă să râzi sau să plângi atunci când vezi că devalizatorii de bani publici
sușțin, citez,  că prezenta iniţiativă
legislativă ar avea drept scop crearea unui cadru favorabil pentru realizarea
investiţiilor şi reformelor avute în vedere de Comisia Europeană prin acest
implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin această
inițiativă legislativă se permite achiziția de bunuri și servicii de până la
300.000 lei și de lucrări de 3.000.000 lei fără să treacă prin SEAP. Cum poți
să susții că acest lucru va consolida poziţia României în Uniunea Europeană,
așa cum susțin, în expunerea de motive, autorii inițiativei legislative?”

Ca și în cazul
dezbaterilor asupra Programului Anghel Saligny, și de această dată USR a
recunoscut nevoia de a permite autorităților locale să angajeze lucrări sau să
achiziționeze bunuri care să conducă la creșterea calității vieții românilor,
numai că acest lucru trebuie să se facă transparent și cu responsabilitate.  

Articolul USR cere creșterea transparenței cheltuirii banului public și condamnă încercările coaliției sărăciei de sifonare a bugetelor locale de către firmele de partid apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Cristian Ghinea a prezentat structura actualizată pe componente a PNRR: Reforme și investiții majore în educație, sănătate, infrastructură și protecția mediului

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat, astăzi, în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților, structura actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua structură actualizată respectă regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență adoptat pe 12 februarie, anterior momentului în care a început lucrul la redactarea documentului.

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului și, totodată, va include reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

„Au venit idei de proiecte și investiții și reforme în jur de 1.700. Totalul propunerilor dinspre ministere este undeva la 70 de miliarde de euro, la care se adaugă cele dinspre UAT-uri, ONG-uri care toate bat peste 100 de miliarde de euro. Revine o sarcină complicată ministerului de a prioritiza și de a negocia aceste priorități. Planul pe care îl vom propune va avea 33 de componente, grupate pe cei șase piloni care au fost introduși de către Parlamentul European.

Am decis să mergem cu o alocare mai mare decât suma alocată României. Probabil va fi în jur de 135%. Nu suntem singura țară care a luat această decizie. Aici va fi partea complicată, în care trecem de la aspirații la explicarea investițiilor și la calcularea costurilor, și la analiza capacității administrative de a implementa aceste idei.

Partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală și va fi finalizată în această săptămână. Mai avem discuții și cu ministerele de linie în această perioadă pentru a include și alte reforme”, a declarat Cristian Ghinea.

Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin PNRR sunt: 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou).

De asemenea, prin PNRR, va fi demarat un proces major de digitalizare a statului: „Pe lângă lista de dorințe de administrației centrale, a ministerelor, a agențiilor care doresc să aibă fonduri pentru digitalizare, un principiu de bază pe care l-am agreat cu ministrul Digitalizării este că nu vom finanța decât sisteme interoperabile astfel încât să se poată schimba informații între baze de date și sisteme informatice”.

Nu îl ultimul rând, PNRR va conține un program național de reducere a abandonului școlar și un program național pentru creșe.

În ceea ce privește mediul de afaceri, „vom marșa pe instrumente financiare pentru a da fonduri direct prin băncile din România astfel încât să avem un efect de levier de până la cinci ori suma finanțată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală”, a mai precizat Cristian Ghinea.

Componentele PNRR

PNRR se axează cei șase piloni introduși de Parlamentul European:

  1. Tranziție verde, șase componente: sistemul național de gestionare a apei; păduri (lupta cu tăierile ilegale de lemn) perdele forestiere și biodiversitate; managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară; transport feroviar și metrou (rămâne alocarea din decembrie: cel puțin 4,5 miliarde pentru căi ferate și metrou); valul renovării (va exista un fond pentru reabilitare energetică și seismică care va fi gestionat cu Ministerul Dezvoltării); energii regenerabile și eficiență energetică;
  2. Transformare digitală, trei componente: cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate (proiecte de actualizare digitală pentru companii și cetățeni; extinderea semnăturii digitale; operaționalizarea cărții electronice de identitate); digitalizarea educației; 5G;
  3. Creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă, opt componente: reforma pensiilor; reforma companiilor de stat; sprijin pentru mediul de afaceri; România educată, învățământ dual; cercetare, dezvoltare, inovare; cercetarea și dezvoltarea infrastructurii de gaz; România creativă; transport rutier și autostrăzi;
  4. Coeziune socială și teritorială, cinci componente: fond de reziliență pentru UAT-uri pentru dezvoltarea de proiecte în direcția țintelor din PNRR (digital și verde); fonduri pentru comunități sărace și rurale; infrastructură socială și cămine de bătrâni; România velo (scopul este includerea României în traseele velo europene); România atractivă (operaționalizarea organismelor de management al destinației);
  5. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională, opt componente: vor fi două direcții de investiții la Sănătate (de acces la sănătate și infrastructură spitalicească); reziliență în situații de criză și campanie de vaccinare; garanția pentru comunitate, dezvoltarea de centre comunitare; infrastructură școlară și universitară; venitul minim de incluziune; formule de încurajare a formalizării muncii; reforma administrației publice; fonduri de reziliență pentru societatea civilă;
  6. Social (copii, tineret), trei componente: Programul național pentru reducerea abandonului școlar; granturi pentru tineret și sport; Programul național pentru creșe.

Mai multe detalii: https://bit.ly/ComponentePNRR

Articolul Cristian Ghinea a prezentat structura actualizată pe componente a PNRR: Reforme și investiții majore în educație, sănătate, infrastructură și protecția mediului apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Finalizarea MCV și actualizarea PNRR, temele a două dintre memorandumurile adoptate de Guvern

Vicepremierul Dan Barna și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au prezentat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, cele trei memorandumuri adoptate în ședință de Guvern, respectiv: Memorandumul legat de calendarul privind măsurile MCV, Memorandumul privind operaţionalizarea Centrului european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securității cibernetice (Centrul Cyber al UE) și Memorandumul privind calendarul de actualizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„MCV-ul a devenit un fel de Fata Morgana, vorbim mereu despre ea, dar măsurile reale sunt foarte limitate. Prin memorandumul adoptat astăzi la nivelul Guvernului, am decis ca până la finalul lunii februarie să avem aprobarea de către Guvern a legii privind desfiinţarea SIIJ, astfel încât să îndeplinim una dintre solicitările foarte clare venite de la nivel european.

De asemenea, ne propunem ca până la finalul lunii aprilie, la nivelul Guvernului cel puțin, să fie adoptată legislaţia privind repararea legilor Justiţiei și trimiterea în Parlament pentru a putea avea acolo, sperăm noi, o procedură de urgență prin care să îndeplinim și acele solicitări ale Comisiei Europene, recomandările Comisiei de la Veneția, recomandările și solicitările GRECO, astfel încât ridicarea MCV să devină o realitate pentru România. E un pas necesar şi obligatoriu în ceea ce privește cealaltă așteptare importantă, respectiv partea de Schengen”, a declarat vicepremierul Dan Barna.

„Un al doilea memorandum important pentru România și rolul nostru european din ce în ce mai asumat este adoptarea Memorandumului privind operaționalizarea acestui Centru Cyber care va exista la București.

S-a decis constituirea unui grup de lucru interministerial, între Ministerul Finanțelor și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, astfel încât, într-un termen foarte scurt, Centrul Cyber să funcţioneze, să devină operaţional şi să îl avem ca instituţie cu care România să poată să conteze în scenariul european”, a mai precizat vicepremierul USR PLUS.

„Cel de-al treilea memorandum despre care vreau să vorbesc și, cumva, cel mai important din punctul de vedere al următoarelor luni pentru dezvoltarea României este cel privind calendarul de actualizare a PNRR-ului, a acestui program de la care avem toți așteptări foarte mari, acest Plan Național de Redresare și Reziliență.

Prin memorandumul adoptat astăzi, inițiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, s-a stabilit o modalitate de lucru, pentru că, în următoarele două luni, în februarie şi martie, e important să actualizăm acest plan şi să îl trimitem la Comisia Europeană să obţinem aprobarea. Vorbim de o resursă de dezvoltare care permite o procedură cumva mai simplă și mai funcțională față de mecanismul tradițional al fondurilor structurale.

Pentru noi prioritară e partea de infrastructură, sunt acele 3,5 miliarde euro pe infrastructură rutieră, bani pe care sperăm să îi facem să se regăsească în forma finală a programului”, a declarat Dan Barna.

Detalii despre
memorandul privind PNRR a oferit ministrul Investițiilor și Proiectelor
Europene, Cristian Ghinea.

„În toată această perioadă, a continuat dialogul informal cu Comisia Europeană, am clarificat aspecte care se regăsesc în forma finală a Regulamentului european, finală în sensul în care a depășit etapa de dialog, în februarie va fi votul final în Parlamentul European, dar suntem pregătiți să respectăm deja schimbările care au fost aduse la Regulament.

Două precizări foarte importante, pentru că sunt unele neînțelegeri. Prima este aceea că banii din PNRR nu sunt fonduri europene obișnuite. Nu merg pe regulamentele de coeziune. Nu ne obligă nimeni să facem sisteme complicate, să trimitem facturi la Bruxelles. Tot ce trebuie să facem este să ne propunem niște reforme, niște ținte bianuale, pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie și luăm banii pe ele. Modul în care ne organizăm noi sistemul acasă este complet decizia noastră națională. De aceea, vom propune un sistem de management foarte, foarte simplu. Legătura cu bugetul de stat trebuie să fie directă, vrem să vedem ce proiecte sunt mature în ministere și să le dăm drumul deja. Nu va mai fi un proces din acesta în care lansăm call-uri, evaluăm proiectele timp de luni de zile, etc. Nu, dacă sunt proiecte mature și bine legate de reforme în ministere, le putem începe imediat.

A doua precizare importantă: putem începe să finanțăm și proiecte care se derulează deja, de anul trecut, atât în administrația centrală, cât și locală”, a declarat ministrul Cristian Ghinea.

Potrivit
ministrului USR PLUS, va fi demarat și un proces de revizuire a proiectelor
care au fost incluse în prima formă de PNRR, pentru a vedea dacă respectă criteriile
menționate.

„Nu sunt bani europeni obișnuiți. Sunt bani care, pe de o parte, au o flexibilitate extraordinară. Poți să pui acolo ce vrei, ca Guvern, cu o singură condiție: de a avea o logică de reformă, de schimbare. Pe de altă parte, vin cu o constrângere extraordinară: trebuie angajate sumele până în 2022 – în proporție de 70% -și trebuie terminate proiectele până în 2026. Nu mai există posibilități de genul „hai să mai continuăm”, „hai să fazăm”, etc. De aceea este foarte important – și am ținut și eu și Dan Barna – să avem consens în Guvern, să avem pe toată lumea la masă în această lună de foc care urmează pentru că ce punem acum în PNRR este bun pus. Nu vrem să ajungem în situația în care punem ceva și apoi să ne dăm seama că nu se poate finaliza până în 2026. Vom cere, sub semnătură, către toți cei care propun proiecte etapele de implementare, astfel încât să ne asumăm toți cei care propunem – și ministerele, și Guvernul, și administrațiile locale – faptul că se finalizează. (…) Vom prioritiza acele proiecte care pot să înceapă imediat și, pentru că avem aceste constrângeri bugetare, preluăm acele proiecte care erau până acum pe bani naționali, să le mutăm pe PNRR, astfel încât să degrevăm bugetul de o presiune suplimentară”, a mai precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cristian Ghinea a
anunțat și faptul că, de săptămâna viitoare, în fiecare zi vor avea loc grupuri
de lucru la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cele 10 grupuri
de lucru convenite astăzi sunt: Transport; Mediu, Schimbări climatice, Energie,
Eficiență energetică; Dezvoltarea localităților urbane; Agricultură și
Dezvoltare rurală; Sănătate; Educație; Mediul de afaceri, Antreprenoriat;
Cercetare, Inovare, Digitalizare; Îmbunătățirea fondului construit; Reziliență
în situații de criză.

În ceea ce
privește cheltuielile cu organizarea centrelor de vaccinare, respectiv cu
salarizarea cadrelor medicale angrenate, ministrul Cristian Ghinea a precizat
că sunt bani pe un alt instrument, numit REACT EU.

Articolul Finalizarea MCV și actualizarea PNRR, temele a două dintre memorandumurile adoptate de Guvern apare prima dată în Uniunea Salvați România.