Curtea Constituțională, sesizată pe legile Justiției marca Ciolacu-Ciucă-Iohannis

Parlamentarii USR și Forța
Dreptei sesizează Curtea Constituțională pe cele trei legi ale Justiției
adoptate pe repede-înainte de coaliția PSD-PNL-UDMR. Proiectele încalcă nu doar
angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni, dar și zeci de
prevederi ale Legii fundamentale.

„Aceste legi ne aruncă
înapoi cu foarte mulți ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase și
acoliții săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu și alții – creaseră o caracatiță
care sufocase întreaga justiție. La fel și acum. Sub pretextul îmbunătățirii
legilor justiției și sub ambalajul unei așa-zise reforme, puterea actuală duce,
de fapt, înapoi justiția din România. Vedem că actuala coaliție a forțat la
maximum adoptarea acestor legi, nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția,
Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o
fostă senatoare cu ștate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că
oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăți.
Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor
avea nicio șansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea
acelui politician. Cei din PSD și PNL vor să toace miliardele din PNRR și banii
din bugetul țării în mod discreționar, fără să fie deranjați în niciun fel de
justiția din România”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al
Justiției.

Proiectele încalcă
prevederile referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, dat fiind
că cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de
Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1079/2022 referitor la legea pentru
desființarea SIIJ, dar conțin foarte multe reglementări problematice care vin
în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe
avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte GRECO.

Alte argumente invocate:

– este creat un statut
special membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de
control democratic

– este golit de atribuții
plenul CSM și, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt
pentru procurori

– este afectată independența
și activitatea DNA și DIICOT, în condițiile în care procurorul general și procurorii-șefi
ai celor două structuri, numiți politic, pot infirma măsurile și soluțiile tuturor
procurorilor din subordine

– lipsa de predictibilitate și
claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a
Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de
membri

– lipsa unor criterii clare,
predictibile și obiective în schimbarea completurilor la ICCJ și formarea
completurilor de cinci judecători

– reglementarea activității
poliției judiciare nu prin lege, ci prin ordin comun al procurorului general și
ministrului de Interne

– afectarea independența judecătorilor
și principiul egalității în drepturi prin renunțarea la evaluarea periodică a
judecătorilor de la ICCJ și prin controlarea de către Secția pentru judecători
a CSM a promovărilor la ICCJ.

În plus, proiectele au fost
adoptate cu încălcarea regulamentelor celor două Camere, fără a fi respectate
termenele pentru dezbaterea în plen. De exemplu, la Senat, au fost supuse aprobării
plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel
că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiți de
posibilitatea de a-și forma propria opinie și de a exprima un vot în cunoștință
de cauză, exercitând mai degrabă un mandat imperativ.

Cele trei legi ale justiției
au fost adoptate pe repede-înainte și în ședințele de plen ale Camerei
Deputaților și Senatului. Practic, pentru amendamente formulate pe câteva mii
de pagini au fost alocate doar câteva ore de „dezbatere” în plen. Mai mult, la
Senat nici măcar nu a existat posibilitatea susținerii în plen a amendamentelor
respinse de Comisia specială.

Solicitarea USR de prelungire a dezbaterilor până la primirea avizului Comisiei de la Veneția a fost, în mod repetat, respinsă.

Sesizarea pe legea privind Statutul judecătorilor și procurorilorDescarcă
Sesizarea pe legea privind organizarea judiciarăDescarcă
Sesizarea pe legea privind Consiliul Superior al MagistraturiiDescarcă

Articolul Curtea Constituțională, sesizată pe legile Justiției marca Ciolacu-Ciucă-Iohannis apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Curtea Constituțională, sesizată pe modificările prin care PSD-PNL facilitează acapararea proprietăților

Deputații USR și Forța
Dreptei au sesizat Curtea Constituțională pe modificările aduse Legii
cadastrului de coaliția PSD-PNL, modificări prin care sunt puse în pericol
proprietățile românilor.

„Sub acoperirea unuia
dintre cele mai importante proiecte naționale, Cadastrul General, coaliția PSD-PNL
a constituit în ultimii ani multe instrumente la îndemâna primarilor și a
clientelei locale prin care se pot acapara proprietăți imobiliare. Prin
modificarea de care vorbim azi, procesul-verbal de vecinătate, necesar pentru
înscrierea în Cartea Funciară a posesiei și mai apoi a proprietății, ar putea
fi semnat de oricine folosește terenul, fie chiar chiriaș sau comodatar, chiar și
în contra intereselor proprietarului. 
Astfel de prevederi relativizează grav proprietatea din România și creionează
un context în care nu pot decât să vă recomand să vă verificați permanent
cărțile funciare și limitele proprietăților”, declară deputatul USR Silviu
Dehelean, membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

„Este necesară mărirea
ritmului de cadastrare a proprietăților și observăm că de la 250 s-a redus la
120 numărul de localități, care să fie alese de președinții de consilii
județene pe criterii subiective și lipsite de transparență. Accelerarea
cadastrării duce la absorbția de fonduri europene atât din perioadele de
programare, cât și din PNRR, fapt care contribuie la bunăstarea tuturor
comunităților locale și creșterea veniturilor populației. În momentul de față
ar fi trebuit incluse în proiect peste 1.200 de localități ca să vorbim de
finalizarea procesului, și nu 120, fapt care înseamnă în realitate o întârziere
de peste 10 ani”, afirmă deputatul Antonel Tănase, membru al Forța Dreptei.

Printre argumentele invocate
în sesizarea depusă la CCR se numără încălcarea flagrantă a art. 44 din
Constituția României, referitor la dreptul de proprietate privată.

Concret, printr-o modificare
adusă art. 41 alin. (3) lit. c) punctul (i) din Legea cadastrului, au fost
introduse ca subiecți care pot încheia procesul-verbal de vecinătate persoane
care nu au nici reprezentarea situației de fapt (din teren), nici pe aceea a
situației de drept – istoricul proprietății, al hotarelor etc., conducând la
înregistrări în cartea funciară mai mari cu mai mult de 15%, fără limită
superioară, decât suprafața deja înscrisă, în temeiul actelor.

În sesizare este invocată și încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care proiectul de modificare a Legii cadastrului și publicității imobiliare a fost amendat în Camera Deputaților într-o asemenea manieră încât sunt diferențe majore de conținut juridic între forma ieșită din Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. Atât de mari sunt diferențele încât se poate spune că s-au discutat două proiecte de lege total diferite.

Articolul Curtea Constituțională, sesizată pe modificările prin care PSD-PNL facilitează acapararea proprietăților apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR sesizează CCR pe majorarea indemnizațiilor primarilor și șefilor de consilii județene

USR depune sesizare la Curtea Constituțională pe legea prin care coaliția
PSD-PNL-UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizațiile pentru primari și
președinții de consilii județene. Sesizarea este semnată și de deputații Forța
Dreptei și ea nu împiedică majorarea salariilor celorlalte categorii de
bugetari, majorare care s-a făcut de la 1 august prin OUG 115/2022, în vigoare
în acest moment.

„În România, regula este excepția de la regulă, dar PSD și PNL au grijă
să nu spună acest lucru. Așa cum s-au lăudat că au oprit angajările la stat,
pentru ca apoi să introducă excepție după excepție, așa au făcut și cu
majorările de salarii. În legea de aprobare a OUG-ului prin care au crescut salariile
unor categorii de bugetari au vrut să introducă, pe șest, majorări și pentru
demnitari, de la președinte, premier și miniștri până la șefi de instituții
publice și aleși locali. Sub presiunea publică, au făcut apoi jumătate de pas
înapoi, păstrând însă majorările pentru primari și președinții de consilii
județene. Adevărul este că PSD, PNL și UDMR au nevoie să-și plătească foarte
bine primarii și șefii de consilii județene pentru ca aceștia să se implice în
strângerea de voturi la viitoarele alegeri, iar până atunci să vegheze că ajung
unde trebuie contractele pe bani publici. Așa cum i-am oprit la Curtea
Constituțională să crească indemnizațiile parlamentarilor așa îi vom opri și
acum”, declară Cristian Seidler, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei
pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.

USR sesizează CCR cu privire la legea de aprobare a OUG 115/2022, lege adoptată săptămâna trecută de Parlament și prin care șefii de consilii județene și primarii primesc majorări a indemnizațiilor de până la 2.000 de lei.

Unul dintre motivele invocate în sesizare se referă la neindicarea sursei
de finanțare, așa cum prevede art. 138 alin. (5) din Constituție. Reamintim că judecătorii
CCR au decis deja – când s-au pronunțat pe creșterea indemnizațiilor
parlamentarilor, creștere forțată de PSD și PNL în luna iunie – că nu pot fi majorate
cheltuielile la bugetul de stat fără solicitarea fișei financiare de la Guvern
și fără stabilirea sursei de finanțare.

USR a invocat și încălcarea prevederilor constituționale referitoare la desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor, în condițiile în care legea a fost adoptată cu două zile înainte să expire termenul stabilit pentru depunerea amendamentelor.

Sesizarea în integralitate.Descarcă

Articolul USR sesizează CCR pe majorarea indemnizațiilor primarilor și șefilor de consilii județene apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a sesizat Curtea Constituțională pe legea avertizorilor de integritate

USR a sesizat CCR cu privire la legea avertizorilor de integritate, lege care, în forma impusă de Coaliția PSD-PNL-UDMR, slăbește considerabil protecția persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituțiile publice și ridică obstacole considerabile în obținerea fondurilor din PNRR. În sesizarea către CCR, sunt invocate patru argumente de neconstituționalitate, printre care încălcarea obligațiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană și lipsa de claritate și predictibilitate a unor prevederi.

USR consideră că legea avertizorilor de integritate, în
forma adoptată de majoritatea PSD-PNL-UDMR, contravine chiar Directivei UE pe
care avea scopul de a o transpune (Directiva 2019/1937 a Parlamentului European
și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care
raportează încălcări ale dreptului Uniunii). Concret, Directiva UE interzice ca
prin transpunerea sa în legislația internă să se diminueze nivelul de protecție
acordat deja unui avertizor. Or, legea PSD-PNL-UDMR exact asta face, scade protecția
oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.

În ceea ce privește lipsa de claritate, precizie și
predictibilitate a legii adoptate zilele trecute, observații și recomandări în
acest sens a formulat și Consiliul Legislativ, doar că ele au fost ignorate de
partidele aflate la putere. De exemplu, legea nu prevede concret, explicit,
clar și previzibil la art. 1 alin. (4) care dezvăluiri ale încălcărilor de
norme nu intră sub incidența legii avertizorilor.

„În acest sens, în raport de prevederile art. 346 din TFUE,
la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot
face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în
materie de achiziții publice în domeniile apărării și securității naționale,
care sunt considerate de stat ca fiind esențiale pentru securitatea națională
și, în mod special, care privesc armament, muniție și material de război. Neconstituționalitatea
textului derivă din faptul că, este imposibil astfel pentru un avertizor să
cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat,
esențiale pentru securitatea națională sau cele privind dotarea de război. Un astfel
de exemplu îl constituie achiziționarea de fier vechi pe post de tehnică
militară. Având în față textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă
se încadrează sau nu, la un moment dat, în noțiunea de chestiune esențială
pentru securitatea națională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”,
argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din
Constituția României, referitoare la teoria „dreptului câștigat”, dat fiind că prin
forma impusă de Coaliția PSD-PNL este diminuată protecția oferită avertizorilor
de integritate sub nivelul actual, conferit de Legea nr. 571/2004 privind
protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din
alte unități care semnalează încălcări ale legii.

Nu în ultimul rând, în sesizarea USR este invocată
încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care, în cadrul
dezbaterilor din Camera Deputaților, Coaliția PSD-PNL a adoptat „numeroase
amendamente care au denaturat semnificativ consimțământul exprimat de Senat cu
privire la adoptarea respectivului act”. Printre modificările semnificative
aduse de deputații Coaliției sărăciei se numără eliminarea raportărilor anonime,
scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la
adresa avertizorilor și impunerea unui termen minim între momentul raportării
și divulgarea publică.

Articolul USR a sesizat Curtea Constituțională pe legea avertizorilor de integritate apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la numirea lui Bogdan Licu drept judecător la CCR

Deputații USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la hotărârea Camerei Deputaților prin care Bogdan Licu, un plagiator cu pregătire cel mult mediocră, este numit judecător la CCR, fără a fi respectate toate condițiile constituționale și legale.

„Curtea Constituțională este o instituție fundamentală a statului român. Totuși, de la an la an, numirile făcute de partide la CCR s-au degradat. Aveam odinioară judecători la CCR de anvergură. În ultima perioadă, cu mici excepții, partidele au preferat, însă, să numească doar cozi de topor, pe criterii strict politice. Astăzi, plenul Camerei Deputaților a avut de ales între original și copie, între original și plagiat. USR, ascultând vocea societății civile, a propus un judecător cu experiență, care și-a fundamentat întreaga carieră pe studiu, pregătire temeinică, note și concursuri pe bune, un judecător care este și formator la INM și care are un doctorat făcut ca la carte. De cealaltă parte, a coaliției PSD-PNL, a venit contraexemplul, care a și fost votat pentru înalta demnitate de judecător la CCR: un candidat împins de la spate de serviciile secrete, care a avut rezultate submediocre de la liceu până la facultatea obscură și neacreditată pe care a terminat-o”, declară deputatul USR Stelian Ion.

Constituția prevede, la art. 143, că judecătorii Curții
Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă
competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea
juridică sau în învățământul juridic superior.

USR consideră că propunerea PSD, votată de deputații
Coaliției sărăciei, nu îndeplinește criteriul constituțional al pregătirii
juridice superioare.

În plus, prin nedepunerea diplomei de licență la dosarul de
candidatură, Bogdan Licu nu a respectat prevederile legale cu privire la
documentele necesare a fi depuse în vederea numirii ca judecător la CCR. La
rândul său, Camera Deputaților nu a analizat documentele oficiale care să
ateste îndeplinirea de către candidat a condițiilor de numire, încălcându-se
astfel dispozițiile cuprinse în art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Clarificarea situației studiilor juridice ale candidatului
Bogdan Licu este cu atât mai importantă cu cât au apărut în spațiul public mari
dubii cu privire la existența vreunei diplome eliberate pe numele acestuia.

Tot în privința dosarului de candidat, lipsesc cu
desăvârșire și alte documente, precum cazierul judiciar și declarația de
necolaborare cu Securitatea și cu actualele servicii de informații. Nici măcar
o copie după cartea de identitate nu s-a sinchisit candidatul PSD să furnizeze în
dosarul de candidatură.

Totodată, din actele prezentate de candidat – CV și
adeverință privind vechimea în muncă – a fost imposibil de analizat, pe
parcursul procedurii parlamentare, dacă Bogdan Licu îndeplinește o altă
condiție esențială pentru un judecător CCR, și anume înalta competență
profesională. Înalta competență profesională se dovedește prin rezultate
profesionale de excepție, materializate în titluri științitifce, cărți și
studii publicate, participări la reuniuni științifice de înaltă ținută, titluri
academice etc.

Nu în ultimul rând, USR atrage atenția Curții
Constituționale că au fost încălcate prevederile regulamentare prin votul „la
pachet” exprimat în Comisia juridică, cu prilejul audierii candidaților.

„În acest sens, a fost imposibil de exprimat o opinie cu
privire la un aviz pozitiv sau negativ pentru fiecare candidat în parte,
dezbaterea privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție devenind
astfel una iluzorie, iar votul a fost doar unul formal, deși Comisia avea
atribuții expres prevăzute privind analiza fiecărui candidat în parte”, se
arată în sesizarea depusă de USR.

Articolul USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la numirea lui Bogdan Licu drept judecător la CCR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Președintele României dă curs cererii USR și atacă la CCR modificările aduse legii de organizare a Curții de Conturi

Președintele României, Klaus Iohannis, a dat curs apelului parlamentarilor USR și a atacat la Curtea Constituțională modificările aduse legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, adoptată prin vot de plenul Senatului în data de 10 iunie 2020.

În scrisoarea adresată Președintelui, parlamentarii USR arătau că modificările aduse subminează independența Autorității de Audit, fiind un atac la adresa arhitecturii constituționale a statului român. Legea votată de majoritatea coagulată în jurul PSD aduce modificări la nivelul competențelor și funcționării Curții de Conturi, care afectează grav independența și statutul acestei instituții care are un rol esențial în controlul cheltuirii banului public.

Scrisoarea parlamentarilor USR a fost însoțită de o anexă în care erau prezentate toate argumentele de natură juridică ce susțineau poziția parlamentarilor USR în această chestiune, multe din acestea fiind preluate și în sesizarea depusă de Preseședinte, azi, la Curtea Constituțională.

Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat: ”Asistăm, zi de zi, la asaltul PSD asupra tuturor instituțiilor de reglementare și control, în special asupra celor care independente fiind, ar putea să pună probleme PSD-ului în încercarea de a ascunde fraudarea banului public. PSD se pregătește de o lungă perioadă în opoziție și acum încearcă să-și subordonze aceste instituții, precum Curtea de Conturi sau Consiliul Concurenței, schimbând modul prin care se aleg conducerile instituțiilor astfel încât să-și poată planta de urgență oameni obedienți în funcții cheie. Îi mulțumim președintelui Iohannis pentru că a ținut seama de cele ce i-am sesizat și a acționat responsabil.” 

USR își exprimase dorința de a sesiza, împreună cu PNL, Curtea Constituțională pe modificările aduse legii de funcționare a Curții de Conturi, însă senatorii PNL nu au putut să strângă semnăturile la timp, astfel încât termenul limită până la care se putea depune sesizarea, a expirat, iar scrisoarea adresată Președintelui Klaus Iohannis a reprezentat o încercare de ultimă instanță pentru a opri distrugerea instituției care controlează modul în care este cheltuit banul public.

Articolul Președintele României dă curs cererii USR și atacă la CCR modificările aduse legii de organizare a Curții de Conturi apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a sesizat CCR în privința legii care crează discriminări pentru biserici la retrocedarea terenurilor

USR a sesizat Curtea Constituțională în privința legii care instituie privilegii pentru biserici și asociațiile cultelor religioase la comasarea terenurilor, proiect susținut de toate celelalte partide parlamentare, cu excepția USR și UDMR. În loc să sprijine agricultorii să comaseze terenuri și să dezvolte agricultura, statul se va ocupa să comaseze terenurile doar pentru biserici. 

„Sub masca unor intenții nobile, comasarea terenurilor și sprijin pentru micii fermieri, legea discriminează fățiș toți producătorii agricoli români, indiferent de forma de organizare, instituind privilegii doar pentru biserici și pentru asociațiile inființate de acestea”, a declarat deputatul USR de Bihor, Silviu Dehelean.

Legea prevede că: 

1. Terenurile fărâmițate și răspândite deținute de biserici vor putea fi trecute în proprietatea statului iar în schimb se vor primi terenuri
comasate, parcele de dimensiuni mari

2. Nu se vor plăti diferențe de valoare între terenurile schimbate. Astfel
în schimbul unor terenuri fără acces și lipsite de utilități, la distanță de așezări, biserica va putea primi terenuri extravilane de-a
lungul drumurilor importante sau la marginea marilor orașe, fără să plătească nicio diferență.

3. Bisericile vor putea primi teren chiar și atunci când nu vor da
teren la schimb, ci doar drepturi litigioase sau adeverințe – adică chiar și atunci cand nu au în proprietate terenul cu
Titlu de proprietate.

„Practic, legea va lăsa Agenția domeniilor statului fără cele mai bune terenuri, iar în schimb va accepta terenuri farâmițate și dispersate, în cazul bun, drepturi litigioase sau adeverințe lipsite de valoare, în cazul rău. Mai mult, prin prevederea potrivit căreia nu se plătește diferență de valoare pentru terenurile schimbate, acest proiect facilitează tunuri de genul celui care făcea carieră nu demult, avându-i ca protagoniști pe un fost parlamentar român, proprietar de club de fotbal, și Ministerul Apărării Naționale. Anul trecut Dragnea voia să dea 65.000 de ha de păduri cultelor religioase, acum au votat o lege prin care terenurile mai valoroase de la Agenția domeniilor statului trec în proprietate privată a bisericilor”, a explicat deputatul Silviu Dehelean.

Sesizarea de neconstituționalitate inițiată de USR a fost semnată și de deputați UDMR și deputați independenți și ai minorităților.

România nu a finalizat nici după 30 de ani procesul de retrocedare al proprietăților. În cadrul unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură al României – cadastrul general  – România a reușit performanța de a avea finalizate măsurătorile în 86 de UAT-uri din 3181!

Una dintre legile menite să realizeze comasarea terenurilor pentru dezvoltarea agriculturii, Legea 17, adoptată de Parlament în 2014, nu este nici în prezent aplicată: statul român nu a folosit niciodată dreptul de preemțiune și în baza acestei legi nu s-a aplicat nici măcar o sancțiune.

Parlamentarii USR au depus proiecte de lege prin care au încercat să fixeze tarifele pe care le plătesc oamenii pentru lucrări de cadastru, în așa fel încât să nu mai fie majorate de ANCPI, precum și să ofere scutiri de taxe pentru anumite operațiuni de cadastru, cum ar fi alipierea terenurilor din extravilan. Proiectele au ca scop terminarea procesului de cadastrare, care blochează proiectele noi de investiții.

Detalii proiect pentru scutirea de taxe – http://cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17900

Detalii proiect pentru fixarea taxelor de cadastru – http://cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18004

Articolul USR a sesizat CCR în privința legii care crează discriminări pentru biserici la retrocedarea terenurilor apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR a atacat la CCR modificările aduse Legii concurenţei deoarece încalcă principiul bicameralismului

USR a sesizat Curtea Constituțională, împreună cu PNL,
privind legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 39/2017 privind acţiunile
în despăgubire în cazurile de încălcare a dispoziţiilor legislaţiei în materie
de concurenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei
nr. 21/1996.

George Edward Dircă, Senator USR, de profesie avocat: ”
Modalitatea prin care Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a
Guvernului nr.39/2017 privind acţiunile în despăgubire în cazurile de încălcare
a dispoziţiilor legislaţiei în materie de concurenţă, precum şi pentru
modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996 (L163/2017) încalcă
principiul bicameralismului pentru că forma adoptată la Camera Deputaților este
foarte diferită de cea discutată în Senat, probabil, ca urmare a negocierilor
personale dintre președinții celor două comisii implicate în adoptarea raportului
asupra legii.”

Nu trebuie ignorat faptul că legea în vigoare oferă garanții
menite să asigure standarde ridicate de competență și independența membrilor
Consiliului Concurenței, prin faptul că propunerile sunt de apanajul Colegiului
Consultativ, organism nepermanent, format din 11 până la 17 reprezentanți ai
mediului universitar de concurență, ai mediului de afaceri şi ai asociațiilor
de protecție a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul
economic, juridic ori al concurenței, precum și din faptul că înainte de a fi
numiți de către Președintele României, cei nominalizați trebuie să obțină
avizul Guvernului și să fie audiați în comisiile parlamentare.

În schimb, forma adoptată și trimisă spre promulgare
transformă Consiliul Concurenței într-o instituție subordonată unei majorități
parlamentare care se află la putere în momentul reînnoirii mandatelor. Dar, cel
mai grav, este faptul că mandatele membrilor Consiliului Concurenței urmează să
expire TOATE la același termen, deși în cazul tuturor instituțiilor autonome
precum ANRE, ANCOM, ASF etc. mandatele conducerii se reînnoiesc intercalat,
tocmai pentru a preîntâmpina un eventual abuz al unei majorități parlamentare
care ar transforma instituția într-un instrument aservit politic.

George Dircă: ”Consiliul Concurenței este o instituție
esențială în asigurarea funcționării unei economii de piață libere și a unui
climat cu adevărat concurențial, apărând, în cele din urmă, consumatorii finali
de eventualele abuzuri și derapaje anticoncurențiale ale unor operatori
economici”.

Articolul USR a atacat la CCR modificările aduse Legii concurenţei deoarece încalcă principiul bicameralismului apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Nicu Fălcoi critică decizia Comisiei de Constituționalitate de sesizare a CCR în cazul Tăriceanu

Senatorul USR Nicu Fălcoi a votat împotriva raportului de
încuviințare a solicitării domnului senator Călin Popescu-Tăriceanu, adresată
Președintelui Senatului, în vederea sesizării Curții Constituționale cu privire
la un conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României,
reprezentat prin Senat și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. Raportul a fost adoptat
de Comisia de Constutuționalitate a Senatului cu 5 voturi pentru și 4
împotrivă.

În condițiile în care Secretarul Comisiei de Constituționalitate, senatorul PSD Sibinescu Ionuț a refuzat consemnarea în raport și a opiniei divergente, a celor care au votat împotrivă, Senatorul USR Nicu Fălcoi, care este și Președintele Comisiei, a depus la Biroul Permanent al Senatului, ca anexă, și a punctul de vedere divergent.

Nicu Fălcoi: ”Președintele Senatului este singurul care
are ca atribuție sesizarea Curții Constituționale privind conflictul juridic de
natură constituțională între Parlamentul României și alte instituții ale
Statului Român. Numai că domnul Titus Corlățean se teme să ia o decizie în
favoarea domnului Tăriceanu care ar putea deranjeze opinia publică și atunci a
pus Biroul Permanent să ceară un punct de vedere din partea Comisiei de
Constituționalitate. În acest fel, dl Corlățean se echivează de a lua o decizie
corectă – aceea de a nu semnala existența unui conflict de natură
constituțională între instituția numită Călin Popescu-Tăriceanu și Ministerul
Public. Pentru a-și salva aliatul în dărâmarea justiției, dl Corlățean încearcă
să-și acopere o decizie profund greșită printr-o hârtie a unei comisii
parlamentare care nu avea niciun rol în acest proces.”

Reamintim că fostul Președinte al Senatului, dl Călin
Popescu Tăriceanu a refuzat să soluționeze o cerere adresată Senatului de
Agenția Națională pentru Integritate la data de 24 februarie 2017, referitoare
la constatarea încetării mandatului domnului senator Marciu Ovidiu Cristian
Dan, datorită încălcării regimului legal de incompatibilități.

Prezentăm în continuare opinia separată a celor 4 senatori
care au votat împortiva cererii dl. Călin Popescu Tăriceanu, de sesizăre a
Curții Constituționale cu privire la un conflict juridic de natură
constituțională între Parlamentul României, reprezentat prin Senat și Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

PUNCT
DE VEDERE

referitor la solicitarea domnului senator Călin
Popescu-Tăriceanu de sesizare a Curții Constituționale  în vederea constatării existenței unui
conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul
României

Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională
dintre autoritățile publice nu este definită nici în Constituție și nici în
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Astfel, conținutul acesteia a fost dezvoltat pe cale jurisprudențială de către
Curtea Constituțională.

În Decizia nr. 53/2005, Curtea a reținut că noțiunea de
conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice presupune
„acte sau acțiuni concrete prin care o
autoritate sau mai multe își arogă
puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor
autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în
declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în
obligațiile lor”. De asemenea, prin Decizia nr. 97/2008, Curtea a
reținut că „conflictul juridic de natură
constituțională există între două sau mai multe autorități și poate privi conținutul ori întinderea atribuțiilor lor
decurgând din Constituție, ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de
competență, pozitive sau negative, și care pot crea blocaje instituționale”.
Curtea a mai statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție „stabilește
competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură
constituțională ivit între autoritățile publice, iar nu numai conflictele de
competență născute între acestea”. Prin urmare, noțiunea de conflict
juridic de natură constituțională „vizează
orice situații juridice conflictuale a
căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției” (Decizia nr.
901/2009).

Sintetizând,
Curtea Constituțională a reținut, în Decizia nr. 108/2014, că aceste
conflicte au următoarele trăsături cumulative:

„sunt conflicte juridice; sunt conflicte juridice de natură constituțională; creează blocaje instituționale; vizează nu numai conflictele de competență (pozitive sau negative) născute între autoritățile publice, ci și orice situații conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct din textul Constituției; se referă numai la anumite autorități care pot apărea ca subiecte ale acestuia.”

Raportat
la cauza de față, apreciem că situația de fapt expusă în cererea formulată de domnul
senator Călin Popescu-Tăriceanu nu întrunește condițiile existenței unui
conflict juridic de natură constituțională generat de conduita Ministerului
Public, din motivele expuse în continuare.

În esență, acesta susține că
începerea urmăririi penale și solicitarea unor documente Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, în legătură cu neîntreprinderea
demersurilor necesare constatării încetării mandatului dlui. senator Marciu
Ovidiu Cristian Dan din motiv de incompatibilitate constituie o interferență a
Ministerului Public în activitatea Senatului, de natură a încălca principiul
colaborării loiale între instituții și de a genera un conflict juridic de
natură neconstituțională.

Potrivit susținerilor
domnului senator Popescu-Tăriceanu, faptul că soluționarea cererii înaintate de
Agenția Națională de Integritate în data de 2.03.2017, în urma rămânerii
definitive prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 949/4.03.2015
a raportului de evaluare nr. 30367/15.07.2012, durează o perioadă mai
îndelungată, ține de specificul activității parlamentare și al procedurii de
lucru în comisia juridică.

În acest context, amintim următoarele considerente reținute de Curtea
Constituțională în Decizia nr. 972/2012: Curtea observă şi reţine că
teza potrivit căreia o Cameră a Parlamentului poate, în virtutea dispoziţiilor
regulamentare proprii, să cenzureze sub orice aspect o hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă, care a dobândit autoritate de lucru judecat,
echivalează cu transformarea acestei autorităţi în putere judecătorească,
concurentă cu instanţele judecătoreşti în ceea ce priveşte înfăptuirea
justiţiei. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii
că, în România, există persoane/instituţii/autorităţi cărora nu le sunt
opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege, deci care
sunt mai presus de lege. Ori, o astfel de interpretare dată
dispoziţiilor referitoare la autonomia regulamentară este în vădită
contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (2), art. 61 alin.
(1), art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie.

Din această perspectivă,
Curtea observă că, prin votul negativ cu privire la starea de
incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească,
Senatul a acţionat ultra vires, arogându-şi competenţe care aparţin puterii
judecătoreşti. Prin urmare, Curtea constată existenţa unui conflict juridic
de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea
legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea
judecătorească să îşi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu
care a fost învestită.

În lumina jurisprudenței anterior
citate, se poate constata că Senatul era obligat să ia act de existența stării
de incompatibilitate și de a constata încetarea de drept a mandatului domnului
senator Marciu Ovidiu Cristian Dan. Ori, prin refuzul de a supune votului
plenului Senatului hotărârea de încetare a mandatului timp de peste 3 ani,
Senatul a intervenit în procesul de realizare a justiției, blocând executarea
hotărârii judecătorești (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.
949/4.03.2015). Astfel, situația expusă de dl. Popescu-Tăriceanu întrunește
condițiile unui conflict juridic de natură constituțională din perspectiva
dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în
stat şi egalitatea în faţa legii, de care se face vinovat, însă, Senatul, și nu Ministerul Public, contrar celor susținute de petent.

Pe de altă parte, față de cele susținute de dl. Popescu-Tăriceanu, subliniem faptul că demersurile întreprinse de Ministerul Public nu sunt de natură a crea blocaje instituționale, întrucât acestea nu impietează, în niciun fel, asupra activității Senatului. Prin urmare, nu se poate reține un conflict juridic de natură constituțională provocat de Ministerul Public, întrucât lipsește o trăsătură esențială specifică acestor conflicte – „creează blocaje instituționale” (a se vedea Decizia CCR nr. 108/2014).

            În privința susținerilor referitoare la faptul că
Ministerul Public nesocotește dispozițiile Regulamentului Senatului care
stabilesc rolul Președintelui Senatului, în sensul că acesta nu ar putea fi
tras la răspundere pentru nesupunerea la vot în plen a hotărârii de încetare a
mandatului dlui. senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, întrucât stabilirea
ordinii de zi a ședințelor plenului nu este de competența sa, ci a biroului
permanent, care ia deciziile prin vot acoperit de imunitatea parlamentară (art.
72 alin. 1 din Constituție), învederăm că acestea au natura unor veritabile
apărări de fond. Astfel, analiza acestora este de apanajul exclusiv al
organelor judiciare, și nu al Senatului sau al Curții Constituționale.

În concluzie, considerăm că nu
există temeiuri pentru sesizarea
Curții Constituționale în vederea constatării existenței unui conflict juridic
de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul României.

Senator,

Nicu FĂLCOI

Articolul Senatorul USR Nicu Fălcoi critică decizia Comisiei de Constituționalitate de sesizare a CCR în cazul Tăriceanu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Sesizare la CCR pe legea care sporește puterile Poliției și Jandarmeriei

Uniunea Salvați România a depus, alături de PNL, o sesizare de neconstituționalitate cu privire la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, lege inițiată de Florin Iordache și Carmen Dan.

„De la primele proteste generate de OUG 13 și cu atât mai mult de la 10 august încoace, PSD și ALDE nu visează decât la întărirea organelor de forță ale statului și la crearea cadrului legal care să permită puterii înăbușirea oricărei forme de revoltă populară. Este inadmisibil ca instituțiile statului să fie folosite de politicieni împotriva propriului popor, iar această lege exact asta face, creează pârghiile pentru ca Poliția și Jandarmeria să-i bată pe protestatarii pașnici sau să-i ducă la secție și să-i țină, fără justificare, cât vor mai marii zilei. Să nu uităm că nici acum, la aproape 11 luni de la protestul din 10 august, cei care au ordonat gazarea și agresarea manifestanților pașnici nu au răspuns în fața legii, iar PSD și ALDE, cu sprijinul UDMR, mai fac acum un pas prin care să-i reducă pe români la tăcere”, a declarat deputatul USR Stelian Ion, vicelider al grupului USR din Camera Deputaților.

USR argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că prevederile legii încalcă art. 1 alin. (5) și art. 53 din Constituție, care stabilesc că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, respectiv cadrul în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți.

Sintagma „motive verosimile”, invocată în mod repetat în lege drept premisă pentru restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, nu este definită în legislația din domeniul ordinii și siguranței publice, astfel că este vorba de o lipsă de claritate a prevederilor legii. În lipsa unei definiții legale care să clarifice înțelesul acestei sintagme, se poate constata că standardul existenței unor „motive verosimile” nu impune, în fapt, existența niciunui element obiectiv, cuantificabil, în virtutea căruia polițistul să poată acționa.

De asemenea, legea nu reglementează cu claritate faptul că folosirea mijloacelor de constrângere trebuie realizată exclusiv când comportamentul persoanei vizate o impune în mod strict necesar și nici nu stabilește o ierarhie clară a mijloacelor de constrângere, ceea ce crează posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți în mod abuziv.

USR consideră și că legea prin care sunt sporite puterile Poliției și Jandarmeriei încalcă art. 20 alin. (2) și art. 22 din Constituție, referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, respectiv la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică.

Este vorba despre faptul că legea introduce o prezumție de legitimă apărare în favoarea polițistului, care va fi, astfel, îndrituit să riposteze. Or, o astfel de soluție legislativă încalcă Codul european de etică al Poliției, dar mai ales jurisprudența CEDO, având potențialul de a pune în pericol o serie de valori constituționale, precum viața sau integritatea fizică și pshică.

Articolul Sesizare la CCR pe legea care sporește puterile Poliției și Jandarmeriei apare prima dată în Uniunea Salvați România.