Alianța USR PLUS cere organizarea unui nou plen, joi, exclusiv pentru votarea inițiativei „Fără penali în funcții publice”

După mascarada de astăzi de la Senat, orchestrată de PSD și PNL, Alianța USR PLUS cere președinților celor două partide, Marcel Ciolacu și Ludovic Orban, să susțină convocarea de urgență a Biroului Permanent al Senatului, care să decidă, la rândul lui, organizarea unei ședințe de plen, joi, dedicată exclusiv votării inițiativei cetățenești „Fără penali în funcții publice”. Doar așa vor dovedi președinții PSD și PNL că, dincolo de declarațiile publice, vor într-adevăr reformarea clasei politice prin eliminarea penalilor din funcțiile publice. Altfel, afirmațiile lor rămân simple declarații de campanie.

„Astăzi, am avut dovada, încă o dată, cum PSD și PNL mimează interesul și preocuparea pentru această inițiativă, dar, de fapt, folosesc toate tertipurile posibile pentru a nu se ajunge la acest vot fundamental pentru România. PSD a refuzat, practic, să admită posibilitatea votului telefonic, deși acest tip de vot a fost folosit de Senat în ultimele luni fără niciun fel de problemă. Au inventat în această dimineață obligativitatea unui vot fizic, ceea ce făcea imposibilă atingerea pragului minim de voturi necesare – 90”, a declarat Dan Barna, copreședintele USR PLUS.

Dacă PSD nu s-ar
fi opus folosirii votului telefonic, iar senatorii PNL nu ar fi boicotat
ședința de plen, inițiativa cetățenească „Fără penali în funcții publice”,
pentru care au semnat peste 1 milion de români, ar fi putut fi votată chiar
astăzi.

Mai există o
șansă, ca ea să fie votată mâine, astfel încât să poată fi organizat
referendumul pentru revizuirea Constituției odată cu alegerile parlamentare din
6 decembrie, lucru pe care și-l doresc românii și care ar fi și de bun simț
economic, din perspectiva crizei economice provocate de pandemia COVID-19.

Dacă nu va fi convocată
joi o ședință de plen cu un singur punct pe ordinea de zi, aprobarea
inițiativei cetățenești, va fi evident că nici PSD, nici PNL nu vor referendum Fără
penali pe 6 decembrie, dar nu vor nici să recunoască acest lucru. Așa că se fac
că vor, exact ca la eliminarea pensiilor speciale. „Ne facem că facem”,
pentru că e un subiect sensibil, dar în realitate pensiile rămân.

Pentru USR PLUS, lupta
continuă, nu s-a terminat. Inițiativa „Fără penali în funcții publice”
trebuie să devină realitate și nu vom renunța până când ea nu va fi transpusă în
Constituție.

Articolul Alianța USR PLUS cere organizarea unui nou plen, joi, exclusiv pentru votarea inițiativei „Fără penali în funcții publice” apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Primul pas spre referendumul „Fără Penali”! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților

Moment istoric în Parlament. Camera Deputaților a adoptat astăzi inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției astfel încât persoanele condamnate definitiv să nu mai poată ocupa funcții alese ori numite în statul român. La mai bine de doi ani de când USR a lansat campania „Fără penali în funcții publice” și la capătul unui lung șir de insistențe și demersuri parlamentare, mai facem un pas înainte spre curățarea politicii și administrației românești.

„Milionul de oameni care au semnat pentru această inițiativă contează în sfârșit. În al doisprezecelea ceas, Camera Deputaților a fost și ea de acord cu ceea ce românii cer de ani de zile. Vocea acestor oameni s-a auzit azi în clădirea Parlamentului. E vocea celor cărora hoția le provoacă revoltă. A celor care cer spitale funcționale, drumuri fără gropi și școli decente. Vocea celor care s-au săturat să fie furați în timp ce sunt priviți în ochi pentru ca, după săvârșirea faptei, hoțul să le ceară și voturile. ‘Fără Penali în Funcții Publice’ asta înseamnă. O eliminare a sfidării din viața publică. E un act sanitar, care trebuia aplicat încă de la restartul democrației noastre. Încă de atunci, de când s-a scris Constituția actuală, autorii ei ar fi trebuit să pună o prevedere de felul acesta în ea. Nu au făcut-o pentru că, probabil, nu și-au închipuit că din comunism am putea ajunge direct în caricatura de Ev Mediu pe care și-o dorea domnul Liviu Dragnea și încă și-o mai doresc unii dintre cei care îl aplaudau când era la putere și împărțea putere”, declară Dan Barna, președintele USR. 

„Salut votul de astăzi al Camerei Deputaților, care a adoptat cu o majoritate categorică inițiativa cetățenească ‘Fără Penali în Funcții Publice’. Recunosc că nu mă așteptam ca acest lucru să se întâmple în actuala legislatură, însă, indiferent de motivele pentru care PSD s-a răzgândit și a eliberat acest proiect din sertarul unde l-a ținut sub cheie până de curând, este fără îndoială o veste bună pentru cei peste un milion de români care au susținut proiectul de revizuire a Constituției. Au mai rămas doar doi pași până la o mare victorie istorică a democrației în România: votul Senatului și referendumul național”, declară și avocatul Mihai Badea, președintele Comitetului de Inițiativă „Fără penali în funcții publice”.

Inițiativa „Fără Penali în funcții publice” propune ca
articolul 37 din Constituție, care reglementează dreptul de a fi ales, să fie
completat cu un nou alineat, având următorul conținut: „Nu pot fi aleși în
organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în
funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse
privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la
intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

În martie 2018, când USR a început strângerea de semnături pentru
campania „Fără penali în funcții publice”, alături de personalități ale vieții
artistice și culturale, de numeroși juriști și activiști civici, atacurile la
adresa Justiției erau în toi, iar România părea să fie la cheremul unui
condamnat definitiv. Mai mult ca niciodată era evident că la baza tuturor
problemelor pe care România le are în cele mai importante domenii – de la
sănătate și educație la dezvoltarea infrastructurii – se afla corupția și
oamenii doreau o schimbare. O schimbare profundă în modul în care funcționează și
arată România, nu doar o schimbare de fațadă, de rotire a cadrelor.

A urmat lupta cu primarii, mulți dintre ei – de la toate
partidele aparținând vechii clase politice – încercând să blocheze inițiativa fie
prin anularea unei mari părți din semnăturile cetățenilor, fie prin intimidarea
semnatarilor. Au urmat și lunile de tergiversare din Parlament, când Camera
Deputaților, la comanda lui Liviu Dragnea, nu preda listele cu semnături Curții
Constituționale, sau când se „pierdeau” pe drum semnăturile românilor ori când
autenticitatea lor era pusă la îndoială. Nu am renunțat niciun moment la luptă.

În aprilie 2019, a venit și validarea de la Curtea
Constituțională, astfel încât inițiativa a putut intra, în sfârșit, în
circuitul parlamentar.

Astăzi, am mai făcut un pas înainte. Urmează dezbaterea și votul din Senat, apoi va fi organizat referendumul care va consființi modificarea Constituției la o dată ce va fi stabilită ulterior în funcție de evoluția pandemiei în România, dar și de alte considerente.

Vom continua pentru
că suntem hotărâți să tăiem calea hoților spre funcții și banii noștri! 

Articolul Primul pas spre referendumul „Fără Penali”! Inițiativa semnată de 1 milion de români, votată de Camera Deputaților apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR și PNL, co-inițiatori ai proiectului de revizuire a Constituției în spiritul referendumului din 26 mai

Președintele USR, Dan Barna, și liderul grupului PNL din Camera Deputaților, Raluca Turcan, au depus, luni, la Birourile Permanente ale celor două Camere o propunere legislativă de revizuire a Constituției României astfel încât să fie transpuse în Legea fundamentală rezultatele referendumului din 26 mai. Proiectul este semnat și de parlamentari PMP și Pro România.

În proiectul de revizuire a Constituției au fost incluse, la solicitarea USR, prevederile inițiativei civice „Fără penali în funcții publice”, inițiativă pentru care au semnat peste un milion de români. Această solicitare a fost formulată încă din momentul în care reprezentanții USR au semnat acordul politic național pentru România propus de președintele Klaus Iohannis după alegerile din 26 mai.

„Proiectul depus astăzi este un prim pas, pentru că România are nevoie de o reformă constituțională mai amplă și suntem convinși că, în momentul în care vom avea majoritate în Parlament, o majoritate fără PSD, după alegeri anticipate sau la termen, vom merge mai departe cu celelalte propuneri, astfel încât România să se însănătoșească. Mă refer la reformarea Curții Constituționale, confiscarea extinsă a averilor, reforma statului, toate elementele care țin de modernizarea Constituției, pentru că votul de pe 26 mai a arătat că românii își doresc un stat modern și europeană”, a declarat președintele USR, Dan Barna.

Dacă majoritatea PSD-ALDE nu va bloca proiectul depus de Opoziție, românii s-ar putea pronunța asupra revizuirii aduse Constituției odată cu alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului.

Proiectul de revizuire a Constituției inițiat de USR și PNL și susținut de PMP și Pro România:

  1. După alineatul (2) al articolului 37, se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”

  1. Articolul 38, se modifică şi se completează, după cum urmează:

„În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.

  1. La alineatul (3) al articolului 73, litera i) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Prin lege organică se reglementează:

[…]

i) acordarea amnistiei sau a grațierii colective. Acordarea amnistiei și a grațierii colective pentru fapte de corupție este interzisă”.

4. Alineatul (2) și alineatul (3) ale articolului 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea. Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a deputaților sau a senatorilor amnistia şi graţierea colectivă, cu privire la faptele de corupție.

(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată. Nu pot face obiectul inițiativei legislative a Guvernului amnistia și grațierea colectivă, cu privire la faptele de corupție”.

  1. Litera d) a articolului 94 se completează și va avea următorul cuprins:  d) acordă graţierea individuală. Acordarea grațierii individuale pentru fapte de corupție este interzisă”.
  2. Alineatul (6) al articolului 115 se modifică și se completează şi va avea următorul cuprins:

„(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, în domeniul legilor organice având obiectul de reglementare prevăzut de articolul 73 alin.(3) lit. h), i) și l), nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

  1. La articolul 146, după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a1) cu următorul cuprins, iar litera d) din cuprinsul art. 146 se modifică, după cum urmează:

„Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
[..]

a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau  a Avocatului Poporului.”

[..]

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.

Articolul USR și PNL, co-inițiatori ai proiectului de revizuire a Constituției în spiritul referendumului din 26 mai apare prima dată în Uniunea Salvați România.