USR sesisează Comisia Europeană dacă PSD și PNL introduc prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu

Vicepreședintele USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a anunțat că USR va sesiza Comisia Europeană dacă PSD și PNL introduc pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. Este un derapaj extrem de grav de la ceea ce înseamnă statul de drept în Uniunea Europeană.

„Astăzi, în Senatul României s-a legiferat hoția, s-a legiferat abuzul, pentru că până în acest prag propus de PSD, PNL, UDMR de 250 000 de lei, nu va mai fi abuz în serviciu și toți funcționarii publici au semnalul acesta că pot abuza, pot crea prejudicii de 49.000 de mii de euro, pentru că nu vor răspunde decât contravențional”, a declarat Stelian Ion.

Fostul ministrul USR al Justiției a arătat că proiectul votat astăzi de PSD, PNL și UDMR este chiar mai grav decât Ordonanța 13 din 2017, pentru că pragul este unul mai mare. Atunci era 200.000 de lei, acum este un prag de 250.000 de lei, cu motivația uluitoare a creșterii inflației.

„Liviu Dragnea poate fi fericit acum, pentru că își vede în sfârșit visul împlinit din 2017. Nu a apucat el să beneficieze de aceste modificări. Dau vor beneficia alții. Legea este croită pentru a încuraja infracțiunile, nu pentru a le descuraja. Din păcate, ministrul Cătălin Predoiu nu a fost la aceste discuții și este complice, autor moral al acestei nenorociri care se abate asupra legislației penale”, a spus vicepreședintele USR Stelian Ion.

În contextul în care modificarea Codurilor Penale este și jalon în PNRR, USR va sesiza Comisia Europeană dacă PSD și PNL introduc pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu.

Articolul USR sesisează Comisia Europeană dacă PSD și PNL introduc prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR corectează în Parlament Legea avertizorului de integritate, pentru a debloca cererea de plată numărul 2 din PNRR

USR a depus astăzi o inițiativă legislativă de modificare a Legii avertizorului de integritate care pune textul legii în concordonanță cu Directiva Europeană și cu prevederile Jalonului din PNRR. USR solicită partidelor de la putere să adopte în procedură de urgență această inițiativă pentru a putea debloca plata a 2,8 miliarde de euro din PNRR.

”Sunt peste 300 de zile de când trebuia finalizat jalonul din PNRR privind intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor, prin transpunere în legislația națională a unei directive europene. Respectarea acestui jalon este strâns legată de a doua tranșă de bani europeni. Au depășit și termenul, au adoptat și o lege care îi expune pe avertizorii de integritate, nu îi protejează. De asta Comisia Europeană nu eliberează fondurile pentru România. Am depus inițiativa de reparare a legii avertizorului de integritate, pentru că nu mai avem timp să stăm după agenda lui Predoiu, total ruptă de interesul oamenilor și puternic conectată la interese politice”, spune Stelian Ion, vicepreședinte USR și fost ministru al Justiției.

Pe data de 15 februarie a expirat perioada de evaluare a cererii de plată numărul 2 din PNRR, iar Comisia Europeană cere în continuare României să refacă o serie de jaloane și ținte care ar fi trebuit să fie îndeplinite încă din luna martie a anului trecut. Acest lucru înseamnă că se amână plata celor 2,8 miliarde de euro către România iar următoarea cerere de plată, planificată pentru luna martie, nu poate fi momentan depusă.

Printre jaloanele cele mai problematice, pentru care Comisia solicită măsuri urgente, este Legea privind avertizorul de integritate, lege care ar fi trebuit să fie gata încă din luna martie a anului trecut. Această lege, care transpune o Directivă Europeană, a fost în repetate rânduri criticată pentru forma adoptată, care nu asigura mai multă protecție și nici nu încuraja avertizorii de integritate.

”Deblocarea PNRR trebuie să fie în acest moment prioritatea guvernului. Am avertizat în repetate rânduri că întârzierile în îndeplinirea jaloanelor și țintelor va duce la acest blocaj. Iar acest blocaj se suprapune acum peste o perioadă extrem de aglomerată. În următoarele luni România ar trebui să rezolve problemele pe cererea de plată numărul 2, să închidă jaloanele întârziate pentru a depune cât mai repede cererea de plată numărul 3, să facă un plan și să îl negocieze cu Comisia pentru programul RePowerEu, care se adaugă PNRR și să lanseze primele apeluri din Programele Operaționale aferente fondurilor europene clasice pentru 2021 – 2027. Toate acestea în paralel cu îndeplinirea jaloanelor la zi din PNRR. Acest blocaj pune în real pericol investiții de care România are nevoie pentru a se moderniza: construcția de spitale, școli, autostrăzi, împăduriri”, a explicat Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.

Articolul USR corectează în Parlament Legea avertizorului de integritate, pentru a debloca cererea de plată numărul 2 din PNRR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Senatorul USR Radu Mihail: ”Cătălin Predoiu nu mai poate fi ministru al justiției, pur și simplu nu realizează gravitatea declarațiilor sale, care afectează independența justiției!”

Invitat de USR la Ora Guvernului, Ministrul Justiției Cătălin Predoi nu a răspuns la niciuna din întrebările senatorilor USR Simona Spătaru și Radu Mihail referitoare la circumstanțele în care a aflat despre soluția de achitare a lui Dan Hosu, deși aceasta urma să se pronunțe abia trei săptămâni mai târziu.

”Când și unde au avut loc întâlnirile cu „sursele neoficiale”; care sunt „surse neoficiale”, care l-a informat despre hotărârea instanței; cu cine verifică ministrul justiției informațiile privind sentințele din dosare aflate pe rolul instanțelor; cine sunt acești neoficiali cu care verificați sentințele; are voie ministrul justiției să cerceteze cum se pronunță o instanță?” întrebări firești puse de senatorii USR și la care ministrul Predoiu nu a vrut să răspundă.

Senatorul Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat, consideră că ce a făcut Cătălin Predoiu nu e o simplă eroare ci este un motiv de demisie, în condițiile în care nu este prima oară când aceasta a arătat că are informații despre felul în care sunt instrumentate și soluționate dosare: dosarul 10 august, dosarul ”cazul Kovesi” fiind doar două exemple. 

Radu Mihail: ”Azi, domnul Predoiu ne-a mai spus încă o data că a vorbit la trecut despre ceva ce urma sa se petreacă in viitor: a vorbit la trecut despre o sentința ce urma sa apară peste 3 săptămâni. După ce, acum o lună ministrul Predoiu spunea că„surse neoficiale” erau ”oameni din afara sistemului” azi ne-a spus că ele erau ”relatările din ziare”! Cătălin Predoiu a demonstrat din nou ca NU este ministrul justiției ci este un ministru al corupției într-un guvern al sărăciei.”

Senatorul USR Radu Mihail consideră că Ministrul Justiției Cătălin Predoiu nu mai prezintă suficiente garanții morale care să-l îndreptățească să înceapă, săptămâna viitoare, selecția candidaților pentru conducerea DNA sau DIICOT și că singurul lucru moral pe care ar putea să-l facă ar fi să-și dea demisia.

La rândul ei, senatoarea USR Simona Spătaru, președintă a comisiei pentru constituționalitate din Senat, a afirmat că prin demersul său, USR a arătat cât de important e ca un ministru al justiției să se comporte ca un garant al independenței justiției și nu ca un avocat.

Simona Spătaru: ”Astfel de afirmații, precum cele făcute de ministrul Predoiu subminează încrederea în justiție, în independența judecătorilor. Ele nu sunt un accident, o eroare. Acesta este unul din motivele pentru care încrederea oamenilor în actul de justiție e foarte scăzută.”

De asemenea, fostul Ministru al Justiției, Stelian Ion, a respins acuzațiile lui Cătălin Predoiu că acțiunea de chemare la Ora Guvernului ar face parte dintr-o ”campanie politică a USR” amintind că și societatea civilă și presa au avut reacții virulente față de incidentul ”achitării lui Hosu”.

Stelian Ion: ”Foarte multe ONG-uri au cerut demisia lui Predoiu pentru că nu este admisibil ca într-un stat de drept, stat european, un ministru al justiției să aibă certitudini cu privire la soluții ce urmează să fie date. Predoiu a făcut o singură eroare: s-a dat de gol că știe cum se instrumentează dosare, motiv suficient pentru demisie!”

Articolul <strong>Senatorul USR Radu Mihail: ”Cătălin Predoiu nu mai poate fi ministru al justiției, pur și simplu nu realizează gravitatea declarațiilor sale, care afectează independența justiției!”</strong> apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Justiția, pusă pe butuci de CCR, după decizia privind prescripția răspunderii penale

Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, face o analiză a modului în care s-a ajuns la decizia CCR nr. 358/2022 privind prescripția răspunderii penale și atrage atenția asupra efectelor dezastruoase ale acesteia, arătând că există un risc major de închidere a sute de dosare, în care sunt înregistrate prejudicii de miliarde de euro.

***

Parcă nu mai trece zi să nu aflăm că încă un dosar penal s-a închis ca urmare a deciziei CCR nr. 358/2022. Astăzi, DIICOT a precizat că există risc major de închidere a aproximativ 600 de dosare de criminalitate organizată, cu prejudicii de peste 1,1 miliarde de euro. Luna trecută, DNA arăta că pot fi compromise cca 557 de dosare de corupție cu prejudicii care depășesc 1,2 miliarde de euro. Parchetul general de pe lângă ICCJ încă nu a oferit datele complete. Situația este dezastruoasă.

Ca să înțelegem cum am ajuns în această situație, vă propun să începem cu momentul 26 mai 2022, acela când CCR a dat lovitura de grație justiției penale prin pronunțarea deciziei nr. 358/26 mai 2022. Dacă în perioada OUG 13 cei care forțau amnistia și grațierea au încercat închiderea dosarelor penale prin modificarea legilor în Parlament, de această dată strategia s-a schimbat, iar lovitura de grație nu a fost dată de Parlament, ci prin intermediul Curții Constituționale. Efectul este devastator.

Pentru ca anchetele să nu dureze la nesfârșit, pentru a impulsiona organele judiciare să soluționeze într-un termen rezonabil dosarele penale și pentru a nu prelungi incertitudinea față de persoanele anchetate, legea spune așa: poți trage la răspundere penală o persoană doar într-un anumit termen. Acesta e termenul de prescripție a răspunderii penale. Doar cele mai grave infracțiuni sunt imprescriptibile, cum ar fi omorul, genocidul etc. Dacă însă organele judiciare descoperă faptele, nu stau în pasivitate, termenul de prescripție se întrerupe și începe să curgă un nou termen. Fiecare act de procedura efectuat de organul judiciar întrerupe termenul, cu o precizare: condamnarea definitivă trebuie să intervină totuși cel târziu într-un termen egal dublul termenului de prescripție a răspunderii penale. De exemplu, dacă termenul de prescripție este de 8 ani, indiferent că acest termen este întrerupt o dată sau de mai multe ori, dacă în termen de 16 ani de la data săvârșirii faptei nu intervine o condamnare definitivă, persoana anchetată nu mai răspunde penal.

Ce a făcut CCR?

În 2018 a dat o decizie, nr. 297/26.04.2018, prin care, în linii mari, a interpretat textul din Codul penal apreciind că nu orice act de procedură ar trebui să fie apt a conduce la întreruperea termenul de prescripție, ci doar actele care, potrivit legii, trebuie comunicate persoanei anchetate. Adică a dat textului în vigoare o interpretare restrictivă, restrângând efectele textului din codul nou la o formă asemănătoare, dar mai îngustă ca aplicare, formă care era cuprinsă în vechiul cod penal. Trimiterea la soluția din vechiul cod a fost expresă în considerentele deciziei.

E adevărat că această decizie a avut o formă atipică (dar nu singulară, mai putând fi întâlnite decizii asemănătoare) pentru că ea nu conținea nici formularea ”norma e constituțională în măsura în care are următorul înțeles…”, dar nici nu declara neconstituționalitatea întregului art. 155 alin. (1) Cod penal, ci doar a unei părți din acel text care era prea general, referindu-se la orice act de procedură în cauză, și trebuia interpretat restrictiv, limitat doar la actele de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicate persoanei anchetate. Decizia a fost una disputată, fiind luată la limită: 5 contra 4 judecători CCR. Ca fapt divers, la acea dată s-au opus opiniei majoritare judecătorii constituționali Simina Tănăsescu, Livia Stanciu, dar și Valer Dorneanu și Maya Teodoroiu.

Bună sau rea, decizia CCR nu a declarat însă neconstituțional întregul text, ci a lăsat să se înțeleagă suficient de clar că textul există în continuare, dar trebuie interpretat în sensul restrictiv în care nu toate actele de procedură pot conduce la întreruperea termenului de prescripție, ci doar cele care trebuie comunicate suspectului sau inculpatului.

După pronunțarea acestei decizii, marea majoritate a instanțelor de judecată (judecătorii, tribunale, curți de apel și ICCJ ) precum și a procurorilor au apreciat că textul rămâne aplicabil și că decizia CCR este una interpretativă, nu una simplă/extremă. În data de 16-17 mai 2019, președinții secțiilor penale ale ÎCCJ și curților de apel, împreună cu reprezentanții INM și ai PICCJ au dezbătut mai multe chestiuni de drept în vederea unificării practicii judiciare și au căzut de acord cu privire la caracterul interpretativ al deciziei CCR nr. 297/2018, cum rezultă și din Minuta semnată în urma acestei ședințe.

Au existat, însă și câteva soluții contrare prin care unele instanțe au considerat că decizia CCR a fost una simplă/extremă care a avut ca efect încetarea aplicabilității . În 2019 ÎCCJ s-a pronunțat prin decizia nr. 5/21.03.2019 a ICCJ asupra unei solicitări de emitere a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Deși solicitarea a fost respinsă de ÎCCJ, decizia este foarte importantă pentru că din era rezultă opinia ICCJ cu privire la acest aspect. Cererea Curții de Apel Constanța a fost respinsă ca inadmisibilă tocmai pentru că ICCJ a considerat că întrebările instanței ”nu ridică veritabile chestiuni de drept”, deci că nu există o problemă dificilă de drept care trebuie dezlegată. ICCJ a apreciat că decizia CCR nr. 297/2018 este suficient de clară, arătând că deciziile CCR sunt obligatorii nu doar în ce privește dispozitivul, ci si considerentele.

Acesta era argumentul principal care conducea la concluzia că decizia CCR este una interpretativă, nu una extremă. ICCJ a întărit această idee spunând că instanțele nu sunt chemate să interpreteze efectele deciziei CCR, ci trebuie să aplice în mod direct acea decizie ”într-un mod conform considerentelor sale”, adică ținând cont de interpretarea dată de CCR prin considerente. Așadar, practica judiciară se consolidase deja în sensul opiniei majoritare încă de la jumătatea anului 2019. De atunci și până la schimbarea de direcție a CCR realizată prin pronunțarea nuclearei decizii nr. 358/2022 practica instanțelor de judecată a fost unificată și stabilă. De asemenea, doctrina era majoritară în același sens. Doar câteva articole mai relevante au fost în sensul argumentării caracterului extrem al deciziei nr. 297/2018 . În rest, toate lucrările importante de drept penal consemnau menținerea în vigoare a art. 155 alin. (1) Cod penal în noua interpretare dată de CCR.

Ce se întâmplă după aproximativ 4 ani? CCR se sucește la 180 de grade și vine în 2022 cu bomba: de fapt, decizia din 2018 nu era una interpretativă, cum greșit au înțeles instanțele de judecată, majoritatea facultăților de drept, CSM, INM, Consiliul Legislativ etc., ci una simplă/extremă care a avut drept consecință încetarea efectelor art. 155 CP după expirarea termenului de 45 de zile de la publicarea în M.of. a acestei decizii, adică din 09.08.2018.

Asta are efectul unei bombe nucleare cu efecte retroactive detonate în sistemul judiciar penal. Decizia a fost luată cu majoritate, opunându-se doar doamnele judecător Simina Tănăsescu și Livia Stanciu. Raportor a fost dl. Daniel Morar, fost procuror-șef al DNA. De remarcat inconsecvența fostului președinte CCR Valer Dorneanu care, în 2018 aprecia că excepția este neîntemeiată, iar acum s-a sucit și a apreciat nu doar că decizia din 2018 a fost întemeiată, ci și că acea decizie a fost una extremă. De asemenea, este de remarcat ciudățenia juridică: dacă e decizie simplă, în lipsa intervenției legiuitorului textul declarat neconstituțional își încetează aplicabilitatea. După acest moment orice altă excepție referitoare la art. 155 alin. (1) CP ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă. Nu poți declara de două ori neconstituțională o norma juridică printr-o decizie simplă, după cum nu o poți abroga de două sau mai multe ori.

Motivarea deciziei CCR se bazează pe argumentul principal al pasivității legiuitorului. Sigur că legislația trebuie sistematizată, curățată de buruieni și pusă în acord cu deciziile CCR. La acest capitol parlamentul este în culpă, mișcându-se foarte greu. Dar analizând mai atent această speță punctuală, observăm că argumentul CCR este unul fals, care ascunde lucrătura perversă pe care politicienii regimului Iohannis au reușit-o în 2022, folosindu-se de CCR, făcându-l pe Dragnea să pară un biet ageamiu. De ce este fals argumentul pasivității legiuitorului?

• Pentru că decizia din 2018 nu impunea o intervenție urgentă, fiind o decizie interpretativă. Nu o spun eu, dar așa au apreciat în decizii de speță ICCJ și celelalte instanțe, așa a apreciat și o parte importantă a mediului academic precum și alte instituții importante din sistemul judiciar. Există unele decizii CCR cu care se poate trăi, care dau sens și interpretare unor texte legale, fără a le șterge din legislație, și sunt și unele decizii extreme care acționează ca o radieră. După expirarea celor 45 de zile de la publicarea acestor din urmă decizii CCR textul își încetează aplicabilitatea ca și cum ar fi abrogate. Nu este același lucru a sta în pasivitate față de un text care rămâne în vigoare, fiind însă aplicat în înțelesul dat de o decizie CCR, cu a rămâne în pasivitate față de o decizie CCR extremă, care conduce la ieșirea din vigoare a acelui articol. În primul caz textul de lege rămâne în vigoare, fără a se produce dezechilibre majore în justiție, în al doilea caz efectele sunt mult mai dure putând conduce chiar la vid legislativ și blocaje insurmontabile. Acesta este avantajul deciziilor interpretative față de cele extreme. Ca fapt divers, până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, în 2011, decizia interpretativă nr. 349/2002 referitoare la tăgada paternității și-a produs efecte în mod direct.

• Pentru că CCR avea câteva sesizări mai vechi, din 2019, pe care le-a ținut în sertar și le-a analizat, ca la comandă, abia în 2022. Oare asta nu e pasivitate vicleană? Nu faci nimic, ții acele sesizări în sertar și le scoți la momentul potrivit, detonând sistemul judiciar penal. De ce nu s-a pronunțat CCR-ul încă din 2019 pe acele excepții?

• Pentru că CCR s-a sucit la 180 de grade, ca la comandă. În dosarele cu miză mare politicienii transmit impulsurile potrivite pentru judecătorii constituționali pe care i-au numit în funcție. Majoritatea sunt receptivi la aceste impulsuri. Argumentul ignoră legătura foarte apropiată între judecătorii CCR și politicieni, care îi determină pe mulți dintre judecătorii CCR, cu tot mai rare excepții, să acționeze ca servitori ai intereselor celor care i-au numit în funcție.

• CCR-ul aruncă toată vina pe legiuitor, dar nu vede bârna din ochiul său. Să spui inițial că un text e neconstituțional, dar doar pe jumătate, pentru a afirma apoi, după câțiva ani, că de fapt și acest rest e neconstituțional e de noaptea minții! CCR dă o decizie care generează probleme, și tot CCR îi ceartă apoi pe toți că nu au înțeles ce au avut ei în cap când au pronunțat decizia: pe instanțe, parchete, INM, MJ, profesori de drept, parlamentari. Timp de 4 ani de zile, acel articol s-a aplicat, a produs efecte fără probleme deosebite în practică. Apoi, cu argumente discutabile, validate la limită (5 la 4 dintre judecătorii CCR), și cu o exprimare defectuoasă, CCR a generat cu adevărat probleme în aplicarea legii prin decizia nr. 297/2018. Încep să am convingerea că dacă interpretarea instanțelor ar fi fost alta începând cu 2019, venea apoi CCR și spunea că de fapt au greșit. Exact ca în bancul cu basca: dacă ai, de ce ai, dacă n-ai, de ce n-ai, după interesul unor băieți și fete deștepte care trebuie cu orice preț să scape de dosare penale chiar cu prețul închiderii a altor sute sau mii de dosare.

• Pentru că ignoră o altă pasivitate: cea a organelor judiciare care, în unele cazuri, au dormit pe dosare cu anii, de a ajuns un termen de 5-7 ani să nu mai fie suficient pentru finalizarea unei anchete penale.

• Pentru că falsă este și explicația dată de judecătorul raportor Daniel Morar în această speță: în 2018 CCR ar fi transmis doar un fel de avertisment, o recomandare în urma căreia legiuitorul nu a făcut nimic, astfel încât a trebuit, chipurile, să vină iar CCR, în 2022, și să ”radă” tot textul.

Varianta asta e contrazisă de realitate: decizia CCR din 2022 nu dă cu barda, ci spune că, de fapt, CCR a dat cu barda încă din 2018, doar că nimeni nu a înțeles asta, în afară de 3 inși, toți ceilalți magistrați, profesori de drept care au înțeles altceva fiind nepricepuți.

Mai spune dl. Morar, devenit între timp avocat de penal, că a fost clar pentru majoritatea oamenilor că decizia din 2018 nu a fost interpretativă.

Lucrurile stau exact invers: majoritatea covârșitoare a practicienilor au înțeles că decizia a fost interpretativă. Ne mai spune că recomandarea a fost dată pentru legiuitor, nu pentru magistrați. În realitate, deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate instituțiile, iar textul deciziei nu se referă în mod explicit la legiuitor, cum a făcut-o cu alte ocazii. Și mai sugerează, în mod evident eronat, că e scuzabil ca magistrații să inventeze texte de lege, să își aroge putere de legiuitor, această conduită putând fi trecută cu vederea, dar este inacceptabilă doar lentoarea parlamentului. În realitate, în speța de față magistrații nu și-au arogat puteri de legiuitor, nu au inventat un text de lege, ci au interpretat legea exact prin prisma deciziei CCR.

Poziționarea aceasta este dezamăgitoare având în vedere rolul pozitiv pe care dl. Morar l-a avut la conducerea DNA, dar se modifică ea scoarța Pământului, darămite oamenii… Sugestive sunt și explicațiile domnului Morar despre decizii CCR referitoare la vechimea pt. accedere la DNA/DIICOT. Ne spune ca „a votat” împotriva admiterii obiecției de neconstituționalitate dintr-un fel de solidaritate cu foștii colegi de la DNA, dar când detaliază înțelegem mai degrabă că opțiunea sa era în sensul admiterii sesizării ICCJ. Regăsim astfel „solidaritatea” ca temei de drept pentru soluționarea sesizărilor CCR. Dacă vedem asta la un magistrat de anvergură, bun profesionist, ce pretenții să mai avem de la politruci, membri de partid împinși din parlament direct la CCR?

• După tot felul de contorsiuni de logică juridică CCR ne spune în decizia 358/2022, la un moment dat, sec: decizia din 2018 era una simplă/extremă, care a condus la expirarea termenului de 45 de zile în care legiuitorul trebuia să intervină la ieșirea din vigoare a acelui articol . Numai că aceeași CCR, prin Decizia nr. 466/2019 ne spune taman invers: art. 155 alin. (1) este în vigoare, fiind modificat (de decizia nr. 297/2018)! Deci nu doar că întregul sistem judiciar a considerat în mod corect că art. 155 alin. (1) Cod penal a rămas în vigoare, ci însăși CCR în 2019 scria negru pe alb acest lucru. Și atunci întrebarea legitimă este: mai are cineva vreun dubiu că lucrătura malefică a aparținut de data aceasta CCR-ului?

În cele ce urmează mă voi referi și la activitatea miniștrilor Justiției între 2018-2022, raportat la această problemă a întreruperii prescripției răspunderii penale. Unii dintre foștii miniștri s-au exprimat deja în spațiul public, alții tac asurzitor.

Dacă privim lucrurile prin prisma deciziei CCR nr. 358/2022, pentru a evita încetarea aplicabilității art. 155 alin. (1) Cp ar fi trebuit ca punerea în acord cu decizia CCR nr. 297/2018 să fi fost făcută în termenul de 45 de zile de la data publicării ei în M.of. Așadar, potrivit DCC nr. 297/2018, pentru a salva art. 155 alin. (1) Cp acest articol ar fi trebuit modificat până pe 9 august 2018.

Tudorel Toader, ocupat în acea perioadă cu evaluarea procurorului șef DNA și apoi a procurorului general Augustin Lazăr, s-a exprimat de curând public pe acest subiect, în sensul că decizia CCR nr. 297/2018 era una interpretativă, care nu impunea o intervenție de urgență pentru că art. 155 alin. (1) Cp nu urma să își înceteze aplicabilitatea după pronunțarea acestei decizii. Ministrul Tudorel Toader inițial, după tot scandalul generat de OUG 13 din mandatul lui Florin Iordache, a pus în consultare publică la 19.04.2017 un proiect de modificare a Cp si Cpp care punea parțial în acord codurile cu deciziile CCR, care nu mai impunea prag pentru abuzul în serviciu și care nu mai prevedea dezincriminarea neglijenței în serviciu.

Vă reamintesc că discuțiile de la acea vreme erau focalizate pe modificarea infracțiunii de abuz în serviciu cerută de liderul PSD de la acea vreme și de către alți colaboratori ai săi. Proiectul nu fost promovat ca atare în Parlament, ci a fost promovat în noiembrie 2017 un alt proiect care punea în acord parțial Cp si Cpp cu deciziile CCR, fără nicio referire la abuzul în serviciu. De asemenea, proiectul nu conținea nicio referire la art. 155 Cp având în vedere că la data promovării lui decizia încă nu fusese pronunțată. După pronunțarea deciziei CCR nr. 297/26.04.2018 și până la finalul mandatului său, 24.04.2019, Tudorel Toader nu a propus un alt proiect inițiat de Ministerul Justiției.

În schimb, sub pretextul punerii în acord a Cp si Cpp cu deciziile CCR, pesediștii lui Dragnea au propus la 18 aprilie 2018, cu doar câteva zile înaintea pronunțării deciziei CCR, prin inițiativă legislativă parlamentară, niște monstruozități pe care le-au trecut prin Comisia Iordache. Pe lângă unele modificări corecte, aceștia au împănat codurile cu propuneri extrem de toxice (Codul penal – plx 406/2018 , Codul de procedură penală – plx 373/2018) .

Între modificările care puteau fi făcute, nefiind foarte nocive, se regăsea și modificarea art. 155 Cp, dar modificarea nu viza o punere în acord cu decizia CCR pentru că această decizie încă nu fusese pronunțată la data depunerii propunerii legislative în Parlament. Modificare propunea însă adoptarea unei forme asemănătoare celei din vechiul Cod penal. După dezbateri parlamentare aprinse pe marginea acestor proiecte controversate și deosebit de nocive, aceste propuneri au picat într-un final la CCR care le-a declarat, în iulie 2019, neconstituționale în ansambul lor. În urma acestor decizii, proiectele au fost respinse de Parlament în martie 2021.

În portofoliul ministrului Ana Birchall (aprilie 2019 – noiembrie 2019) nu a fost promovat niciun proiect de modificare a Cp și Cpp, dar a fost constituit un grup de lucru care să actualizeze și să sistematizeze modificările necesare la Codul penal și cel de procedură penală. După anunțul CCR din iulie 2019 de declarare a neconstituționalității proiectului toxic al PSD, în ansamblul său, putea fi, teoretic, demarat un nou proiect de lege pentru că proiectul toxic din Parlament, votat și de d-na Birchall, fusese declarat neconstituțional în ansamblul său. Singurul ministru al justiției din perioada 2018-2022 care a avut o poziționare din care rezultă că ar fi văzut problema, ar fi conștientizat pericolul vidului legislativ, este Ana Birchall, care însă se întreabă retoric ce au păzit ceilalți miniștri, explicând că ea nu putea interveni (prin OUG, ca și când nu putea promova prin MJ, sau ca deputat, un proiect/propunere legislativă punctuală de rezolvare a problemei) pentru că în Parlament era propunerea rezultată din Comisia Iordache.

Nimic nu oprea ministrul justiției sau un deputat ff deștept, mai deștept decât toți ceilalți la un loc, să propună completarea art. 155 cu alin. (1) despre care CCR ne spune acum că și-a încetat aplicabilitatea la 9 august 2018. Adevărul este că la acea dată era aproape imposibil să prevezi mizeria CCR din 2022, iar poziționarea doamnei Birchall reprezintă mai mult o formă de aroganță fără acoperire. La fel cum l-au reprezentat și numeroasele sfaturi pe care ni le dădea din tribune, despre cum să desființăm în 2021 SIIJ, ignorând fără urmă de jenă faptul că votase cot la cot cu colegii ei pesediști din Epoca Dragnea pentru înființarea SIIJ.

Ulterior, ministrul Cătălin Predoiu, în tot cursul anului 2020, nu a propus niciun proiect de punere în acord a Cp și Cpp cu deciziile CCR, deși la MJ era schițat deja un proiect mai amplu, încă de pe vremea predecesoarei sale, care includea mai multe articole care trebuiau puse în acord.

După preluarea portofoliului de ministru, eu am reactivat grupul de lucru înființat în 2019 care se ocupase de redactarea inițiala a proiectului de modificare a Cp și Cpp pentru a-l actualiza, a-l completa și cu celelalte decizii apărute între timp și a-l finaliza. În luna aprilie 2021 acest grup de lucru s-a concentrat pe modificarea Codului de procedură penală în acord cu decizia CCR nr. 233/07.04.2021, decizie extremă, care impunea obligativitatea motivării hotărârilor judecătorești penale odată cu pronunțarea și avea potențial de creare a unui vid legislativ. Textul a fost finalizat în timp util, fiind promovat ca inițiativă parlamentară pentru a câștiga timp.

A fost evitat astfel un dezastru cu impact negativ asupra foarte multor dosare penale. În iulie 2021 am finalizat proiectul de modificare a Cp și am pornit procedura de adoptare a proiectului de modificare a Cp, punând proiectul în consultare publică, și care conținea inclusiv modificarea art. 155. Termenul de consultare a expirat pe 8 septembrie, dată după care putea fi putea fi aprobat în guvern și trimis către Parlament. Pe 2 septembrie am pus în consultare publică și proiectul de modificare a CPP . După 15 octombrie 2021 și acest proiect putea fi trimis spre aprobare în Guvern și apoi către Parlament.

Ne întoarcem la ministrul Cătălin Predoiu, care, în loc să continue procedura de aprobare în guvern a proiectelor de lege, după cca jumătate de an, fără nicio justificare rațională, a pus din nou în consultare cele 2 proiecte . Ele nu au fost trimise către parlament nici până acum, 14.11.2022, deși pe 2 iunie 2022 Cătălin Predoiu afirma că a trimis cele două proiecte către Guvern spre aprobare.

În schimb, imediat după pronunțarea deciziei CCR nr. 358/2022 Predoiu a inițiat o OUG de modificare a art. 155 CP, deși putea solicita adoptarea unei inițiative parlamentare depuse în decembrie 2021 de colegii mei din USR, similară proiectului de OUG, aflată la camera decizională. Dintr-o anumită perspectivă demersul a fost tardiv pentru că nu a salvat miile de dosare care vor fi închise, dar mai grav este că modificarea Cp prin OUG a fost o cale extrem de riscantă pentru că vulnerabilizează în continuare instituția întreruperii prescripției răspunderi penale (OUG a fost emisă în condițiile în care în Parlament exista o propunere legislativă cu același obiect, aflată în camera decizională, care putea fi adoptată într-o singură zi). Dacă peste 4 ani ne trezim că CCR va considera adoptarea textului prin OUG ca neconstituțională pentru că exista în Parlament un proiect cu conținut similar (există decizii CCR în acest sens) înseamnă că ne vom întoarce de unde am plecat și că vidul legislativ se va extinde.

Privind retrospectiv, sigur că ar fi fost ideal dacă reușeam să finalizez mai repede proiectul de modificare a Codului penal. Motivul pentru care nu am accelerat procedura îl constituie în primul rând faptul că nu exista la acel moment o decizie CCR extremă care să creeze riscul unui vid legislativ. Cum am mai spus, decizia CCR nr. 297/2018, a fost considerată de instanțele judecătorești într-o practică judiciară consolidată ca fiind o decizie interpretativă. Însăși CCR aprecia în decizia nr. 466/2018 că art. 155 alin. (1) este în vigoare. Atunci când a fost emisă o decizie extremă, cum a fost decizia nr. 233/07.04.2021, am acționat în regim de urgență pentru a nu lăsa posibilitatea creării unui vid legislativ.

Pe de altă parte, apreciez că, dacă proiectele pe care le-am pus în consultare publică în iulie, respectiv septembrie 2021 nu ar fi fost băgate în sertare de Cătălin Predoiu, ele ar fi putut fi adoptate până în mai 2022 când s-a pronunțat CCR, ceea ce ar fi putut lipsi CCR de argumentul principal (și înșelător, după cum am argumentat mai sus), acela al pasivității legiuitorului. Ar fi existat șanse destul de mari ca decizia CCR să fi arătat cu totul altfel, iar nucleara să fi fost dezamorsată. Este, evident, doar o supoziție, CCR are resurse inepuizabile de a ne surprinde.

Care ar fi concluzia? Așa-zisa pasivitate a legiuitorului invocată de CCR a avut la bază în primul rând faptul că decizia CCR nr. 297/2018 nu a fost una tranșantă, extremă, ci a fost una interpretativă. Așa s-a așezat practica judiciară într-o majoritate covârșitoare. Vina pentru detonarea a mii de dosare penale aparține în primul rând CCR care a făcut astfel un serviciu patronilor politici și un mare deserviciu societății. Felul în care CCR a reinventat decizia din 2018 considerând-o una extremă și nu una interpretativă este grăitor.

În final, ar mai fi de făcut un sigur comentariu: reforma legislației penale făcute de Predoiu în 2009 prin adoptarea Noului Cod penal și Codului de procedură penală reprezintă un eșec. Numărul mare de articole declarate neconstituționale de CCR, mai ales în privința Codului de procedură penală, ne conduce spre această concluzie, chiar și acceptând că o parte dintre ele au fost declarate neconstituționale la comandă politică.

Totuși, vorbim de aproximativ o zecime din Codul de procedură penală declarată neconstituțională. Iar Codul penal a fost adoptat de Guvernul Boc prin angajarea răspunderii guvernului, adică fără dezbateri parlamentare. După cum am spus, CCR din 2016 și până în prezent a dat și multe decizii controversate, la comandă politică pentru salvarea pielii unor băieți deștepți. Cu toate astea, numărul imens de articole declarate neconstituționale ne face să concluzionăm în sensul eșecului reformării legislației (procesual) penale. Iar răspunderea politică pentru acest dezastru îi aparține în primul rând lui Cătălin Predoiu, cel care a pus în mâinile Alinei Bica, omul său de încredere, coordonarea modificărilor legislație penale în calitatea sa de secretar de stat la Ministerul Justiției. CCR trebuie reformată din temelii.

La CCR s-au blocat reforme importante, de CCR au trecut legi odioase. Reforma CCR trebuie făcută prin modificarea legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, dar și prin revizuirea Constituției. Până la revizuirea Constituției, noi, USR, vom propune modificarea legii CCR care ar trebui să nască în această etapă o discuție serioasă despre ce avem de gând cu această instituție: să o acceptăm ca pe o gașcă de protecție a intereselor cu precădere politice ale unora sau altora, care face tot felul de jocuri politice, sau să redevină o instituție serioasă, respectată, reprezentată de judecători constituționali cu înaltă anvergură profesională și morală, care să se ridice la nivelul suprem pe care i-l conferă Constituția României.

……………………………………………………………………….

NOTE DE SUBSOL:

Curtea de Apel Constanța – dec. pen. nr. 425/12.04.2018, dec. pen. nr. 43/18.01.2019, dec. pen. nr. 443/12.06.2020; Curtea de Apel Oradea – dec. pen. nr. 341/2018, 368/10.08.2018; Curtea de Apel Alba Iulia – dec. pen. 448/12.06.2019; Curtea de Apel București – dec. pen. nr. 838/12.06.2019; Curtea de Apel Brașov – dec. pen. nr. 361/24.04.2019; Curtea de Apel Timișoara – dec. pen. nr. 515/09.05.2018, dec. pen. nr. 563/05.11.2018; Curtea de Apel Iași – dec. pen. nr. 79/15.10.2019; Judecătoria Bacău – dec. pen. 1541/2018; Judecătoria Medgidia – hot. pen. nr. 1923/2018, Tribunalul Argeș – hot. nr. 403/11.10.2018, Curtea de Apel Târgu Mureș – dec. pen. nr. 520/15.11.2018, dec. pen. nr. 529/28.11.2019 etc. ICCJ , dec. pen. nr. 32/07.02.2019, dec. pen. nr. 174/RC/15.05.2019, dec pen. nr. 148/19.04.2019, dec pen. nr. 168/07.05.2019, dec pen. nr. 268/rc/25.05.2019, dec pen. nr. 235/08.07.2019, dec pen. nr. 8/RC/09.01.2020, dec pen. nr. 181/11.03.2020, dec pen. nr. 183/12.03.2020, dec pen. nr. 112/14.05.2020, dec pen. nr. 143/09.06.2020, dec pen. nr. 483/15.12.2020, dec pen. nr. 126/1RC/2.02.2021, dec pen. nr. 167/25.02.2021, dec pen. nr. 276/RC/22.06.2021 etc. Minuta întâlnirii procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA, DIICOT și ai parchetelor de pe lângă curțile de apel din 9-10 martie 2020

Curtea de Apel Timișoara – dec. pen. nr. 1208, dec. pen. nr. 1209/31.10.2018; Curtea de Apel Cluj – dec. pen. nr. 493/23.04.2019; Curtea de Apel Alba – dec. pen. 388/23.05.2019 etc.

https://m.luju.ro//opinii/editorial/mai-este-posibila-intreruperea-cursului-prescritiei-raspunderii-penale-dupa-decizia-297-2018-a-ccr

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/213968

De lege lata, există cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale?

Daniel Morar despre deciziile CCR privind prescripția: „Supărările ministerului Public cred că ar trebui să se îndrepte mai mult pe ceea ce pot face ei, procurorii (…) Curtea Constituțională nu este partenerul organelor de urmărire penală”

DCC nr. 358/2022, paragraful 73: ”În consecinţă, Curtea constată că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.”

DCC nr. 466/2019, paragraful 183: ”În privinţa criticilor de neconstituţionalitate aduse art. I pct. 19 [cu referire la art. 155 alin. (2)] din lege, potrivit cărora acesta nu respectă normele de tehnică legislativă, care ar impune ca, în situaţia în care alineatele rezultate în urma punerii de acord cu decizia Curţii sunt identice cu cele în vigoare, Parlamentul să elimine din conţinutul normativ al legii de modificare o asemenea intervenţie legislativă, Curtea constată că art. 155 din Codul penal – în vigoare – cuprinde 5 alineate, iar 4 alineate au fost supuse unor evenimente legislative, după cum urmează: alineatul (1) a fost modificat, alineatul (3) a fost eliminat, alineatul (4) a fost modificat, iar alineatul (5), ca urmare a eliminării alineatului (3), a fost renumerotat.”

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17241 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17179

Câteva exemple de reglementări toxice: se relaxau foarte mult condițiile deja permisive ale liberării condiționate, Se reduceau termenele de prescripţie a răspunderii penale, infracţiunile de dare de mită şi de cumpărare de influenţă erau dezincriminate parţial, era dezincriminată total infracţiunea de neglijenţă în serviciu, erau înjumătăţite pedepsele pentru infracţiunile de delapidare şi abuz în serviciu, abuzul în serviciu în formă calificată era dezincriminat, achitarea prejudiciului devenea pentru toate categoriile de infracțiuni circumstanță atenuantă obligatoriu dacă prejudiciul era achitat, erau îngreunate condițiile de aplicare a confiscării extinse, martorul, putea întrerupe audierea, erau eliminate ca prove înregistrările efectuate de către terți (de ex imaginile surpinse de camere de vedere ale unui magazin, denunțurile nu puteau conduce la reducerera limitelor de pedeapsă decât dacă erau efectuate la maximum un an de la comiterea faptei, necompetența materială a instanțelor putea fi incocată oricând și asta conducea la reluarea proceselor de la 0, punerea sub protecție a martorilor era îngreunată, era înlătorată posibilitatea procurorilor de a obține de urgență date despre tranzacțiile financiare suspecte, la audierea martorului putea participa și suspectul (cu risc de intimidare), suspecții puteau afla toate datele din dosarul de urmărire penală încă din faza incipientă a anchetei, revizuirea și recursul în casație puteau fi folosite pentru a redeschide prin motivele nou introduse în cod a dosarelor deja soluționate definitiv etc.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a altor acte normative

Proiectul de  Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală

https://www.facebook.com/ministeruljustitieiromania/posts/pfbid02t9QX2eGmPY9TnXxRSo5tWzYCi23tZeTPAqz1nRUFEZGweeHYTSkabrGADHT6yedel OUG nr. 71/30.05.2022

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19968

Articolul Justiția, pusă pe butuci de CCR, după decizia privind prescripția răspunderii penale apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Coaliția PSD-PNL-UDMR a adoptat legea privind CSM ignorând recomandările UE și sute de amendamente ale USR

Votul dat astăzi la prima lege din pachetul Predoiu al legilor justiției arată nerăbdarea coaliției patronate de președintele Iohannis de a desăvârși ceea ce a început PSD în epoca Dragnea: subjugarea totală a justiției. Cu orice preț și orice risc. Chiar și acela ca România să calce pe urmele Ungariei și să fie în pericol să piardă bani europeni din cauza nerespectării statului de drept.

„Coaliția PSD-PNL-UDMR retrezește un monstru din ADN-ul sistemului judiciar de pe vremea Rodica Stănoiu-Adrian Năstase. Și se va întoarce împotriva noastră a tuturor, ca societate. Pachetul Predoiu de legi ale Justiției, din care a fost votată astăzi prima lege, are o viziune de centralizare a puterii în sistemul judiciar deosebit de nocivă. În loc să pună în aplicare documentele internaționale, recomandările din MCV, avizele Comisiei de la Veneția, de care domnul ministru Predoiu fuge, și rapoartele GRECO, s-a mers în sens contrar în multe situații. Coaliția PSD-PNL speră că, având în vedere contextul geopolitic actual, partenerii europeni vor închide ochii, se vor concentra pe grozăviile din alte zone și nu vor lua măsuri împotriva acestor legi. Noi, USR, credem că nu se va întâmpla asta și că legile justiției trebuie modificate pentru români și pentru viitorul României, pentru a avea o justiție mai corectă, mai eficientă. Proiectul adoptat astăzi ne aruncă înapoi cu mulți ani, vom lupta și la Senat pentru a ne fi acceptate amendamente și vom merge până la capăt în contestarea legilor Predoiu, care sunt retrograde”, declară Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

USR a formulat peste 270 de amendamente, multe
dintre ele preluate de la CSM și asociațiile profesionale, dar toate au fost
respinse, atât în comisie, cât și în plen.

USR a reluat, la începutul ședinței de plen, și
solicitarea ca dezbaterile și votul final pe legile Justiției să fie amânate
până când se pronunță Comisia de la Veneția asupra proiectelor Predoiu, dar și
această propunere a fost respinsă.

Articolul Coaliția PSD-PNL-UDMR a adoptat legea privind CSM ignorând recomandările UE și sute de amendamente ale USR apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR avertizează că noile legi ale justiției vor întări influența politicului asupra magistraților și îndepărtează România de orice reformă în domeniu

Proiectul noilor legi ale Justiției pe care Guvernul condus de plagiatorul Nicolae Ciucă l-a aprobat astăzi îndepărtează România de calea reformei în domeniul justiției și subjugă puterea judecătorească rețelei anireformiste create chiar în interiorul magistraturii.

USR reamintește că, după măcelărirea acestor legi în epoca Dragnea, ele ar fi trebuit în primul rând corectate și modernizate. Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR și ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023.

Fostul ministru USR al Justiției Stelian Ion arată că actualul ministru a cedat în fața intereselor politice și ale aripii antireformiste din CSM.

„Cătălin Predoiu, în calitatea sa de servitor al intereselor obscure ale Sistemului și politicienilor, a bătut palma cu pesediștii și cu gruparea nocivă din CSM pentru a se asigura de sprijinul acestora. Le-a dat tuturor ce au vrut. Părții din magistratură, care a luat poziție în anii trecuți împotriva derapajelor legislative și care dorește schimbări de substanță care să întărească eficiența și independența justiției, i-a întors spatele. La fel și forurilor europene care ne semnalează de ani de zile problemele grave din justiție (Comisiei Europene, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, Grupul de State împotriva Corupției)“, spune Stelian Ion.

Noile legi ale justiției arată clar că SIIJ nu dispare, ci doar se transformă.

Influența politică asupra numirii procurorilor de către președinte este păstrată intactă de noile legi, în ciuda recomandărilor GRECO și a MCV. Nu este clar ce se va întâmpla cu polițiștii de poliție judiciară, ideal fiind ca acești polițiști să treacă în subordinea directă a procurorilor. Inspecția Judiciară, care a făcut ravagii în ultima vreme printre magistrații critici cu modificările făcute în epoca Dragnea, își va continua nestingherită opera cu aceiași oameni recrutați de Netejoru. Rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor este înlăturat.

În ce privește reforma CSM, dacă programul de guvernare votat la sfârșitul lui 2020 ar fi fost respectat, iar legile justiției ar fi fost votate în varianta pe care USR prin Stelian Ion a propus-o în martie 2021, nu ar mai fi fost posibile toate jocurile sulfuroase din CSM legate de prelungirea nelegală a mandatului președintelui și de alegerea noilor membri CSM.

Concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și la curțile de apel și tribunale vor fi controlate de Secția pentru judecători a CSM, potrivit noilor legi. Este diminuat astfel rolul Institutul Național al Magistraturii și întărit rolul președintelui ÎCCJ în cadrul procedurilor de promovare. Pe viitor, vicepreședinții instanțelor nu vor mai fi numiți prin concurs, ci vor fi propuși de președinții instanțelor și numiți de secția pentru judecători a CSM. Se creează prin acest gen de reglementări un sistem piramidal de putere foarte nociv pentru independența justiției. Un sistem mult mai ușor de controlat și manevrat.

Ne este pregătită o justiție ca o cazarmă militară de către premierul plagiator. De ce? Din cauza reintroducerii sancțiunii retrogradării, pe model militar, a afectării libertății de exprimare a magistraților prin menținerea obligației de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, dar și prin menținerea avizului conform al ministrului Apărării pentru magistrații militari.

USR avertizează că nu există nicio șansă să se ridice MCV pe merit și nicidecum nu se „îndeplinește principalul obiectiv din cadrul MCV”, așa cum afirmă cinic Cătălin Predoiu.

Articolul USR avertizează că noile legi ale justiției vor întări influența politicului asupra magistraților și îndepărtează România de orice reformă în domeniu apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Stelian Ion susține candidatura avocatului Alexandru Dimitriu la Primăria Sectorului 5

Stelian Ion, fostul ministru al Justiției, îi îndeamnă pe cetățeni să-l voteze pe avocatul Alexandru Dimitriu la Primăria Sectorului 5 și să contribuie astfel la schimbarea în bine a lucrurilor.

„Dacă vreți să puneți capăt fărădelegilor care s-au succedat din păcate ani de-a rândul în sectorul dumneavoastră. Dacă vreți să-l ridicați la cel mai înalt nivel european, aveți cu cine vota, aveți un om pe care vă puteți baza, profesionist, consecvent, corect, om de echipă, căruia îi doresc succes și alături de care voi fi întotdeauna, pentru că este un om cu care poți merge la drum cu toată încrederea,” a transmis fostul ministru al Justiției, la evenimentul de lansare a candidaturii lui Alexandru Dimitriu.

Stelian Ion a mai afirmat că a colaborat foarte bine cu acesta în lunile în care a condus Ministerul Justiției, Dimitriu ocupând în acea perioadă funcția de secretar de stat în minister.

„Ce m-a impresionat pe mine a fost nu doar profesionalismul lui Alexandru Dimitriu, ci și faptul că are un bagaj temeinic de cunoștințe, o școală făcută pe bune, un doctorat luat pe merit. Asta m-a făcut să îi ofer încredere și să îl am alături pe niște zone foarte importante în Ministerul Justiției. A coordonat Direcția Avizare o perioadă, alături de mine, ne-am asigurat că tot ce iese de pe masa Ministerului Justiției are aviz de legalitate și că interesele nu distorsionează proiectele de HG, de OUG, toate proiectele care au venit la avizare. Și-a asumat de asemenea coordonarea Direcției Economice și a pus umărul pentru foarte multe investiții care s-au făcut la Ministerul Justiției. M-a impresionat implicarea sa totală, fără rezerve, faptul că nu a fugit niciodată de răspundere, nu s-a dat niciodată la o parte la greu,” a transmis fostul ministru al Justiției.

Alexandru Dimitriu a fost la fel de implicat și în funcția de consilier al Sectorului 5, a mai declarat Stelian Ion, fiind mai mult decât evident că știe care sunt problemele sectorului, dar și că e o persoană empatică și știe să lucreze în echipă, fapt care îl va ajuta foarte mult în administrarea Primăriei Sectorului 5.

„M-a impresionat la el și modul de lucru cu colegii. Știe să lucreze în echipă, știe să facă echipă și asta îl va ajuta foarte mult în calitate de primar. Lucrul acesta e fundamental pentru cineva care își asumă o răspundere atât de importantă, cum este o primărie de sector dintr-o capitală europeană,” a concluzionat Stelian Ion.

Articolul Stelian Ion susține candidatura avocatului Alexandru Dimitriu la Primăria Sectorului 5 apare prima dată în Uniunea Salvați România.

Stelian Ion: PSD și PNL vor să scape infractorii de dosare, refuză modificarea de urgență a Codului Penal

Coaliția PSD-PNL-UDMR a refuzat astăzi să voteze în procedură de urgență modificarea de urgență a Codului Penal în acord cu deciziile CCR.

În urma unei decizii a CCR pronunțată săptămâna trecută, care urmează să fie motivată și publicată din clipă în clipă, este foarte posibil să se întâmple ceea ce nici OUG13 nu a reușit, și anume foarte mulți infractori să scape de dosarele penale, și nu doar pentru infracțiunile comise de gulerele albe, adică infracțiuni de corupție, dar și pentru infractiuni cu violență, infracțiuni dintre cele mai grave, din zona criminalității organizate, trafic de persoane, trafic de arme.

”Este o situație extrem de gravă și din păcate coalitia de guvernare nu își asumă rezolvarea imediată a acestei situații. Avem proiect de lege în Parlament, am depus unul saptamana trecuta, dar era unul mai vechi semnat de colegii mei care a trecut de Senat si care este in camera decizionala in Camera Deputaților, care așteaptă doar o voința politica, așteaptă un semn din partea Coalitiei pentru a trecut. Acel proiect se poate trece într-o singura zi. Astăzi, dacă era vointa politica se intrunea Comisia juridica a Camerei Deputaților, se dădea raport si puteam avea si un vot tot astazi”, explică deputatul Stelian Ion.  

”Din pacate, nu se dorește acest lucru. Nu stim care sunt motivele. Bănuim ca este vorba de acelasi interes de a-i scapa pe infractori si celor care au putere de decizie, le e cumva convenabila aceasta situatie. Dar repet, pe langa unii politicieni cu dosare penale, pot scapa infractori deosebit de periculosi. Este bizară si este condamnabila atitudinea ministrului Justiției Catalin Predoiu, care din discuțiile Comitetul liderilor, inteleg ca pregateste o OUG, cel putin asta se discuta. Ar fi foarte grav pentru ca nu s-ar face decat sa se vulnerabilizeze proiectul. Daca se adopta o modificare, o punere in acord a acelui articol 155 cin Codul Penal cu Constitutia prin OUG, este un risc foarte mare ca acea OUG sa fie declarata neconstitutionala”, adaugă Stelian Ion.

Fostul ministru USR al Justiției susține că nu exista motivatia pentru care a recurge la OUG si s-ar incarca principiile delegarii legislative, cata vreme in Parlament ai un proiect pe care il poti trece intr-o singura zi.

”Nu putem sta la mica intelegere si spera ca nu se va publica MOF decizia CCR doar pe niste promisiuni si discutii de culise purtate de unii reprezentanti ai CCR cu oamenii politici, pentru ca pana la urma acea decizie se poate publica din moment in moment. Si nu se fac decat jocurile celor certati cu legea daca se adopta astfel de acte normative”, spune Stelian Ion.

Întrebări și răspunsuri:

Reporter: În momentul în care se publică în MOF motivarea deciziei, ce se întâmplă mai departe concret?

Stelian Ion: Se intampla următorul lucru: aplicare acelui art 155, alin 1 care reglementează întreruperea prescripției răspunderii penale este suspendată de drept. Pana la punerea in acord. Dar cum stiti deja, au mai existat unele decizii ale CCR care spune ca deciziile Curții sunt asimilate cumva legii penale mai favorabile, articolul acest referitor la prescriptia instinctiva, la intreruperea prescriptiei instinctive este un articol care este de drept substanțial, nu de procedura. Ca atare, s-ar putea aplica retroactiv.  Deci, din acel moment si o singura zi daca este suspendata aplicarea acelui articol, se va aplica retroactiv tuturor cauzelor incare s-a aplicat aceasta institutie si care daca nu s-ar fi aplicat întreruperea prescripției răspunderii penale s-ar fi ajuns la o clasare a dosarului. Despre o achitare.

Reporter: Concret, vorbim și de persoane care au fost condamnate definitiv de instanță?

Stelian Ion: Nu, nu referim la aceste dosare, ci la cele in curs de cercetare, chiar si la dosarele care sunt in stadiu de judecata in prima instanta sau in caile de atac, caile care pot fi ordinare. 

Reporter: Inclusiv caile extraordinare?

Stelian Ion: Nu, e vorba de recurs daca ne referim la situația atipica. Insa, asa cum spuneam sunt foarte multe dosare. Chiar Parchetul de pe Înalta Curte de Casație si Justitie a tras un semnal de alarma care vad ca nu este luat in seama de către Coalitie, de PNL, PSD. Păcat ca PNL care lupta…mai multi simula…din ce vedem in ultima perioada alături de noi, in perioada 2017-2018 de aceeasi parte a baricadei, acuma s-a contaminat de la PSD si are fix aceeasi conduita. Este raspunderea integrala din acest moment in care le-am adus la cunostinta, am solicitat si in Comisia juridica dar mai ales la nivel de decizie de lideri ai partidelor si ai liderilor de grup din Parlament, am solicitat trecerea acestui proiect. Daca nu o fac din acest moment, se fac culpabili si se fac pana la urma complici ai celor care vor beneficia de aceste poticneli legislative. 

Din pacate, anul trecut in 27 iulie am lăsat încheiat finalizat un proiect la MJ, din păcate Ministrul Predoiu nici pana in momentul acesta au trecut 9 luni de zile de cand vechea Coaliție s-a destramat. A avut 9 luni sa trimita spre avizare si proiectul in Parlament nu a facut acest lucru. Lucrurile se leaga. Inseamna ca nu exista vointa politica sa se corecteze acest inconvenient.

Repet, efectele sunt cel putin devastatoare, mai nefaste daca mi-e permisa aceasta exprimare decat OUG13. Lumea stiu, este preocupată de alte subiecte care afectează viata de zi cu zi a oamenilor, preocupata de inflatie, de situatia economica pe buna dreptate. De chestiuni legate de conflictul din Ucraina, pe buna dreptate. Insa daca lasam aceste derapaje sa se produca acum este foarte  probabil ca tot ce s-a acumulat si s-a facut bine in ultimii ani sa fie aruncat pe apa Sambetei si sa ne trezim intr-un stat in care infractorii sunt liberi, de la cele mai mici infracțiuni, gainarii sa spun asa pana la infracțiunile cu prejudicii imense pentru statul roman si pana la infracțiunile cu violenta. Premierul Ciuca nu trebuie sa permita un asemenea derapaj. Este seful Guvernului, fost militar de cariera si este acea onoarea si responsabilitate ar trebui sa fie regasita in actiunile acestea guvernamentale. 

Sa se intereseze, sa consulte mai multi juristi, sa se consulte cu PICCJ si sa găsească soluția cea mai potrivita. Si este solutia  potrivita este sa trecem un proiect de lege care este matur si care este la vot final in Cdep.

Reporter: Dvs în lunile in care ati fost la guvernare, ati indicat aceasta  problema în coalitie si în ședințele de guvernare? Cu cei din PNL ati discutat sa corectati sa puneti in acord decizia Curții in legislatie?

Stelian Ion: Nu doar ca am discutat, am pus un proiect în dezbatere publică de pe 27 iulie 2021. Proiectul era finalizat, era mingea ridicata la fileu, practic, in septembrie trimis proiectul spre avizare si trimis către Parlament. Lucrurile  s-au discutat.

Reporter: Dacă era asa important de ce nu ati urgentat aceasta procedura?

Stelian Ion: A fost urgentata aceasta procedura, a fost urgentata aceasta procedura, strict acest articol a devenit critic in momentul de fata dupa ultima decizie de saptamana trecuta a CCR. Am mai avut o astfel de situatie in momentul in care CCR a declarat neconst unele articole referitoare la publicarea motivarii deciziilor in hotararile judecatoresti in penal, ne-am mobilizat am trimis` proiectul de lege in Parlament ca ministru si a trecut rapid. Deci, exista solutii, acuma aveam aceasta posibilitate dupa decizia de saptamana trecuta cand repet situația a devenit critică, trebuiau luate măsuri!

Reporter: Ministrul spune ca așteaptă practic un acord de la Comisia de Veneția cu privire la legile justitiei pentru a putea fi trimis in Parlament!

Stelian Ion: Legile justitiei sunt un subiect separat. In situația aceasta proiectul era finalizat, putea avea aceste discuții pana acum. E foarte bine ca sunt discutate. Ele pot continua si pe parcursul derularii procedurii parlamentare pentru ca tot intervin de multe ori amendamente. Important este ca avem o situatie critica in acest moment. Din clipa in clipa daca azi se publica in MOF acea decizie a CCR, din punctul nostru de vedere si al specialistilor de drept penal, este un pericol foarte mare sa se inchida mii de dosare de cele mai variate spete, tipuri. Si infractiuni usoare, si infractiuni ff grave.

Reporter: Cum va explicati ca actuala majoritate parlamentara nu doreste sa faca acest lucru? Pentru ca daca ne uitam vedem de exemplu dosare sunt vechi politicieni: Liviu Dragnea ar putea beneficia in dosarul Teldrum, Elena Udrea, Ioana Basescu. Nu sunt politicieni care sa mai aiba putere!

Stelian Ion: Eu de la PSD si de la UDMR, corifeii acelor modificări si încercări de mutilare, unele reusite altele esuate, a legislației penale de anii trecuti, nu aveam mari asteptari de la ei. Aveam unele așteptări de la colegii din PNL, mai ales ca acum PNL deține funcția de Premier extrem de importanta, detine MJ si niste ministere foarte importante si o oarecare responsabilitate trebuia sa existe. Nu se intampla altceva decat o contaminare a celor din PNL de catre PSD, o contaminare de interese politice. Le este convenabil ca scapa probabil si unii membri ai lor. Este o chestiune deja de o gravitate foarte mare. Si nu ai cum sa te duci cu gandul la altceva decat la acest lucru. Au acelasi interes. Unii membri politicieni care sunt vizati de anumite dosare vor scapa prin aceasta metoda.

Problema este că sunt mii de dosare, nu a fost în atenția mea să fac liste cu nume și să țin astfel de evidente, dar o altă explicație logică, de bun-simț, nu există. Avem proiect de lege, putem corecta intr-o zi, nu se doreste acest lucru. Riscul de a scapa mii, pe langa politicieni, infractori periculoși mult mai periculoși poate este major. Astfel încât întreaga responsabilitate le aparține în exclusivitate și cred că va trebui să dea răspunsuri la unele întrebări pe această temă. Eu sper să nu se ajungă acolo, dar dacă se va OUG și va fi declarată neconstituțională si datorita acestei neglijențe sau din cauza acestei rele-credinte, vom vedea, vor scăpa foarte multi infractori va trebui să dea socoteală, atât ministrul Justiției și premierul si întreaga coaliție de guvernământ.

Articolul Stelian Ion: PSD și PNL vor să scape infractorii de dosare, refuză modificarea de urgență a Codului Penal apare prima dată în Uniunea Salvați România.

OUG13 2.0 – Indolența PSD și PNL scapă infractorii de dosare grele. USR cere vot de urgență în Parlament

USR a depus, vineri, o inițiativă legislativă pentru modificarea Codului penal în acord cu deciziile CCR și solicită adoptarea în procedură de urgență, astfel încât corupții să nu scape de dosarele penale cu ajutorul chichițelor legislative. 

Inițiativa USR vine în contextul în care CCR a admis, joi, o nouă sesizare referitoare la termenul de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.

Dacă legea nu va fi modificată urgent, chiar înainte sa fie publicată decizia CCR în Monitorul oficial, toate dosarele penale în care ar fi fost depășit termenul de prescripție a răspunderii penale dacă nu ar fi operat întreruperea, inclusiv dosare de politicieni corupți sau interlopi periculoși vor putea fi închise prin prescrierea răspunderii penale. Dacă Iordache legifera activ pentru a scăpa grangurii de dosare, Predoiu îi face scăpați prin inacțiune.

În mandatul de ministru al Justiției, Stelian Ion a finalizat proiectul de modificare a Codului Penal și l-a pus în transparență publică din data de 27 Iulie, dar ulterior Bode și Predoiu nu l-au promovat nici până în prezent, deși termenul de transparență s-a împlinit din data de 8 septembrie 2021. (https://bit.ly/proiect-modificare-cod-penal) 

”Cătălin Predoiu ocupă degeaba postul de ministru al Justiției sau poate tocmai aceasta este misiunea lui acolo, să-i scape de dosare penale pe unii politicieni și interlopi. Declarația lui Predoiu, prin care recunoaște că proiectul era deja finalizat la Minister, dar că încă mai așteaptă până îl trimite la Parlament, să vadă mai întâi motivarea CCR, este încă o dovadă a relei sale credințe sau a incompetenței crase. Problemele sunt cunoscute din decizia interpretativa CCR nr. 297/2018, însă publicarea în Monitorul oficial a noii decizii ar avea ca efect suspendarea de drept a dispozițiilor art. 155 Cod penal care s-ar aplica asemenea unei legi penale mai favorabile”, spune Stelian Ion, vicepreședinte USR.

”Îi cer ministrului Predoiu să înțeleagă că rolul lui la Minister era să se asigure și că statul de drept funcționează, adică legea este respectată, se aplică tuturor, iar cei care o încalcă trebuie să răspundă. Nu să fie scăpați de dosare pentru că ministrul Justiției uită legile prin sertare. Pentru aceasta nouă gafă impardonabilă ar trebui să își dea demisia”, conchide Stelian Ion.

Articolul OUG13 2.0 – Indolența PSD și PNL scapă infractorii de dosare grele. USR cere vot de urgență în Parlament apare prima dată în Uniunea Salvați România.

USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la numirea lui Bogdan Licu drept judecător la CCR

Deputații USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la hotărârea Camerei Deputaților prin care Bogdan Licu, un plagiator cu pregătire cel mult mediocră, este numit judecător la CCR, fără a fi respectate toate condițiile constituționale și legale.

„Curtea Constituțională este o instituție fundamentală a statului român. Totuși, de la an la an, numirile făcute de partide la CCR s-au degradat. Aveam odinioară judecători la CCR de anvergură. În ultima perioadă, cu mici excepții, partidele au preferat, însă, să numească doar cozi de topor, pe criterii strict politice. Astăzi, plenul Camerei Deputaților a avut de ales între original și copie, între original și plagiat. USR, ascultând vocea societății civile, a propus un judecător cu experiență, care și-a fundamentat întreaga carieră pe studiu, pregătire temeinică, note și concursuri pe bune, un judecător care este și formator la INM și care are un doctorat făcut ca la carte. De cealaltă parte, a coaliției PSD-PNL, a venit contraexemplul, care a și fost votat pentru înalta demnitate de judecător la CCR: un candidat împins de la spate de serviciile secrete, care a avut rezultate submediocre de la liceu până la facultatea obscură și neacreditată pe care a terminat-o”, declară deputatul USR Stelian Ion.

Constituția prevede, la art. 143, că judecătorii Curții
Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă
competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea
juridică sau în învățământul juridic superior.

USR consideră că propunerea PSD, votată de deputații
Coaliției sărăciei, nu îndeplinește criteriul constituțional al pregătirii
juridice superioare.

În plus, prin nedepunerea diplomei de licență la dosarul de
candidatură, Bogdan Licu nu a respectat prevederile legale cu privire la
documentele necesare a fi depuse în vederea numirii ca judecător la CCR. La
rândul său, Camera Deputaților nu a analizat documentele oficiale care să
ateste îndeplinirea de către candidat a condițiilor de numire, încălcându-se
astfel dispozițiile cuprinse în art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Clarificarea situației studiilor juridice ale candidatului
Bogdan Licu este cu atât mai importantă cu cât au apărut în spațiul public mari
dubii cu privire la existența vreunei diplome eliberate pe numele acestuia.

Tot în privința dosarului de candidat, lipsesc cu
desăvârșire și alte documente, precum cazierul judiciar și declarația de
necolaborare cu Securitatea și cu actualele servicii de informații. Nici măcar
o copie după cartea de identitate nu s-a sinchisit candidatul PSD să furnizeze în
dosarul de candidatură.

Totodată, din actele prezentate de candidat – CV și
adeverință privind vechimea în muncă – a fost imposibil de analizat, pe
parcursul procedurii parlamentare, dacă Bogdan Licu îndeplinește o altă
condiție esențială pentru un judecător CCR, și anume înalta competență
profesională. Înalta competență profesională se dovedește prin rezultate
profesionale de excepție, materializate în titluri științitifce, cărți și
studii publicate, participări la reuniuni științifice de înaltă ținută, titluri
academice etc.

Nu în ultimul rând, USR atrage atenția Curții
Constituționale că au fost încălcate prevederile regulamentare prin votul „la
pachet” exprimat în Comisia juridică, cu prilejul audierii candidaților.

„În acest sens, a fost imposibil de exprimat o opinie cu
privire la un aviz pozitiv sau negativ pentru fiecare candidat în parte,
dezbaterea privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de Constituție devenind
astfel una iluzorie, iar votul a fost doar unul formal, deși Comisia avea
atribuții expres prevăzute privind analiza fiecărui candidat în parte”, se
arată în sesizarea depusă de USR.

Articolul USR sesizează Curtea Constituțională cu privire la numirea lui Bogdan Licu drept judecător la CCR apare prima dată în Uniunea Salvați România.