Brașovul, singurul oraș din România calificat în competiția pentru titlul de Capitala Verde Europeană

Pentru al doilea an consecutiv, Brașovul a fost selectat, alături de alte opt orașe europene, pentru cel mai important titlu în domeniul mediului și sustenabilității. Competiția este organizată de Comisia Europeană.

Directoratul general pentru Mediu al Comisiei Europene a anunțat care sunt orașele candidate pentru titlul de Capitală Verde Europeană – 2026, Brașovul fiind unul dintre cele nouă municipalități care au trecut de prima etapă.

Brașov este singurul oraș din România care candidează la această categorie și este în competiție cu opt orașe din alte șase țări: Portugalia, Spania, Germania, Austria, Polonia și Letonia. Titlul reprezintă o recunoaștere a meritelor municipalităților care s-au angajat să atingă obiective ambițioase pentru îmbunătățirea mediului și dezvoltarea durabilă și care astfel pot reprezenta un model de inspirație și de promovare de bune practici în celelalte localități europene.

„Brașovul continuă să investească în proiectele care-l transformă într-un oraș sustenabil, prietenos cu mediul. Este pentru al doilea an consecutiv în care Brașovul este selectat în această competiție, fiind singurul din România care a ajuns la acest nivel în ultimii ani. După cum spuneam și anul trecut, avem mult de lucru, dar deja avem rezultate concrete, astfel încât am reușit să trecem de prima etapă de selecție, în compania unor orașe importante din Europa, ceea ce ne onorează. E important să menționez aici și sprijinul Băncii Mondiale în pregătirea unor intervenții pentru Brașovul Verde, prin Proiectul Zone Funcționale. Această competiție nu înseamnă neapărat lupta pentru un titlu, ci reprezintă un drum pe care ne-am propus să îl parcurgem în cel mai scurt timp, astfel încât orașul nostru să aibă o calitate crescută a vieții și să fie un deschizător de drumuri în implementarea politicilor verzi. Un oraș cu adevărat verde, prietenos cu mediul, atent la valorosul patrimoniu natural”, a declarat primarul Allen Coliban.

Cele 9 orașe care au trecut de prima etapă a acestei competiții sunt: Braga (Portugalia), Brașov (România), Córdoba (Spania), Guimarães (Portugalia), Heilbronn (Germania), Klagenfurt (Austria), Linz (Austria), Riga (Letonia), Rybnik (Polonia).

În următoarele săptămâni, în prima etapă, un grup de șapte experți independenți va evalua fiecare formular de candidatură, în funcție de 7 indicatori de mediu. Pe baza evaluării tehnice a experților, Comisia va anunța orașele finaliste în vara anului 2024.

În a doua etapă, finaliștii vor prezenta un rezumat al modului în care își guvernează tranziția ecologică în fața unui juriu internațional prezidat de Comisia Europeană.

Câștigătorul competiției va fi anunțat pe 24 octombrie 2024, în cadrul unei ceremonii festive la Valencia (Spania), actuala Capitală Verde Europeană.

Câștigătorul titlului de Capitală Verde Europeană va primi un premiu financiar de 600.000 de euro pentru a implementa acțiuni-cheie în șase domenii: deșeuri, apă, calitatea aerului, zgomot, biodiversitate și sol. Câștigătorii se vor alătura celor 16 orașe deja premiate la categoria Green Capital (începând din 2010).

Capitala Verde Europeană este o inițiativă lansată de Comisia Europeană în anul 2010, cu scopul de a recunoaște și recompensa eforturile comunităților locale de îmbunătățire a mediului și, prin urmare, a economiei și a calității vieții cetățenilor lor. Premiul este acordat în fiecare an unui oraș care este lider în promovarea unui mediu urban ecologic, mai prietenos cu cetățenii săi.

Articolul Brașovul, singurul oraș din România calificat în competiția pentru titlul de Capitala Verde Europeană apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Se poate! Localitățile cu primari USR în care educația este o prioritate

Se poate și în România ca educația să devină o prioritate. Se întâmplă în orașele și în comunele conduse de primarii USR, cu fiecare sală de clasă dotată și școală modernizată. 

O parte din realizările lor: 

28 de școli au fost modernizate în Sectorul 2. Radu Mihaiu a investit 27,7% din bugetul de dezvoltare în educație, adică 286 de milioane de lei. Nu doar că a modernizat 28 de școli, dar se construiesc cinci grădinițe noi, 16 sunt în proces de modernizare, iar două creșe vor fi finalizate cu bani europeni. De asemenea, au fost atrași bani din PNRR pentru dotarea a 60 de școli cu echipamente IT și mobilier. 

8 clădiri noi de școli se construiesc la Timișoara. Este cea mai mare investiție în educație din ultimele decenii. Până în 2026, cu bani din PNRR, toți copiii din Timișoara vor avea mobilier și echipament modern. O investiție de 18 milioane de euro anunțată de Dominic Fritz, primarul USR. 

Investiții-record și tehnologie modernă în Sectorul 1. Clotilde Armand a alocat un buget de 496 de milioane lei pentru învățământ, o creștere de 80 de milioane față de anul trecut. S-a încheiat cu școlile care funcționau în trei schimburi. În jur de 170 de milioane de lei s-au investit în renovări și dotări, iar tehnologie modernă a fost achiziționată pentru 40 de școli. În plus, 90 de milioane de lei s-au alocat pentru burse, cele mai mari din București. 

Investiții de trei ori mai mari în educație la Bacău. Lucian Stanciu-Viziteu a alocat 31 de milioane de lei pentru școlile din oraș. De trei ori mai mult față de 2020. Tehnologia de ultimă generație va fi introdusă în 734 de clase, inclusiv table electronice și laptopuri. Modernizări și reabilitări termice sunt în curs la mai multe școli, cu proiecte care variază de la 530.000 de euro la 1,3 milioane de euro.

Cea mai mare investiție în educație din istoria orașului Câmpulung! Elena Lasconi a obținut 15,7 milioane de lei pentru dotarea a 14 școli. Copiii vor avea echipamente tehnologice moderne, de la table interactive la laptopuri.

„Primul Ghiozdan” pentru 2.500 de elevi din Brașov. Allen Coliban a continuat programul „Primul Ghiozdan” și anul acesta, furnizând 2.500 de pachete cu rechizite școlare pentru elevii care încep clasa pregătitoare. De asemenea, un nou corp de școală a fost finalizat cu șase luni mai devreme. 

Mobilier nou pentru 20 de școli din Alba Iulia. Gabriel Pleșa a obținut o finanțare de 25 de milioane de lei din PNRR, prin care 20 de școli vor beneficia de modernizări semnificative, inclusiv de echipamente digitale și mobilier nou. 

E gata o școală nouă în Dumbrăvița! Horia Bugarin a făcut o investiție de 16 milioane de lei din fonduri europene pentru o școală la standarde europene, cu facilități precum bazin de înot, sală de sport, bibliotecă și laboratoare.

Se construiește o nouă școală și la Sânpetru, în Brașov, cu fonduri din PNRR. În plus, primarul USR Marian Arhire a obținut un contract de 944.000 de lei pentru dotarea a trei școli. 

Licee reabilitate la Întorsura Buzăului. Primarul Raul Urda a reușit reabilitarea clădirilor la două licee, iar un proiect de aproape 900.000 de euro este în desfășurare, urmând ca școlile să fie dotate cu mobilier nou. 

În Horodnic de Jos, Ionel Andrișan a finalizat lucrările pentru o nouă grădiniță, iar în Cenad, în Timiș, Andrei Tița a semnat un contract din fonduri europene de 1.3 milioane de lei pentru dotarea școlii. La fel se întâmplă și în Milișăuți, unde Vasile Cărare a atras 1,7 milioane de lei pentru dotarea școlii cu echipamente IT moderne. De asemenea, întreaga școală va fi reabilitată cu 1,8 milioane de lei. 

Acestea sunt doar câteva exemple din ce au făcut primarii USR pentru școlile din comunitățile lor. 

Continuăm să arătăm că se poate și altfel. 

Articolul Se poate! Localitățile cu primari USR în care educația este o prioritate apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Fabrica de falși funcționari a fostului primar Robu, „destructurată” de primarul USR Dominic Fritz

Două angajate ale Primăriei Timișoara, cercetate de DNA pentru implicarea într-o schemă de fraudare a concursurilor de angajare, au încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției. Este un prim pas în soluționarea plângerii depuse de primarul Dominic Fritz împotriva unei rețele de fraudare a concursurilor pentru posturi în Primăria aflată, pe atunci, sub administrație PNL.

Concursurile erau trucate de unul dintre pilonii administrației liberale Robu, Rodica Aurelian, fosta șefă a resurselor umane din Primărie. Unul dintre beneficiari a fost Florin Răvășilă, consilierul personal al fostului primar, ajuns mai apoi, prin această schemă penală, director al Direcției de Patrimoniu. „Nimeni niciodată nu trebuie să afle”, asta îi spunea Rodica Aurelian unei angajate pe care a determinat-o să o ajute să fraudeze concursuri de angajare.

„Pe timpul administrației Nicolae Robu, corupția colcăia în jurul fostului primar. El nici nu vedea, nici nu auzea nimic. A fost nevoie de schimbarea administrației și de o plângere la DNA făcută de noul primar, Dominic Fritz, pentru ca rețeaua de angajări pe pile din Primăria Timișoara să fie destructurată”, spune senatorul USR de Timiș Raoul Trifan. Potrivit acestuia, „imaginea care se conturează despre PNL Timiș este una de rețea mafiotă, pusă pe devalizat bugete publice și angajat pe pile. Caracatița penelistă controla tot în primăria lui Nicolae Robu, iar acum face la fel în Consiliul Județean al lui Alin Nica. Probabil că și acolo va fi nevoie de o schimbare a administrației pentru ca timișenii să afle despre ilegalitățile care au loc”.

Și viceprimarul USR al Timișoarei, Ruben Lațcău, semnalează, de altfel, o problemă similară la Consiliul Județean Timiș, unde șeful corpului de control este „un fals funcționar public”. „Cum se poate ca aparatul dumneavoastră de control să fie condus de un falsificator? Cum puteți avea încredere că-și face treaba, când acel funcționar nu și-a putut nici măcar scrie lucrarea? A fost nevoie de scrisul nurorii pentru a fi angajat în Primărie. Îl mai țineți în funcție doar fiindcă e liberal de-ai dumneavoastră?”, întrebări legitime pe care viceprimarul USR i le-a adresat președintelui Consiliului Județean Timiș, Alin Nica.

USR Timiș condamnă ferm felul în care fosta administrație a înțeles să conducă Timișoara și speră ca DNA să soluționeze cu celeritate acest dosar.

Articolul Fabrica de falși funcționari a fostului primar Robu, „destructurată” de primarul USR Dominic Fritz apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Bugetul Bacăului pentru 2023: ce investiții are în plan primarul Lucian Viziteu

Lucian Viziteu,
primarul USR al Bacăului, a pus în dezbatere publică bugetul Municipiului Bacău
pentru 2023. Banii alocați investițiilor vor merge integral către cofinanțarea
proiectelor europene, în valoare de 466 de milioane de lei.

Printre principalele
obiective de investiții se numără realizarea unui sistem de management al
traficului pentru prioritizarea transportului public și a deplasărilor cu
bicicleta și construirea efectivă a 27 de km de piste de biciclete, în prezent
în Bacău neexistând niciun km de pistă amenajat conform normelor de siguranță
rutieră.

Alte investiții sunt
legate de reabilitarea rețelelor termice ale sistemului centralizat de
termoficare, de modernizarea Ambulatoriului Spitalului de Pneumoftiziologie și
a colegiilor „Nicolae Vasilescu-Karpen”, „Grigore Antipa” și „Vasile Alecsandri”.

O atenție specială este
acordată dezvoltării primului parc industrial al Bacăului, pentru a atrage
investițiile private, care pot genera dezvoltarea economică a orașului. 42 de
hectare de teren au fost alocate pentru acest proiect în 2021, în 2022 fiind
semnat contractul pentru studiul de fezabilitate și întocmirea planului
urbanistic zonal.

Alte proiecte de
investiții sunt legate de amenajarea pietonală a Pasajului Revoluției,
amenajarea Piațetei Izvoare, construirea unui Centru Comunitar Integrat
(Social-Medical-Educațional) și amenajarea unui adăpost de noapte pentru
oamenii străzii. Este pe listă, de asemenea, modernizarea ansamblului „Hotel
Central” și a Teatrului „Bacovia”.

Articolul Bugetul Bacăului pentru 2023: ce investiții are în plan primarul Lucian Viziteu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primarul Bacăului obține o finanțare de 91 milioane de lei prin PNRR pentru autobuze electrice

Primarul Bacăului, Lucian Daniel Stanciu Viziteu, a reușit să obțină o finanțare în valoare de 91,6 milioane de lei, prin PNRR, pentru achiziționarea de autobuze electrice.

În total, vor fi achiziționate 22 de autobuze și 4 microbuze electrice,
urmând să fie construite 9 stații de încărcare rapidă pe traseele autobuzelor,
26 de stații standard de încărcare și 57 de stații pentru autoturisme, dintre
care 45 în municipiu și restul în comunele partenere. Toate acestea vor
contribui la reducerea poluării și la modernizarea transportului public din
Bacău.

„Este un proiect făcut cu alte șase comune din jurul Bacăului. Eforturile mele de un an de a-i aduna pe toți la un loc să facem un transport public local metropolitan au dat rezultate. Municipiul Bacău se dezvoltă umăr la umăr cu zonele limitrofe, iar acest lucru generează o nevoie mai mare de mobilitate – cu costuri mai mari pentru cetățeni și un trafic greu pentru municipiu. Încercăm să venim în ajutorul băcăuanilor printr-un transport ecologic, modern, interconectat”, susține primarul Lucian Daniel Stanciu Viziteu.

Noile autobuze vor deservi municipiul Bacău și comunele Hemeiuș,
Mărgineni, Letea Veche, Luizi Călugăra, Nicolae Bălcescu și Măgura.

Articolul Primarul Bacăului obține o finanțare de 91 milioane de lei prin PNRR pentru autobuze electrice apare prima dată în Uniunea Salvați România.