USR a depus proiecte de modificare a Codurilor penale pentru a preîntâmpina închiderea altor dosare penale

USR a depus, la
inițiativa deputaților Stelian Ion și Silviu Dehelean, două proiecte de
modificare a Codurilor penale astfel încât acestea să fie puse în acord cu
deciziile Curții Constituționale și să nu se repete situația prescripției
răspunderii penale, soldată cu închiderea a mii de dosare de corupție și
criminalitate organizată.

„Modificarea Codurilor
penale reprezintă un jalon în PNRR, trebuie să intre în vigoare până la
sfârșitul anului și nu putem avea încredere în ministrul Predoiu, nici că
respectă termenele, nici că va propune legi bune. Noile proiecte ale CP și CPP
erau finalizate încă din septembrie anul trecut, când am plecat de la
Ministerul Justiției. De atunci, ministrul le-a ținut în sertare și, periodic,
ne anunță că sunt gata și le trimite coaliției spre aprobare. La fel a făcut și
cu legea avertizorilor de integritate, generând riscul de a bloca primirea
banilor din PNRR pentru nerespectarea termenelor asumate”, declară Stelian
Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

„E deja un obicei al
majorității PSDNL-UDMR să nu modifice legile conform deciziilor CCR, mai ales
în domeniul penal, astfel încât să lase portițe infractorilor. S-a întâmplat
deja în privința prescrierii și mii de dosare cu prejudicii de miliarde de lei,
de corupție, crimă organizată și evaziune fiscală, se vor închide. Pentru a
preveni o astfel de situație, am inițiat punerea în acord a Codului penal și Codului
de procedură penală cu deciziile CCR, dar și cu propunerile venite din partea
societății civile”, afirmă Silviu Dehelean, deputat USR și membru în
Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Proiectele USR de
modificare a Codului penal și Codului de procedură penală vizează doar
articolele care au făcut subiectul deciziilor CCR din ultimii ani.

În privința Codului
penal, promovat în 2009 tot de Cătălin Predoiu, pe atunci ministru în Guvernul
Boc, și adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, nu prin dezbatere în
Parlament, sunt 10 decizii ale CCR care nu au fost urmate de demersuri de
punere în acord a Codului cu dispozițiile Legii fundamentale.

Printre ele se numără Decizia
CCR nr. 392/2017 prin care judecătorii constituționali au arătat că trebuie să
existe un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În lumina
ultimelor decizii ale CCR privind prescripția răspunderii penale, care duc acum
la închiderea a mii de dosare, există riscul ca pe viitor CCR să declare
neconstituțional articolul referitor la abuzul în serviciu. Din acest motiv,
proiectul USR propune un prag valoric la valoarea unui salariu minim brut pe
economie, precizând, totodată, că reprezintă abuz în serviciu și încălcarea
legii care afectează drepturi sau libertăți fundamentale prevăzute de
Constituție și de convențiile și tratatele internaționale la care România este
parte.

În felul acesta, USR vrea
să dezamorseze bomba plasată de CCR prin deciziile din epoca Dragnea și să preîntâmpine
o nouă lovitură de grație dată justiției penale, în beneficiul infractorilor
care au devalizat bugetul țării.

Proiectul de modificare a Codului Penal – AICI

Proiectul de modificare a Codului de procedură penală – AICI

Articolul USR a depus proiecte de modificare a Codurilor penale pentru a preîntâmpina închiderea altor dosare penale apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Curtea Constituțională a ajuns un simplu instrument politic

Decizia de astăzi a
Curții Constituționale de a respinge sesizările USR pe legile Justiției, în
absența unui aviz al Comisiei de la Veneția, demonstrează că CCR a ajuns un
simplu instrument politic.

„CCR a ajuns un
simplu instrument politic. S-a degradat până la un nivel foarte jos, de alarmă.
Ori de câte ori e o speță cu miză politică, deciziile sunt preponderent
politice, mai puțin juridice. CCR a devenit un fel de legiuitor, își arogă
puteri pe care nu le are, tranșează dispute politice. Astăzi, a decis că legile
justiției sunt constituționale. În primul rând, CCR trebuia să amâne
soluționarea obiecțiilor până la pronunțarea avizului Comisiei de la Veneția.
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția se va da pe 16 noiembrie, timp
suficient și pentru coordonarea cu calendarul legat de ridicarea MCV și
aderarea la Schengen. Apoi, în cele aproximativ 100 de pagini de argumente depuse
de noi existau suficiente temeiuri pentru declararea neconstituționalității
unor articole din noile legi ale justiției”, declară Stelian Ion, deputat
USR și fost ministru al Justiției.

USR îi solicită
președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legile justiției în forma actuală
și să aștepte pronunțarea Comisiei de la Veneția. Un președinte responsabil nu
poate încuraja oligarhizarea justiției, așa cum a gândit ministrul Cătălin
Predoiu. În caz contrar, se poate crede că președintele preferă un sistem
judiciar slab, anemic raportat la înfăptuirea actului de justiție pentru omul
de rând, dar puternic ca scut pentru camarila politică iubitoare de BMW-uri și
ca instrument de anihilare a adversarului politic.

„În mod normal, cu
aceste legi nocive care ne aruncă înapoi în perioada neagră a justiției
comandate de la partid din vremea Năstase-Stănoiu, nu s-ar putea ridica MCV.
Iohannis va miza totul pe negocierile politice și pe jucarea cărții poziției
geostrategice a României. Doar așa s-ar mai putea ridica MCV, nicidecum pentru
că România a înregistrat progrese și a îndeplinit toate obiectivele din MCV”,
mai precizează Stelian Ion.

Cât despre CCR, este
tot mai clar că, fără o reformă a acestei instituții, în România nu se vor
putea face reforme pe baze constituționale solide pentru că CCR va juca de
fiecare dată politic.

USR va depune săptămâna viitoare un proiect legislativ de reformă a CCR pentru a nu mai permite acestei instituții să facă atât de ușor jocuri politice.

Articolul USR: Curtea Constituțională a ajuns un simplu instrument politic apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Curtea Constituțională, sesizată pe legile Justiției marca Ciolacu-Ciucă-Iohannis

Parlamentarii USR și Forța
Dreptei sesizează Curtea Constituțională pe cele trei legi ale Justiției
adoptate pe repede-înainte de coaliția PSD-PNL-UDMR. Proiectele încalcă nu doar
angajamentele asumate de România în fața partenerilor europeni, dar și zeci de
prevederi ale Legii fundamentale.

„Aceste legi ne aruncă
înapoi cu foarte mulți ani, în perioada de preaderare, când Adrian Năstase și
acoliții săi – Cătălin Voicu, Rodica Stănoiu și alții – creaseră o caracatiță
care sufocase întreaga justiție. La fel și acum. Sub pretextul îmbunătățirii
legilor justiției și sub ambalajul unei așa-zise reforme, puterea actuală duce,
de fapt, înapoi justiția din România. Vedem că actuala coaliție a forțat la
maximum adoptarea acestor legi, nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția,
Comisie la care, vedem în aceste zile, a avut grijă să desemneze un politruc, o
fostă senatoare cu ștate vechi în PNL. Aceste legi, pe lângă faptul că
oligarhizează tot sistemul judiciar, fac extrem de mult rău întregii societăți.
Românii care se vor intersecta, la un moment dat, cu vreun politician nu vor
avea nicio șansă pentru că toate aceste mecanisme create vor lucra în favoarea
acelui politician. Cei din PSD și PNL vor să toace miliardele din PNRR și banii
din bugetul țării în mod discreționar, fără să fie deranjați în niciun fel de
justiția din România”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al
Justiției.

Proiectele încalcă
prevederile referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, dat fiind
că cele trei proiecte votate nu doar că nu corectează aspectele criticate de
Comisia de la Veneția prin Avizul nr. 1079/2022 referitor la legea pentru
desființarea SIIJ, dar conțin foarte multe reglementări problematice care vin
în contradicție flagrantă cu unele recomandări din cadrul MCV, cu mai multe
avize ale Comisiei de la Veneția date în alte spețe și cu unele rapoarte GRECO.

Alte argumente invocate:

– este creat un statut
special membrilor CSM, făcând dificil ca aceștia să se supună mecanismelor de
control democratic

– este golit de atribuții
plenul CSM și, de facto, vor fi două CSM-uri, unul pentru judecători, celălalt
pentru procurori

– este afectată independența
și activitatea DNA și DIICOT, în condițiile în care procurorul general și procurorii-șefi
ai celor două structuri, numiți politic, pot infirma măsurile și soluțiile tuturor
procurorilor din subordine

– lipsa de predictibilitate și
claritate a prevederilor referitoare la posibilitatea colegiului de conducere a
Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal de
membri

– lipsa unor criterii clare,
predictibile și obiective în schimbarea completurilor la ICCJ și formarea
completurilor de cinci judecători

– reglementarea activității
poliției judiciare nu prin lege, ci prin ordin comun al procurorului general și
ministrului de Interne

– afectarea independența judecătorilor
și principiul egalității în drepturi prin renunțarea la evaluarea periodică a
judecătorilor de la ICCJ și prin controlarea de către Secția pentru judecători
a CSM a promovărilor la ICCJ.

În plus, proiectele au fost
adoptate cu încălcarea regulamentelor celor două Camere, fără a fi respectate
termenele pentru dezbaterea în plen. De exemplu, la Senat, au fost supuse aprobării
plenului exact în ziua în care au primit raport din partea Comisiei speciale, astfel
că parlamentarii care nu sunt membri ai comisiei au fost lipsiți de
posibilitatea de a-și forma propria opinie și de a exprima un vot în cunoștință
de cauză, exercitând mai degrabă un mandat imperativ.

Cele trei legi ale justiției
au fost adoptate pe repede-înainte și în ședințele de plen ale Camerei
Deputaților și Senatului. Practic, pentru amendamente formulate pe câteva mii
de pagini au fost alocate doar câteva ore de „dezbatere” în plen. Mai mult, la
Senat nici măcar nu a existat posibilitatea susținerii în plen a amendamentelor
respinse de Comisia specială.

Solicitarea USR de prelungire a dezbaterilor până la primirea avizului Comisiei de la Veneția a fost, în mod repetat, respinsă.

Sesizarea pe legea privind Statutul judecătorilor și procurorilorDescarcă
Sesizarea pe legea privind organizarea judiciarăDescarcă
Sesizarea pe legea privind Consiliul Superior al MagistraturiiDescarcă

Articolul Curtea Constituțională, sesizată pe legile Justiției marca Ciolacu-Ciucă-Iohannis apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR sesizează CCR pe legea prin care PSD și PNL au dat undă verde penalilor în avocatură

USR a sesizat Curtea
Constituțională cu privire la modificările aduse de coaliția PSD-PNL-UDMR legii
avocaturii, modificări care permit persoanelor condamnate pentru infracțiuni
grave – inclusiv pentru loviri sau alte violențe, pentru violențe în familie, șantaj,
amenințare, trafic de droguri – să devină avocați sau, dacă sunt deja și au
fost condamnați, să își continue nestingheriți activitatea. Sesizarea a fost semnată
de deputații USR și deputații Forța dreptei.

„Fără penali în avocatură.
Asta am propus noi, USR, coaliției PSD-PNL. Să nu se mai permită persoanelor
condamnate pentru săvârşirea unor infracţiuni să devină avocaţi sau să îşi
continue activitatea în avocatură. S-a văzut, însă, la vot că pentru PSD şi PNL
este în regulă ca avocatura să devină un coş de gunoi pentru toate rebuturile
care trebuie să-şi găsească un loc să-și desfășoare activitatea profesională în
justiţie. Textul votat de majoritate, pe lângă faptul că este redactat foarte
prost, cu multe repetiţii, nu face decât să enumere limitativ câteva categorii
de infracţiuni, însemnând că toate celelalte infracţiuni sunt permise în
avocatură. Deci, o ruşine mai mare ca acest text cu greu poate fi imaginată,
drept pentru care am sesizat Curtea Constituțională”, declară Stelian Ion,
deputat USR și fost ministru al Justiției.

În sesizarea depusă la CCR,
USR arată că proiectul de modificare a Legii pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20236)
conține prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, încălcând
astfel principiul
securității juridice și principiul clarității legii.

Proiectul a fost adoptat de Camera
Deputaților în ședința de plen din 27 septembrie, după ce în Comisia juridică fusese
acceptată propunerea USR să fie considerate nedemne de a fi avocat toate
persoanele condamnate la închisoare pentru cel puțin un an.

În plen, PSD, PNL și UDMR au
decis să-i protejeze pe penalii care vor să devină avocați și au introdus o
listă limitativă de infracțiuni (infracțiune contra vieții, infracţiune contra
patrimoniului, infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, infracţiune de
corupţie sau de serviciu, infracţiune de fals, infracţiune care aduce atingere
unor relaţii privind convieţuirea socială, infracţiune contra securităţii
naţionale sau o infracţiune de genocid, contra umanităţii și de război) a căror
comitere atrage imposibilitatea de a practica profesia de avocat.

Articolul USR sesizează CCR pe legea prin care PSD și PNL au dat undă verde penalilor în avocatură apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Coaliția PSD-PNL dă undă verde penalilor în avocatură

Bătăuși, traficanți și alte persoane condamnate pentru infracțiuni grave vor putea exercita profesia de avocat prin votul dat astăzi de deputații PSD, PNL și UDMR în plenul Camerei Deputaților. USR a cerut retrimiterea la comisie a proiectului de lege, dar coaliția PSD-PNL a refuzat. La votul final, USR a votat împotrivă și ia în calcul sesizarea Curții Constituționale.

„PSD, PNL și UDMR au făcut, astăzi, alba-neagra între comisie și plen. În Comisia juridică a fost votat un amendament cuprinzător care interzicea persoanelor care au fost condamnate pentru infracțiuni grave să mai exercite profesia de avocat. În plen, s-au sucit însă și au votat ca persoane care au săvârșite infracțiuni grave – spre exemplu, împotriva integrității corporale și a sănătății, împotriva libertății persoanei, pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor și altele – să poată exercita profesia de avocat. Nici infracțiunile prevăzute în legi speciale nu au fost prinse, așa că, sub pretextul punerii în acord cu deciziile Curții Constituționale, PSD și PNL nu au făcut decât să creeze niște portițe prin care să facă din avocatură coșul de gunoi al profesiilor juridice. Toți condamnații din toate profesiile juridice, inclusiv din magistratură, își vor găsi refugiul în avocatură, care este o profesie nobilă și ar trebui să fie respectată”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

„Au pus în raport un amendament civilizat pentru a-l schimba în plen, în ultimul moment. Chiar ne miram cum vor PSD și PNL să scoată penalii din avocatură, dar am constatat că nu vor asta. Am solicitat retrimiterea proiectului la comisie, spre a fi rediscutat, dar au refuzat și l-au votat pe repede-înainte”, precizează Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților.

În Comisia Juridică, USR a încercat să modifice proiectul astfel încât toate persoanele condamnate la închisoare pentru cel puțin un an, să fie considerate nedemne de a fi avocat. Propunerea a fost acceptată, dar, în ședința de plen, PSD, PNL și UDMR s-au gândit că trebuie să-i protejeze pe penalii care vor să devină avocați și au introdus o listă limitativă de infracțiuni (infracțiune contra vieții, infracţiune contra patrimoniului, infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, infracţiune de corupţie sau de serviciu, infracţiune de fals, infracţiune care aduce atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, infracţiune contra securităţii naţionale sau o infracţiune de genocid, contra umanităţii și de război) a căror comitere să atragă imposibilitatea de a practica profesia de avocat.

Articolul Coaliția PSD-PNL dă undă verde penalilor în avocatură apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Comisarul european pentru Justiție: Așteptați avizul Comisiei de la Veneția înainte de adoptarea legilor justiției!

Deputații USR Stelian Ion și Silviu Dehelean, împreună cu europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, au avut astăzi, la Bruxelles, o întâlnire cu Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, iar oficialul european avertizează că legile justiției nu trebuie să fie adoptate fără avizul Comisiei de la Veneția.

„În urma acestor discuții avem un mesaj foarte clar pentru autoritățile de la București: nu grăbiți adoptarea legilor Justiției, așteptați avizul Comisiei de la Veneția! Este un mesaj fără dubiu. Avem timp, în PNRR este stabilit ca termen pentru acest jalon mijlocul anului viitor, avem răgaz să adoptăm niște legi care să fie și bune, să fie un plus pentru justiție. Nu există niciun calendar agreat de ministrul Cătălin Predoiu cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a trece pe repede-înainte aceste legi. Acum patru ani, în Comisia Iordache, am dezbătut timp de mai multe luni. Acum, vor să grăbească doar pentru că li se pare favorabil contextul geopolitic și vor să adopte niște legi proaste, care pot pune în pericol toate eforturile de până acum”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

USR a solicitat, de
mai multe ori, pe parcursul dezbaterilor din Camera Deputaților a legii privind
Consiliul Superior al Magistraturii, prima lege din pachetul legilor justiției,
ca o dezbatere în plen și votul final să se dea doar după ce se va pronunța
Comisia de la Veneția pe proiectele Predoiu. Coaliția PSD-PNL-UDMR a refuzat,
pentru că se grăbește să finalizeze ce a început Liviu Dragnea în ceea ce
privește subjugarea sistemului judiciar.

USR a reiterat astăzi
solicitarea, în mod oficial, prin cerere adresată conducerii Senatului.

„Mesajul comisarului european a fost unul foarte clar, repetat de mai multe ori. Nu este un mesaj adresat numai României, este un mesaj transmis mai multor țări. Nu este niciun fel de grabă și de înțelegere cu Comisia Europeană, putem adopta legile justiției după ce vine avizul Comisiei de la Veneția”, precizează europarlamentarul USR Vlad Gheorghe.

„Comisia Europeană și, în mod special, comisarul european pentru Justiție au determinarea să urmărească respectarea statului de drept, a recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale celorlalte instituții, a mecanismului MCV. Că vor sau nu vor PSD și PNL, aceste lucruri până la urmă se vor întâmpla”, afirmă și deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia specială pentru legile Justiției.

Declarațiile video ale reprezentanților USR: AICI.

Articolul Comisarul european pentru Justiție: Așteptați avizul Comisiei de la Veneția înainte de adoptarea legilor justiției! apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Amendamentele USR la legile Justiției vizează de la înlăturarea influențelor politice în anchetele penale la alegerea membrilor CSM prin scrutin universal

USR a depus zeci de amendamente la proiectele Predoiu de legi ale Justiției și va lupta pentru adoptarea lor în Comisia specială, pentru că românii au nevoie de o justiție independentă și puternică, nu de una obedientă, care să asculte indicațiile politice și să acorde sprijin și protecție politicienilor mufați la banul public.

„Legile Justiției în varianta Predoiu, intrate astăzi în dezbaterea Comisiei Iordache 2, duc România înapoi, chiar în perioada de preaderare la Uniunea Europeană. Din multe puncte de vedere, aceste legi sunt mai proaste decât varianta ieșită în 2018 din Comisia Iordache. Ce nu a reușit în 2018 Liviu Dragnea reușește, se pare, Klaus Iohannis prin proiectele susținute de PNL, PSD și UDMR. USR a depus amendamente pe chestiunile esențiale și va lupta pentru ca ele să fie adoptate. În 2017, lucrările Comisiei Iordache au durat peste 2 luni. Acum, Cătălin Predoiu și coaliția la putere încearcă un șantaj, să ne forțeze să discutăm pe repede-înainte aceste proiecte. Obiectivul lor: în mai puțin de o lună să treacă noile legi ale Justiției. Dacă le va reuși planul, România va avea o justiție mai slabă, mai puțin independentă și mai puțin eficientă decât avem acum, iar acest lucru va conta nu doar pentru discuția despre ridicarea MCV, ci pentru cetățeanul de rând”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

Unul dintre
amendamentele USR vizează înlăturarea posibilelor influențe politice în anchetele
penale, inclusiv în ceea ce privește cercetarea faptelor de corupție. Concret, USR
vizează procedura de numire a procurorilor de rang înalt, astfel încât să fie
introdus un element exterior factorului politic: Secția de procurori din CSM să
dea un aviz conform, care să fie luat în calcul.

Un alt amendament
USR vizează întărirea Poliției judiciare și punerea ei în subordinea
parchetelor. Procurorii, fără polițiști de Poliție judiciară, nu-și pot face
treaba și lucrul acesta este știut inclusiv de ministrul Predoiu, care a
introdus în proiectele de legi numeroase prevederi nocive.

Alt amendament
USR are legătură cu puterea discreționară pe care ministrul Predoiu o dă procurorului
general și procurorilor-șefi DNA și DIICOT. Concret, USR propune eliminarea
posibilității ca procurorul general și procurorii-șefi DNA și DIICOT să infirme
toate actele, măsurile și soluțiile procurorilor din subordine.

Totodată, USR răspunde
prin amendamente avertizărilor DNA și DIICOT referitoare la imposibilitatea de
a recruta procurori la aceste unități specializate de parchet. Concret,
propunem reducerea vechimii stabilite prin lege astfel încât aceste unități de
parchet esențiale pentru lupta împotriva corupției și împotriva criminalității
organizate să-și desfășoare activitatea în mod eficient.

De asemenea, prin
amendamentele formulate, USR propune ca procurorul general să nu aibă
posibilitatea de a trimite în acțiune disciplinară pe oricare procuror din
subordine și de a hotărî discreționar cu privire la delegări/detașări, deoarece
acestea sunt elemente prin care se pot influența anchetele penale.

USR vizează prin
amendamentele depuse și promovarea meritocratică în magistratură, în condițiile
în care proiectele lui Cătălin Predoiu, girate de președintele Iohannis, elimină
acest criteriu. Până și la Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să nu se
mai susțină concurs, iar judecătorii nu ar mai fi evaluați periodic, lucru de
neacceptat.

USR se opune și concentrării
puterii în mâna câtorva actori din domeniul judiciar, președintele ICCJ,
președinții de instanțe, șefii de parchete și membrii CSM. Se dorește crearea
unui sistem piramidal de putere astfel încât judecătorii și procurorii de la
bază să fie nevoiți să facă pe plac șefilor ierarhic superiori, ceea ce este un
regres și va genera carențe și mai mari în actul de justiție.

„Prin crearea acestui sistem piramidal, actuala coaliție dorește să câștige un fel de imunitate în fața justiției. Ne referim, pe de o parte, la anchetele penale. Știm foarte bine că sunt atrași în această perioadă foarte mulți bani, și din fonduri europene, din PNRR, avem și banii aceia prin proiectele PNDL. Nu au nevoie cei de la putere de procurori indiscreți care, la sesizare, să cerceteze ilegalitățile eventuale. Pe de altă parte, toate chestiunile legate de licitații publice, de bani publici în general, ajung, la un moment dat, tot pe masa judecătorilor în contencios administrativ. Și, atunci, dacă ai probleme la aceste licitații și ai cheltuit în mod nelegal banii, ai nevoie de sprijin să se păstreze licitațiile, să nu fie anulate. Acestea sunt doar două mize – în penal și în contencios -, sunt mult mai multe mize. Este inadmisibil ca politicul să încerce să se insereze atât de mult în zona activității judiciare, lucru care doar a fost încercat în anii trecuți, nu s-a reușit pe deplin în regimul Dragnea, dar asupra căruia se insistă foarte mult acum, cu prevederi mult mai nocive decât în trecut”, mai precizează Stelian Ion.

USR încearcă prin
amendamentele propuse și să elimine noile privilegii pe care puterea actuală,
prin mâna ministrului Predoiu, vrea să le dea unor categorii de magistrați,
celor care au deținut funcții de conducere în trecut și care vor putea alege ce
bază de raportare să fie luată în considerare la calculul pensiei. Evident, o
astfel de modificare va duce la majorarea unor pensii speciale și USR consideră
că, în nicio formă, nu trebuie permis ca pensia să depășească ultima
indemnizație din perioada de activitate.

De asemenea, USR
a depus amendamente care vizează reforma modului în care sunt aleși membrii
CSM. Concret, USR propune un scrutin universal pentru judecători și pentru
procurori, astfel încât toți judecătorii și procurorii să-și poată alege
reprezentanții și să nu mai avem poli de putere în CSM, care s-au dovedit atât
de nocivi pentru sistemul judiciar.

Articolul Amendamentele USR la legile Justiției vizează de la înlăturarea influențelor politice în anchetele penale la alegerea membrilor CSM prin scrutin universal apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Comisia de la Veneția, sesizată, la solicitarea USR, pe legile justiției propuse de Cătălin Predoiu

USR a reușit, la solicitarea președintelui grupului ALDE din APCE, Iulian Bulai, sesizarea Comisiei de la Veneția pe legile justiției propuse de ministrul Cătălin Predoiu. Cerem coaliției PSD-PNL-UDMR ca un vot final în Comisia specială Iordache 2 să nu se dea până la un aviz din partea Comisiei de la Veneția.

„Comisia de la Veneția va emite o opinie pe cele trei legi ale justiției. Asta am cerut astăzi în Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Solicitarea a fost admisă cu majoritatea voturilor. PSD-PNL ar trebui să nu se grăbească: să aștepte punctul de vedere solicitat și să-l implementeze în raport cu prevederile MCV și GRECO”, declară Iulian Bulai, deputat USR și președinte al grupului ALDE de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

„Este bine că vom avea un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția. În ciuda angajamentelor din programul de guvernare, domnul ministru Predoiu s-a opus din răsputeri obținerii unui asemenea aviz din partea Comisiei de la Veneția. Luând în considerare dezbaterile din Comisia specială și faptul că foarte multe asociații profesionale critică aceste proiecte, cu argumente substanțiale, este esențial să avem la îndemână avizul Comisiei de la Veneția și să dăm un vot în cunoștință de cauză. Solicităm coaliției PSD-PNL-UDMR să fie date rapoarte pe cele trei legi după ce vom vedea argumentele Comisiei de la Veneția”, precizează Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

Nu o dată, Comisia de la Veneția a confirmat criticile formulate
de USR. S-a întâmplat cu legile justiției din epoca Dragnea, s-a întâmplat cu așa-zisul
proiect de desființare a Secției Speciale propus de Cătălin Predoiu.

Fără legi avizate de Comisia de la Veneția, nu putem avea o
justiție independentă, așa cum România și-a asumat în fața Europei.

Articolul Comisia de la Veneția, sesizată, la solicitarea USR, pe legile justiției propuse de Cătălin Predoiu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Stelian Ion: De ce se sunt periculoase legile justiției propuse de Predoiu. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită de Iohannis și de sistemul pe care îl patronează pentru a pune căpăstru justiției

În contextul în care, pe repede-înainte, așa cum se întâmpla în epoca Dragnea de tristă amintire, Comisia specială începe miercuri dezbaterea legilor justiției pe articole, Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, argumentează de ce, sub multe aspecte, proiectele Predoiu sunt mai nocive chiar decât varianta rezultată în 2018 din Comisia Iordache.

„După mutilarea legilor justiției în Epoca Dragnea, după unele decizii CCR și 18 ani de când cele trei legi ale justiției sunt în vigoare, o modificare a legilor justiției era necesară. În primul rând, pentru a repara stricăciunile realizate în Comisia Iordache, apoi pentru a pune bazele unor reforme.

Din păcate, în loc să îmbunătățească legislația și să reprezinte o reală reformă, aceste proiecte afectează independența și eficiența sistemului judiciar. Sub multe aspecte, proiectele de lege sunt mai nocive chiar decât varianta rezultată în 2018 din Comisia Specială.

Acesta este și motivul pentru care ministrul Cătălin Predoiu
forțează accelerarea dezbaterii parlamentare și se opune din răsputeri
obținerii unui aviz din partea Comisiei de la Veneția pentru legile justiției.

Comisia de la Veneția, denumită Comisia Europeană pentru
Democrație prin Drept, este o instituție a Consiliului Europei formată din unii
dintre cei mai reputați specialiști în domeniul dreptului constituțional.
Opinia lor este valoroasă pentru că este obiectivă, nealterată de dispute
politice, și pentru că fructifică experiența îndelungată a multor sisteme
judiciare. Comisia de la Veneția nu poată fi manipulată cu argumente
artificiale, nu poate fi păcălită.

De ce sunt toxice proiectele legilor justiției propuse de
Predoiu? Iată doar câteva argumente:

I. În primul rând pentru că pot periclita grav, prin influențe politice, anchetele penale, inclusiv cele referitoare la fapte de corupției.

Să nu uităm că în această perioadă se vor cheltui miliarde
de euro din PNRR, la care se vor adăuga sumele alocate prin PNDL și prin alte
asemenea proiecte. Nici PSD și nici PNL nu au nevoie de deranj din partea
procurorilor.

1. Nicio reformă în numirea procurorilor de rang înalt.

Influența politică asupra anchetelor penale se poate
realiza, în primul rând, prin menținerea numirilor exclusiv politice a
procurorilor de rang înalt. Este „amănuntul” la care ține în mod deosebit Klaus
Iohannis. Afirm că sunt numiri politice pentru că atât cel care face propunerea
(ministrul justiției), cât și cel care decide numirea (președintele României)
sunt politicieni. Între ei nu există niciun filtru din afara domeniului
politic, există doar un aviz consultativ dat de secția pentru procurori a CSM.
Cei doi politicieni pot ignora acest aviz, cum de fapt au și procedat Predoiu
și Iohannis în mai multe rânduri, atrăgând inclusiv criticile Comisiei
Europene. Sigur că și secția pentru procurori poate greși, dar aici vorbim
despre un mecanism de echilibru între puterile statului care acum nu există.

Noi trebuie să concepem proceduri care să reziste cât mai
bine în caz de derapaj din partea oricui ar deține, la un moment dat, aceste
funcții publice. În ciuda recomandărilor ferme ale Comisiei Europene din
rapoartele MCV, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, numirile procurorilor
de rang înalt vor continua să fie eminamente politice. Și este vorba nu doar
despre Procurorul General și șefii DNA și DIICOT, ci și despre adjuncții lor și
șefii de secții.

Lucrurile sunt cu atât mai grave, cu cât proiectele prevăd
creșterea substanțială a puterilor Procurorului General și ale șefilor DNA și
DIICOT, toți trei numiți politic.

Vă reamintesc că Procurorul General este și cel care numește
procurorii anume desemnați pentru anchetarea tuturor magistraților. Prin Legea
49/2022 de desființare a SIIJ Predoiu a amputat un braț al DNA, luându-i
competența de anchetare a magistraților. Le-a făcut astfel pe plac unor magistrați
cu influență anchetați la un moment dat de DNA, care au rămas în sistem cu o
ură teribilă față de această instituție. Înlocuirea SIIJ cu o rețea de
procurori (o putem numi RIIJ) din afara DNA, desemnați printr-o procedură
discutabilă, a fost aspru criticată de Comisia de la Veneția. Cu toate acestea,
Predoiu nu a propus corectarea legislației în acord cu avizul Comisiei de la
Veneția și a menținut amputarea competențelor DNA în ce privește corupția din
magistratură. Efectele loviturii încasate de DNA din partea puterii actuale se
permanentizează. Cu toate acestea, ministrul Predoiu afirmă la fiecare
intervenție a sa, cu îndrăzneală și lejeritate, că proiectele sale respectă
standardele internaționale și avizele Comisiei de la Veneția.

2. Procurorii vor depinde de ministrul de interne și de
șefii din poliție pentru a-și face anchetele.

Cum mai sunt afectate anchetele penale? Odată cu intrarea în
vigoare a noilor legi se vor elimina foarte multe articole care reglementează
detașarea polițiștilor la parchete. Acest vid legislativ va putea face
imposibilă activitatea polițiștilor în subordinea directă și exclusivă a
procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale. Procurorii nu efectuează ei
înșiși interceptări, nu fac ei înșiși filaje, aceste acte operative sunt
realizate de polițiști. Este esențial ca, în activitatea sa, polițistul să fie
subordonat doar procurorului nu doar operativ, dar și administrativ. Dubla
subordonare a polițistului față procuror, pe linie operațională, dar și față de
șeful din poliție, pe linie administrativă, reprezintă o problemă reală care
afectează calitatea anchetelor penale.

S-a întâmplat nu o dată ca polițiștii de poliție judiciară
care aveau dosare de instrumentat sub coordonarea procurorului să fie trimiși
în alte misiuni de șefii săi din poliție, ori să li se solicite dosarele penale
pentru verificarea, chipurile, a unor aspecte administrative. În felul ăsta fie
erau împiedicați să își facă treaba, fie era divulgat conținutul dosarului. DNA
și DIICOT au la dispoziție polițiști de poliție judiciară, mai puțini decât ar
avea nevoie, dar suficient cât să facă diferența. Acum, la parchetele de pe
lângă tribunale sunt detașați polițiști judiciari. Restul parchetelor se
descurcă așa cum pot, fiind la cheremul MAI.

În loc să se generalizeze aceste detașări în subordinea
procurorilor și pentru toate celelalte categorii de parchete, proiectele lui
Predoiu le limitează și mai mult decât în prezent, doar la DNA și DIICOT,
restul parchetelor, inclusiv faimoșii procurori preluați de la SIIJ pentru a
ancheta magistrați urmând să depindă de ministrul de interne și de șefii din
poliție pentru a primi polițiști de poliție judiciară cu care să lucreze. Prin
cedarea totală făcută de ministrul Predoiu în fața intereselor de la vârful
Ministerului Afacerilor Interne procurorii pot rămâne fără un important
sprijin, împărțindu-i pe polițiști cu șefii lor din poliție care îi vor folosi
pentru tot felul de alte activități: ordine publică, hârțogăreală, controlat
bătrânele care vând zarzavat la colț de stradă.

3. Puteri sporite pentru cei trei procurori de rang înalt
numiți politic

Un alt element controversat care va putea constitui un
instrument teribil de influențare politică a anchetelor penale îl constituie
faptul că procurorul general al PICCJ și procurorii șefi ai DNA și DIICOT vor
putea infirma măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine, nu doar
ale celor aflați în imediată subordonare.

Ministrul Cătălin Predoiu a ignorat toate argumentele extrem
de clare exprimate în avizul Comisiei de la Veneția emis în 1996 referitor la
proiectul de Constituție a Ucrainei („Legea privind organizarea și
procedura procuraturii ar trebui să definească procuratura ca fiind un sistem
de autorități relativ independente, organizate de preferință în corespondență cu
sistemul judiciar. Ar trebui să intre în competența autorității superioare
posibilitatea de a controla nivelul imediat inferior. Cu toate acestea,
autoritatea cea mai înaltă nu ar trebui să o controleze direct pe cea mai
joasă. În acest fel, sistemul de procuratură ar fi protejat împotriva
intervenției sau influenței politice directe”.) Față de avantajul teoretic de a
remedia mai rapid unele nereguli punctuale care ajung pe masa procurorilor
șefi, riscul de a compromite munca unor întregi structuri de parchet (PG, DNA,
DIICOT) este infinit mai mare. Un procuror de pe la un parchet care comite o
ilegalitate răspunde în fața procurorului ierarhic sau a instanței, pentru
cazurile punctuale pe care le are în lucru, însă un procuror general sau un șef
DNA/DIICOT numit politic care, la un moment dat, deraiază grav poate afecta
întreaga activitate a parchetului pe care îl conduce.

4. Pârghii în mâna Procurorului General pentru intimidarea
procurorilor de caz

Procurorul General al PICCJ va deveni titular al acțiunii
disciplinare față de procurori, alături de Inspecția Judiciară, și va decide cu
privire la mobilitatea procurorilor (delegări și detașări). Dacă ești un
procuror sârguincios care ai supărat pe cine nu trebuie, fie îți este infirmată
soluția, fie nu ți se aprobă o delegare sau detașare dorită, fie te trezești la
un moment dat direct în fața CSM cu acțiune disciplinară. Aceste pârghii foarte
puternice puse în mâna unei persoane numite politic, cum este Procurorul
General, pot reprezenta instrumente de presiune și intimidare a procurorilor.

5. DNA și DIICOT, lăsate fără procurori

Condițiile de vechime stabilite pentru selecția pentru DNA
și DIICOT, precum și cele necesare pentru promovarea procurorilor la parchetele
superioare sunt de natură să adâncească deficitul de personal deja existent și
să influențeze în mod negativ anchetele penale, după principiul „mai puțini
procurori, mai puțină corupție”.

Conducătorii unităților de parchete au tras nenumărate
semnale de alarmă cu privire la deficitul de personal. Vocea lor nu a fost însă
auzită și de către inițiatorul acestor proiecte.

II. O altă problemă gravă a acestor proiecte de lege este aceea că selecția și promovarea magistraților nu se va face pe criterii obiective, meritocratice.

1. Promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și
Justiție se va face fără concursul de verificare a cunoștințelor juridice,
fiind păstrate doar evaluarea hotărârilor judecătorești redactate și un
interviu susținut în fața Secției pentru judecători a CSM.

Această modalitate de selecție este una pur subiectivă, în
dezacord total cu importanța și rolul exercitat de judecătorii de la cea mai
înaltă instanță din țară. Selecția pentru această instanță ar trebui să fie
printre cele mai riguroase. Legislația anterioară, modificată în mod regretabil
în anul 2018 prevedea și o probă scrisă, procedura fiind apreciată în
rapoartele MCV ulterioare din intervalul 2011-2017. După modificările
legislative nocive din 2018, în Raportul privind România adoptat de GRECO în
2018 s-au exprimat critici față de abandonarea criteriilor obiective pentru
promovarea magistraților. Proiectele legilor justiției în varianta Predoiu nu
corectează aceste anomalii.

2. Mai mult decât atât, Predoiu propune eliminarea
evaluărilor profesionale periodice a judecătorilor de la instanța supremă, deși
la această instanță evaluarea periodică ar trebui să fie riguroasă pentru a se
asigura cea mai înaltă calitate profesională a judecătorilor.

3. Și promovarea efectivă la curțile de apel și tribunale se
face tot printr-o evaluare subiectivă a activității din ultimii trei ani, fără
concurs.

4. Nici vicepreședinții instanțelor/adjuncții șefilor de
parchete nu vor mai fi selectați prin concurs, ci vor fi numiți din pix, la
propunerea președinților instanțelor de către Secția pentru judecători a CSM.

5. Un alt element negativ este puterea exagerat de mare pe
care o dobândesc președinții curților de apel atât în privința promovării
judecătorilor la curțile de apel cât și a evaluării periodice a acestora.
Comisia de la Veneția a criticat în trecut acest tip de puteri exagerate date
președinților de instanțe.

6. Proiectele de lege relevă interesul inițiatorului
inclusiv față controlul asupra Institutul Național al Magistraturii, aspect
care ar putea duce, la un moment dat, la intrarea în magistratură pe bază de
cunoștințe și relații.

Aceste modalități nemeritocratice de selecție și promovare a
magistraților vor permite ascensiunea în magistratură a unor persoane
nepregătite profesional a căror calitate principală va fi, cel mai probabil,
obediența în fața șefilor care vor deține putere absolută în raport cu
subordonații.

III. Concentrarea puterii din sistemul judiciar în mâna câtorva persoane este un regres evident și deosebit de periculos.

Ea este reflectată de modificări precum: Secția pentru
judecători din CSM dobândește foarte multe atribute noi în raport cu plenul CSM
și cu alte instituții, Procurorul General dobândește mai multă putere asupra
procurorilor și anchetelor, crește nejustificat puterea președintelui ICCJ,
este întărită influența și puterea președinților de instanțe, în special a
curților de apel, în defavoare colegiilor de conducere. Deciziile vor fi luate
de către președinții instanțelor și conducătorii parchetelor, nu de către
colegiile de conducere, alese democratic. Aceste colegii devin doar organisme
de sprijin al președinților și conducătorilor de parchete. Este slăbit rolul
Institutului Național al Magistraturii și mai ales al Consiliului științific al
INM în favoare secției pentru judecători a CSM. Consiliul știițific al INM care
deține în prezent rolul de conducere a INM este înlocuit cu o singură persoană,
directorul INM care va exercita singur funcția de conducere. Directorul INM va
fi numit și revocat de CSM. Așadar CSM își întărește puterea asupra INM, în condițiile
în care activitatea INM și conducerea asigurată de Colegiul științific au avut
un rol pozitiv în selecția obiectivă și corectă a magistraților, departe de
orice jocuri de putere care, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturi,
au fost frecvente. Colegiul științific format din magistrați cu înaltă
pregătire, dar și din profesori universitari de la cele mai reputate facultăți
de drept din țară, precum și din reprezentanți ai personalului de instruire de
la INM e mai greu de controlat, de aceea se propune ca el să devină un organism
cu rol decorativ, ceea ce reprezintă un evident regres.

Aceste modificări sunt mai departe de ideea de reformă și
mai aproape de aceea a recreării a unui sistem de justiție de clientelar în
care este întărită subordonarea ierarhică și în care este slăbită independența
magistratului.

IV. Privilegii noi pentru magistrați

La rubrica de aspecte nocive aduc în discuție și o serie de
privilegii noi acordate unor magistrați care pot aduce indirect deservicii
actului de justiție. Astfel, prevederea ca pentru acordarea pensie de serviciu
să fie luată în calcul și vechimea în profesia de avocat, personal de
specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau
jurisconsult, prevederea ca pensia de serviciu să fie calculată în funcție de
indemnizația avută în funcția de conducere deținută în trecut (care crește
cuantumul pensiilor speciale care vor fi acordate) și cea potrivit căreia
membrii CSM să poată deveni după încheierea mandatului avocați sau notari, fără
examen ar putea determina pe unii magistrați să își dorească ocuparea acelor
funcții doar pentru obținerea ulterioară a acestor drepturi bănești. Ministrul
Predoiu a replicat că nu e atributul său domeniul salarizării. Dincolo de
faptul că afirmația e falsă, MJ fiind inițiator pe proiectele care conțin
aceste reglementări speciale, aceste afirmații sunt contrazise de faptele sale:
a propus majorarea cuantumului pensiilor speciale chiar și față de legislația
actuală, dând posibilitatea calculării pensiei în funcție de indemnizația avută
în funcția de conducere deținută în trecut.

Spre exemplu, dacă fără o vechime foarte mare un judecător a
fost ales președinte CSM, iar ulterior nu va promova în carieră așa încât să
egaleze veniturile pe care le obținea în calitate de președinte CSM, lui i se
va calcula pensia în raport de indemnizația pe când deținea calitatea de
președinte al CSM, indiferent de câți ani au trecut de atunci. De asemenea,
prevederea potrivit căreia magistrații pot avea calitatea de expert în proiecte
cu finanţare externă în domeniul justiţiei poate afecta activitatea
magistraților care vor fi atrași spre acest gen de activități lucrative foarte
bine plătite, în detrimentul activității de judecător sau procuror.

V. O hibă majoră a proiectelor lui Predoiu este lipsa de reformă la nivelul CSM.

1. Practic plenul CSM este golit de atribuții, acestea fiind
preluate de către cele 2 secții. Putem spune fără a greși că nu mai avem de
facto CSM, ci două CSM-uri, unul pentru judecători și unul pentru procurori.
Tendința de rupere a unor atribuții de la plen în favoarea celor două secții nu
este nouă, însă proiectele lui Predoiu desăvârșesc această lucrare de
transformare a CSM ca organ unic în două organe separate, dar mai ușor de
influențat și controlat politic.

2. În loc să se deschidă către exterior, CSM-ul se
transformă într-un bastion lipsit de transparență. Proiectul de lege privind
CSM elimină obligativitate transmiterii live a ședințelor CSM. Acesta este un
real regres și vine în contradicție flagrantă cu recomandările MCV referitoare
la transparența și răspunderea CSM. Se pare că publicul nu trebuie să mai vadă
ce se discută în CSM și ce opinie are fiecare membru.

3. Se elimină posibilitatea de revocare a membrilor aleși ai
CSM pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor legale. E un fel de
imunitate care îi ferește pe membrii aleși de posibilitatea de a fi trași la
răspundere de către cei care i-au ales, dacă nu își fac treaba.

4. Se păstrează actuala formă de alegere a membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii „pe bisericuțe”, adică separat, pe
fiecare nivel de instanță/parchet, în ciuda problemelor ivite chiar și la
alegerile din acest an. Judecătorii/procurorii, indiferent de nivelul
instanței/parchetului la care își desfășoară activitatea, ar trebui să poată
alege dintre toți candidații judecători/procurori. Predoiu a renunțat la
scrutinul universal propus inițial în proiect. Asta înseamnă păstrarea
mecanismelor de putere existente care au permis crearea unor nuclee de putere
în interiorul magistraturii extrem de nocive.

VI. De o gravitate aparte este faptul că răspunderea disciplinară va continua să fie folosită ca element de presiune asupra magistraților

1. Alături de SIIJ, Inspecția Judiciară a fost folosită ca
instrument de presiune asupra magistraților incomozi (care au criticat public
anumite propuneri legislative, sau au dat unele soluții care au deranjat
persoane foarte influente). Inspecția Judiciară, condusă până relativ recent de
către o persoană căreia i s-a prelungit mandatul prin decizie politică (OUG) și
care și-a ales inspectorii cu care să lucreze, continuă să fabrice dosare
magistraților incomozi. De aceea, o reformă reală în acest domeniu era de
dorit. O soluție mai potrivită ar fi fost, spre exemplu, desființarea inspecției
judiciare și înființarea a două inspecții separate, cu conducere separată, una
pentru judecători și una pentru procurori.

2. Dobândirea de către procurorul general și de către
președintele ICCJ a calității de titular al acțiunii disciplinare creează noi
instrumente de presiune și intimidare asupra magistraților. În privința
președintelui ICCJ, această modificare este și mai problematică, având în
vedere că acesta conduce chiar instanța care pronunță decizia definitivă în
materie disciplinară.

3. Introducerea unei noi cauze de răspundere disciplinară,
exprimată în termeni foarte neclari – încălcarea Codului deontologic al
judecătorilor și procurorilor – va putea da naștere la abuzuri. Practic, orice
conduită a unui magistrat incomod va putea fi considerată nepotrivită, nedemnă,
și poate atrage o cercetare disciplinară. Ai tuns gardul cu drujba sau ai
postat pe un site de socializare un exercițiu de arte marțiale, ești exclus din
magistratură. Ai manipulat repartizarea aleatorie pentru un politician acuzat
de plagiat, ești apărat și ieși la pensie fără emoții.

4. Afectarea libertății de exprimare a magistraților. Proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor menține una dintre dispozițiile introduse în 2018: „Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă”. În iulie 2018, Comisia de la Veneția a criticat această reglementare menită să descurajeze libertatea de exprimare a magistraților. Magistrații trebuie să fie din ce în ce mai tăcuți în spațiul public, muți dacă se poate, pentru că opiniile lor pot deranja.

Ce și-a dorit Dragnea în 2018 cu legile justiției, dar nu a reușit deplin, va încerca acum Iohannis, profitând de neatenția oamenilor. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită acum de Iohannis și de Sistemul pe care îl patronează format din vechile partide, PSD și PNL, pentru a pune căpăstru justiției. Rămâne de văzut câți vor închide ochii la aceste derapaje și câte dintre aceste propuneri toxice vor intra în vigoare.”

Articolul Stelian Ion: De ce se sunt periculoase legile justiției propuse de Predoiu. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită de Iohannis și de sistemul pe care îl patronează pentru a pune căpăstru justiției apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR: Legile Predoiu vor face Justiția mai slabă, mai puțin eficientă și mai puțin independentă față de ce avem în prezent

Legile Justiției propuse de ministrul Cătălin Predoiu nu vor corecta anomaliile din perioada 2017-2019 decât într-o mică măsură și, în schimb, vor crea alte vulnerabilități. România va avea o justiție mai slabă, mai puțin eficientă și mai puțin independentă chiar față de ce avem în prezent, iar USR va întreprinde toate demersurile pentru a împiedica acest lucru, inclusiv prin sesizarea Comisiei de la Veneția.

„Acest Guvern cu epoleți se pare că are ca principal scop crearea unei rețele de protecție a apropiaților, un regim clientelar, în care, dacă ești parte a acestei rețele, ești protejat. Cum a fost protejat foarte concret de către Justiție, din păcate, inclusiv premierul Ciucă. Dacă nu, ești supus unei acțiuni de kompromat. O rețea în care puterea în Justiție va fi în mâinile unui grup restrâns de persoane”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

Noile variante ale legilor Predoiu se distanțează foarte
mult chiar de forma pe care însuși ministrul Predoiu a pus-o în dezbatere
publică în toamna anului 2020. După ce a revenit în funcția de ministru, a
propus o nouă variantă și ea destul de diferită față de varianta inițială, cea
pe care a făcut-o publică în urmă cu aproximativ o lună de zile și pe care a
prezentat-o Comisiei Europene și lucrul acesta este de neînțeles.

„Incoerența asta legislativă în elaborarea actelor normative zăpăcește pe toată lumea. Se apelează la maniera asta cu intenție, tocmai pentru a slăbi atenția oamenilor și pentru a nu se mai înțelege mare lucru din ceea ce intenționează guvernanții să facă. Este modelul legii avertizorilor de integritate, unde trebuia implementată o directivă care ar fi trebuit să sporească protecția acestor avertizori, în realitate s-a întâmplat exact contrariul. Vom avea o justiție mai slabă, mai puțin eficientă și mai puțin independentă chiar față de ce avem în prezent. Cred că legile Justiției propuse de Cătălin Predoiu vor trece într-o variantă mai proastă dacă nu vom reuși să sesizăm Comisia de la Veneția. USR intenționează să apeleze la toate căile pentru a realiza acest lucru”, mai precizează Stelian Ion.

Parchetul General, DNA și DIICOT și-au exprimat deja, foarte
clar, nemulțumirile față de legile Justiției în varianta Predoiu, așa cum au
făcut-o și asociațiile de magistrați, care l-au acuzat pe ministrul PNL că
încearcă să înșele partenerii europeni și blochează orice fel de reformă.

Multe dintre propunerile DNA, DIICOT și ale Parchetului
General s-au regăsit și în proiectele USR și trebuie să fie implementate.

USR a propus o lege pentru scăderea vechimii pentru
procurorii care vor să lucreze în marile parchete. Fără această scădere, cu o
lipsă de personal acută, DNA și DIICOT sunt paralizate. La începutul anului
2021, gradul de ocupare în cadrul DNA era sub 70%. O mână de procurori trebuie
să finalizeze dosare grele, cu prejudicii uriașe.

O altă măsură cerută de DNA și DIICOT este eliminarea așa-ziselor
abateri disciplinare precum „atitudinile nedemne”, „obstrucționarea activității
inspectorilor judiciari” și „utilizarea unor expresii inadecvate”. Cine decide
să sancționeze un magistrat pentru „atitudiune nedemnă”? Fără a fi eliminată
această prevedere, vom vedea alte abuzuri comise ca în cazul judecătorului
Cristi Danileț, exclus din magistratură pentru videoclipuri pe TikTok.

De asemenea, este justificată cererea ca ministrul Justiției
să fie eliminat din procedura de numire a șefilor de secții.

„Domnule ministru Cătălin Predoiu, ați luat un angajament în fața Comisiei Europene. Avem un angajament de modificare a legilor justiției în PNRR. De aceste legi depinde dacă România va începe să își reconstruiască Justiția. Dacă România intră în Schengen sau nu. Dacă România scapă de MCV sau nu. Dacă rămânem oaia neagră a Europei sau nu. Eliminați modificările nocive din legile Justiției. Libertatea de exprimare a magistraților este importantă. Concursurile trebuie scoase de sub controlul total al CSM, Inspecția Judiciară trebuie reformată, așa cum a cerut și Comisia Europeană”, declară deputatul USR Silviu Dehelean, vicepreședinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

Articolul USR: Legile Predoiu vor face Justiția mai slabă, mai puțin eficientă și mai puțin independentă față de ce avem în prezent apare prima dată în Uniunea Salvați România.